Radio România Internațional

Tag: ICR Berlin

  • Jurnal românesc – 03.02.2025

    Jurnal românesc – 03.02.2025

    Ambasada României la Roma a organizat, zilele trecute, o reuniune de lucru cu șefii oficiilor consulare din Italia, având ca obiectiv principal coordonarea activității din acest an și eficientizarea modului în care se răspunde nevoilor comunității românești. Discuțiile, găzduite de ambasadorul Gabriela Dancău, au vizat găsirea unor soluții pentru optimizarea procedurilor de informare, uniformizarea practicilor consulare, organizarea de consulate itinerante pentru românii aflați la distanță de un oficiu consular, precum și asigurarea unui sprijin adecvat în domeniul afacerilor sociale și de muncă. Totodată, mai precizează Ambasada, au fost abordate aspecte legate de dezvoltarea componentei economice, culturale și educaționale a activității oficiilor consulare. În perspectiva alegerilor prezidențiale din România, care vor avea loc în luna mai 2025, s-a discutat despre măsurile necesare pentru organizarea eficientă a procesului electoral în Italia. Ca și la scrutinele electorale anterioare, Ambasada și oficiile consulare vor organiza un număr semnificativ de secții de vot în Italia pentru comunitatea românească și vor pune la dispoziție o hartă interactivă cu locațiile secțiilor de votare – mai anunţă Ambasada.

     

    Ministerul de Externe de la București informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Italia că, potrivit datelor meteorologice, începutul lunii februarie este marcat de fenomene meteo nefavorabile în mai multe regiuni ale acestei ţări. În Regiunea Toscana s-au înregistrat precipitaţii abundente care au provocat inundaţii, iar numeroase râuri din regiune au depăşit cotele de alertă. Potrivit MAE, autorităţile locale au activat planurile pentru situaţii de urgenţă şi monitorizează îndeaproape situaţia. Ministerul recomandă cetăţenilor români să evite deplasările care nu sunt urgente în zonele afectate, să respecte instrucţiunile autorităţilor locale şi să urmărească informaţiile meteorologice actualizate. Recomandă, de asemenea, consultarea paginii web a Departamentului Protecţiei Civile italiene: www.protezionecivile.gov.it pentru obţinerea informaţiilor actualizate în timp real. Totodată, cetăţenii români pot solicita asistenţă la Consulatul General al României la Bologna.

     

    Cinematografia românească își reafirmă valoarea la nivel internațional prin participarea la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, care are loc în perioada 30 ianuarie – 9 februarie 2025. Vor fi prezentate trei producții cinematografice românești recente, două filme românești în retrospectivă, un proiect de film în dezvoltare și un proiect de film în postproducție. Este vorba, între altele, despre ,,Aparatele fotografice nu înregistrează aceste lucruri”, scris și regizat de Alexandru Solomon. Filmul va fi prezentat în premieră internațională în cadrul festivalului. ,,Moartea lui Dracula” este altă peliculă prezentată la Rotterdam, remake al filmului mut cu acelaşi titlu produs în 1921. Urmează „Moromeții 3”, care încheie trilogia semnată de Stere Gulea şi „Trafic”, scris și co-produs de Cristian Mungiu și regizat de Teodora Ana Mihai, film care critică globalizarea și exploatarea celor care visează la un viitor mai bun. Va fi prezentat şi un video – eseu  ,,Surge of Transference”, care investighează expansiunea Internetului dintr-un mic orășel din România, în care comunitățile s-au format și s-au schimbat în jurul noii tehnologii importate din Vest. Urmează ,,Sorella di Clausuraˮ de Ivana Mladenovic, o poveste ce combină umorul cu profunzimea temelor sociale şi ,,Prețul Auruluiˮ, o dramă autobiografică despre maturizare, plasată în anii 90 în România post-comunistă.

     

    Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin organizează, până pe 19 februarie, proiectul „Playlab: Art in Motion, Stories in Play”, un demers interdisciplinar desfășurat în cadrul galeriei [Ceci n’est pas une] Gallery. Conceput ca un spațiu experimental de explorare și co-creație, proiectul aduce împreună artele vizuale, poezia, filmul, jocurile video și noile tehnologii, propunând publicului de toate vârstele o platformă inovatoare de interacțiune culturală. Potrivit ICR Berlin, prin caracterul său experimental și participativ, proiectul se distinge ca un spațiu de testare, explorare și co-creație, în care diversele fațete ale creativității românești se prezintă într-un mod accesibil și provocator pentru publicul de toate vârstele.

