Ministrul
delegat pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare, Angel Tîlvăr, a promis că
structura pe care o conduce – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii
de Pretutindeni – va organiza, ‘într-o cadenţă relativ rezonabilă’, întâlniri
aplicate cu privire la problemele cu care se confruntă românii din diaspora. El
a făcut această declaraţie, miercuri, la Bucureşti în cadrul primei ediţii a
întâlnirilor ‘Românii de pretutindeni’, un for de discuţie privind relaţia
dintre România şi conaţionalii de peste hotare, în contextul globalizării şi
integrării europene. Printre participanţi s-a numărat şi coordonatoarea de
programe sociale Sandra Pralong, în opinia căreia modernizarea României depinde
într-o mare măsură de întoarcerea în ţară a românilor plecaţi în străinătate,
după modelul paşoptiştilor. Deputatul independent Aurelian Mihai şi-a exprimat
nemulţumirea faţă de numărul mic de reprezentanţi ai diasporei în Parlament,
apreciind că românii de pretutindeni sunt mult prea puţin ascultaţi la Bucureşti.
Un
grup de şapte cetăţeni români, aflat în localitatea libiana Misurata, a fost
evacuat şi repatriat în siguranţă – a anunţat, miercuri, ministerul de Externe
de la Bucureşti. Sursa precizează, intr-un comunicat, că, în mod regretabil,
grupul s-a deplasat în Libia ignorând avertismentele permanente ale
ministerului de a evita orice călătorie în acest stat, având în vedere situaţia
de securitate precară. Cetăţenii români s-au regăsit într-o situaţie dificilă,
ca urmare a unui conflict de muncă cu angajatorul local, dar, datorită
asistenţei consulare oferite de MAE, prin intermediul Ambasadei României la
Tripoli, relocată la Tunis, situaţia a fost aplanată – mai precizeaza sursa.
Ministerul atrage din nou atenţia asupra pericolului extrem la care se expun
cetăţenii români dacă se deplasează în Libia şi le recomandă anularea oricăror
călătorii în aceasta ţară devastată de război civil.
Treizeci de tineri din Republica
Moldova şi Ucraina participă la prima ediţie a Şcolii de vară ‘Cultură şi
identitate românească’, organizată de Institutul Cultural Român la Centrul de
cultură Arcuş, din judeţul Covasna. Scopul organizatorilor este de a aduce
laolaltă reprezentanţi ai tinerei generaţii din Basarabia istorică, respectiv
Republica Moldova şi regiunea Ismail-Odesa (Ucraina) şi a-i ajuta să-şi
consolideze identitatea naţională, să conştientizeze apartenenţa la neamul
românesc prin intermediul unor întâlniri şi prelegeri susţinute de specialişti,
precum şi al unor activităţi culturale şi artistice axate pe similitudinea
dintre obiceiurile, tradiţiile, folclorul zonelor din care provin.
Guvernul a
aprobat, miercuri, reorganizarea Institutului Naţional de Cercetare
Cantacuzino, unicul producǎtor de vaccinuri din ţară. Luna trecutǎ, Executivul
a acordat Institutului Cantacuzino, prin ordonanţǎ de urgenţǎ, statutul de
instituţie publică de interes strategic, atribuindu-i totodatǎ un buget de 10
milioane de euro pentru plata datoriilor şi a cheltuielilor de funcţionare până
la sfârşitul acestui an. Institutul Cantacuzino, unul dintre cei mai apreciaţi
producători de substanţe imunologice din lume, a intrat în declin în februarie
2010, când Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere
pe piaţă a produselor injectabile, întrucât îi expirase standardul de bune
practici de fabricaţie. Lipsa activitǎţii de bazǎ a dus, ulterior, Institutul
Cantacuzino în pragul desfiinţǎrii. In acelaşi timp, România este obligatǎ sǎ
importe vaccinurile necesare imunizǎrii populaţiei.