     

     

  • Jurnal Românesc – 23.01.2025

    Jurnal Românesc – 23.01.2025

    ICR și reprezentanțele sale din străinătate desfășoară, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, un maraton de trei săptămâni de evenimente culturale care celebrează personalități marcante ale artelor și culturii autohtone. Publicul de pe mai multe continente este invitat la concerte, expoziții, spectacole de teatru, conferințe, ateliere interactive, proiecții de filme documentare și evenimente literare. Ziua Culturii Naţionale este marcată în fiecare an, în România și Republica Moldova, la 15 ianuarie, data aleasă fiind aceea a nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

     

    ICR și Ambasada României la Praga organizează, pe 23 ianuarie, vernisajul expoziției de fotografii documentare „Valahii din Moravia: monografie fotografică”, semnate de artiștii fotografi orădeni Constantin Demeter (coordonator), Ovidiu Gabor şi Gheorghe Petrila. Artiștii fotografi au realizat câteva sute de fotografii documentând portrete de valahi, case tradiționale valahe, peisaje de munte, gospodării țărănești și anexe gospodărești, dar și foarte multe costume populare valahe

     

    ICR „Titu Maiorescu” din Berlin deschide anul 2025 cu o serie de evenimente care aduc în prim-plan creativitatea românească contemporană și dialogul intercultural. Între 23 ianuarie și 19 februarie, ICR Berlin organizează proiectul „Playlab: Art in Motion, Stories in Play” în spațiul de artă al reprezentanței, un demers inovator care combină artele vizuale, poezia, filmul, jocurile video și tehnologiile digitale. Proiectul își propune să creeze un spațiu experimental și interactiv pentru toți vizitatorii, de toate vârstele, unde arta poate fi experimentată ca un mijloc narativ inovativ. Programul include o serie de evenimente. Vernisajul de deschidere are loc pe 23 ianuarie, cu expoziția „Paper Playground” a Mariei Brudașcă, o invitație la reflecție asupra importanței spațiilor publice și a jocului în dezvoltarea copiilor. Ulterior, atelierele „Monoprint” pentru copii din 25 ianuarie și „Topografii cumulative” pentru adulți din 8 februarie vor explora tehnici de artizanat, în cadrul unor sesiuni interactive ce vor stimula imaginația participanților

     

    Scurtmetrajul românesc ‘Spune o poezie(Tell me a poem)’, (2023) va fi proiectat în cadrul London Short Film Festival 2025, care are loc în perioada 17-26 ianuarie, în cinematografele din Londra. Regizoarea Elena Chirila, alături de co-regizoarea Ana Gurdiş, vor reprezenta filmul şi vor susţine o sesiune de întrebări și răspunsuri, după proiecţia din 23 ianuarie. ‘Spune o poezie ‘ (2023) este un video-poem ce combină elemente de poezie și documentar. Filmul povestește experiența autoarei de a supraviețui violenței domestice, într-un context marcat de incertitudine și neliniște. London Short Film Festival se desfăşoară anual, în ianuarie, în Londra şi celebrează producţii de scurtmetraj din fiecare gen, inclusiv dramă, comedie, horror, science fiction, documentare experimentale, animaţie, muzică şi filme cu buget redus.

     

    Tot la Londra, ICR, în parteneriat cu Ambasada României și cu Ambasada Republicii Moldova în Regatul Unit, marchează Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului pe 27 ianuarie printr-un eveniment dedicat memoriei celor care au suferit în timpul uneia dintre cele mai întunecate perioade din istoria umanității, Evenimentul are loc la sediul ICR de la Londra  (1 Belgrave Square) și include o dezbatere despre deportările evreilor și romilor în Transnistria și îi are ca protagoniști pe profesorii Marius Turda, Director al Centrului pentru Studii Umaniste și Medicale, Universitatea Oxford Brookes și Igor Cașu, Directorul Agenției Naționale a Arhivelor din Republica Moldova.

    Discuția va fi moderată de profesorul Dan Stone, Directorul Institutului pentru Cercetarea Holocaustului de la Royal Holloway, Universitatea din Londra. Discursurile de deschidere vor fi susținute de E.S. Laura Popescu, Ambasadorul României în Regatul Unit, și E.S. Ruslan Bolbocean, Ambasadorul Republicii Moldova în Regatul Unit. În cadrul evenimentului va fi proiectat documentarul „Portretul unei supraviețuitoare a Holocaustului: Adolfina Regenbogen” (2020). Acest scurtmetraj emoționant, regizat de Teodora Drăgoi și Adrian Cioflâncă, prezintă un portret intim al vieții și moștenirii unei supraviețuitoare, în contextul tragediei celor 600 evrei din ghetoul Mostovoi, Transnistria, de la granița de est a României cu Uniunea Sovietică.

     

    Pentru a marca Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului (27 ianuarie.), ICR ‘Mihai Eminescu’ la Chişinău susţine, în calitate de partener, organizarea unei expoziţii speciale cu titlul ‘Umanitate fără frontiere’ (curator, Sophiya Gugelev). Expoziţia este realizată de Agudath Israel în Moldova, în colaborare cu Ambasada Japoniei, Lituaniei, Olandei, toate în Republica Moldova, Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova, Agenţia de Relaţiile Interetnice a Moldovei, Centrul Naţional pentru Comemorarea Holocaustului Yad Vashem (Israel), Muzeul ‘Portul Umanităţii, Tsuruga’ (Japonia). Expoziţia este dedicată activităţii diplomaţilor Chiune Sempo Sugihara (Japonia) şi Jan Zvartendijk (Olanda) declaraţi ‘Drepţi Între Popoare’. De asemenea, în cadrul vernisajului urmează să fie prezentat filmul documentar ‘Kaunas – Gates of Hope’, pe 23 ianuarie, la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei din Chişinău.

     

  • Jurnal Românesc – 17.03.2021

    Jurnal Românesc – 17.03.2021

    Şefa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache,
    s-a întâlnit marţi cu secretarul de stat în ministerul Agriculturii George
    Catean cu care a discutat despre sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor
    fermieri care se întorc din străinătate şi îşi deschid o exploataţie agricolă.
    Oana Ursache a arătat că Departamentul susţine continuarea aplicării aceastei
    măsuri şi a anunţat că DRP şi ministerul de resort îşi unesc forțele cu
    agențiile specializate pentru a promova această inițiativă în rândul tinerilor
    din diaspora cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani. La începutul acestei
    săptămâni, şefa DRP a avut şi o serie de discuții online cu reprezentanți ai
    comunități românești din Franța şi din Portugalia. În cadrul celor două
    videoconferinţe, la care au participat şi ambasadorii României la Paris şi
    Lisabona, au fost abordate subiecte precum programele și proiectele derulate de
    DRP în beneficiul românilor de pretutindeni, cu accent pe finanțările
    nerambursabile acordate asociațiilor. Oana Ursache a subliniat necesitatea
    prezenței comunității românești în administrația și politica locală, precum
    şi importanța păstrării identității
    românești. Ea a apreciat că patriotismul diasporei este unul autentic şi
    trebuie valorificat prin colaborarea strânsă dintre comunitățile românești de
    peste hotare și instituțiile statului român atât din ţară cât şi din
    străinătate. Potrivit estimărilor, în jur de 300.000 de conaţionali trăiesc şi
    muncesc în Franţa, în vreme ce Portugalia este ţară adoptivă pentru aproximativ
    31.000 de români.




    Ambasada României în Austria a anunţat că pentru a veni în sprijinul
    cetățenilor români care se adresează Secției Consulare de la Viena a activat,
    în fiecare zi de luni începând cu ora 09.00, noi sloturi de programare ce vor
    fi disponibile pentru aproximativ 550 de servicii consulare. De asemenea,
    reprezentanţa diplomatică a deschis încă un ghișeu pentru a putea prelua un
    număr mai mare de solicitări privind documentele de călătorie, în condițiile în
    care majoritatea cererilor primite se referă la obținerea de paşapoarte,
    Ambasada face apel la românii care doresc să se prezinte la Secția Consulară să
    se programeze în prealabil pe portalul econsulat.ro şi precizează că, în afara
    situaţiilor de urgenţă, nu poate prelua solicitări de servicii fără o astfel de
    programare.




    România va plasa pe orbita Pământului primul său satelit, a anunţat
    Asociația Română pentru Cosmonautică și Aeronautică – ARCA. Lansarea este
    programată pentru luna iunie şi se va face din Marea Neagră cu EcoRocket, o
    rachetă semi-reutilizabilă, alimentată cu abur, proiectată și construită
    integral în ţara noastră. ARCA a mai lansat două rachete stratosferice, patru
    baloane stratosferice la scară largă și a primit două contracte cu guvernul
    român și un contract cu Agenția Spațială Europeană. Potrivit paginii de
    Facebook – Lansăm România, țara noastră va deveni a 11-a țară din lume care
    și-a lansat propriul satelit și a doua din Uniunea Europeană, după Franța. Prin
    lansarea EcoRocket, ARCA îşi dorește să câștige un premiul în valoare de 10
    milioane de euro oferit de Comisia Europeană pentru stimularea construcției de
    rachete lansatoare de sateliți cu un impact redus asupra mediului înconjurator
    și cu un cost de lansare scăzut.




    Seria Cuvântul românesc în spaţiul german a continut pe
    16 martie cu o discuţie online între directorul ICR Berlin, Claudiu Florian, şi
    profesor universitar doctor Wolfgang Dahmen, care a predat filologie română la
    Universitatea Friedrich Schiller din Jena, între anii 1994 și 2016.
    Cadrul didactic este autor a numeroase
    studii de românistică și dialectologie, iar în 2013 a fost decorat de
    președintele României cu Ordinul Meritul Cultural în grad de
    Comandor. Este Doctor Honoris Causa al Universității Babeș-Bolyai
    din Cluj-Napoca (2006) și al Universității Alexandru Ioan Cuza din
    Iași. Reprezentanţa culturală românească la Berlin transmite că seria
    Cuvântul românesc în spaţiul german îşi propune să le ofere o
    platformă acelor personalităţi care şi-au dedicat activitatea cunoaşterii şi
    promovării limbii, culturii şi civilizaţiei române în Germania. Înregistrarea
    discuției online cu profesorul Wolfgang Dahmen se găseşte pe pagina de Facebook
    a ICR Berlin.

  • Jurnal Românesc – 03.03.2021

    Jurnal Românesc – 03.03.2021

    Aproximativ 1,3 milioane de români s-au repatriat în 2020, scrie
    săptămânalul britanic The Economist, care mai notează că, în
    contextul pandemiei de COVID-19, Europa a trecut în anul precedent printr-un
    trend inversat al migraţiei. Publicaţia mai estimează că 500.000 de bulgari au
    revenit acasă, ceea ce reprezintă un record pentru statul vecin care are o
    populaţie de 7 milioane de locuitori. Politicienii din Europa de Est s-au
    plâns de mult timp de un exod al creierelor în contextul în care cei mai
    străluciţi studenţi au plecat în căutarea unor salarii mai mari în Vest. Acum,
    în pandemie, într-o economie în schimbare, cu muncă de la distanţă, mulţi
    dintre ei se întorc acasă, mai scrie The Economist. Jurnaliştii
    britanici preiau o declaraţie a lui Liam Patuzzi, analist al Institutului
    European pentru Politici Migraţioniste, care apreciază că pieţele muncii din
    Europa de Est sunt fierbinţi în condiţiile în care diferenţele
    salariale dintre Est şi Vest încep să se reducă. În 2010, un român care
    se muta în Italia putea să câştige şi de cinci ori mai mult decât în ţara de
    origine, iar în 2019, doar de trei ori mai mult. Pentru cei mai talentaţi,
    acest decalaj este chiar şi mai mic. Dezvoltatorii români de software au numeroase
    avantaje, printre care şi faptul că sunt scutiţi de impozitul pe venituri, un
    loc de muncă în acest domeniu în Bucureşti îl întrece pe unul în
    Bruxelles, a mai spus Patuzzi, citat de The Economist.
    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni estima anul trecut că, înainte de
    începutul pandemiei de COVID-19, în diaspora trăiau peste 5,6 milioane de
    români.




    Pelicula Babardeală cu bucluc sau porno balamuc,
    prezentată de regizorul Radu Jude la Festivalul Internaţional de Film de la
    Berlin, a fost apreciată de presa de spacialitate, care o consideră o
    usturătoare satiră socială, un rechizitoriu nimicitor asupra
    României moderne, un film inventiv și amuzant și o
    operă îndrăzneață. Lungmetrajul, care aspiră la Ursul de Aur, este
    singura producţie românească din competiția de anul acesta a Berlinalei şi se
    află în competiţie cu alte 14 producţii din 15 ţări. A 71-a ediţie a
    Festivalului Internaţional de Film de la Berlin are loc în format online.
    Juriul internaţional are în componenţă şase regizori laureaţi cu Ursul de Aur
    la ediţii anterioare ale festivalului, printre care Adina Pintilie,
    câştigătoarea Ursului de Aur în 2018 pentru cel mai bun film cu Nu mă
    atinge-mă. Radu Jude a fost recompensat, în 2009, cu premiul
    Confederaţiei Internaţionale a Cinematografelor de Artă pentru filmul Cea
    mai fericită fată din lume, iar în 2015 a câştigat Ursul de Argint pentru
    cea mai bună regie cu filmul Aferim!.




    Expoziţia de fotografie Satul tradiţional românesc: oameni şi
    meşteşuguri a artistului Sorin Onişor va fi deschisă la în oraşul spaniol
    Alcala de Henares. Manifestarea, organizată de Ambasada României în Spania în
    colaborare cu Institutul Cultural Român de la Madrid, se va desfăşura în
    perioada 4 – 28 martie şi cuprinde 30 de instantanee ce înfăţişează frumuseţea
    şi poezia satului românesc. Sorin Onişor, cunoscut sub numele de
    Fotograful poporului român, vizitează satele româneşti de peste 12
    ani şi surprinde în fotografiile sale obiceiurile româneşti. Expoziţia deschide
    seria de evenimente culturale prilejuite de aniversarea a 140 de ani de la
    stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Spania. Programul de
    diplomaţie publică şi culturală, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe
    prin reprezentanţa diplomatică la Madrid, mai cuprinde concerte organizate în
    clădiri simbol aparţinând Patrimoniului Naţional spaniol, expoziţii şi
    conferinţe tematice. Cei interesaţi pot găsi detalii privind orarul şi
    condiţiile de vizitare pe paginile madrid.mae.ro, icr.ro şi culturalcala.es.




    ICR Berlin a dat startul celei de-a doua serii a programului
    LyrikRegal – o Antologie a poeziei româneşti, care cuprinde
    video-lecturi în interpretarea actorilor Anna Schumacher și Vlad Chiriac, prezentate
    online până pe 7 aprilie. Publicul german poate asculta poezii semnate de Anton
    Pann, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski, George Coșbuc,
    Tudor Arghezi, Octavian Goga, Ion Minulescu, George Bacovia, Vasile Voiculescu,
    Lucian Blaga și Ion Barbu, poeți ale căror opere au fost traduse și publicate
    în două antologii în limba germană. Înregistrările sunt difuzate miercurea şi
    vinerea pe site-ul ICR Berlin, precum şi pe paginile de Facebook şi Instagram
    ale reprezentanţei culturale româneşti în capitala Germaniei.

  • Jurnal românesc – 26.02.2021

    Jurnal românesc – 26.02.2021

    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a afirmat că recenta rechemare de la post a ambasadorilor României s-a făcut în funcţie de procesul de rotaţie obişnuit şi că diplomaţii şi-au îndeplinit mandatul de 4 ani, iar unii chiar l-au depăşit cu unul sau chiar doi ani. Declaraţia vine după ce, pe 22 februarie, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele privind rechemarea a 23 de ambasadori români, între care cel de la Washington, George Maior, şi cel de la Berlin, Emil Hurezeanu.

    Întrebat despre activitatea şefului reprezentanţei diplomatice a României în Statele Unite ale Americii, Aurescu a spus că fiecare ambasador, în parte, este evaluat în funcţie de performanţele individuale, că ambasada României la Washington are un colectiv foarte bun de diplomaţi şi că în anii trecuţi au existat progrese evidente în ceea ce priveşte Parteneriatul strategic între România şi SUA. În ultima jumătate de an, Administraţia Prezidenţială a rechemat de la post zeci de ambasadori ale căror mandate se apropiau de final sau se încheiaseră. În septembrie 2020, alţi 26 de ambasadori au fost înlocuiţi de preşedintele României, între care cei din Marea Britanie, Olanda, Rusia şi Bulgaria.

    Ministerele de Externe şi Educaţiei vor acorda, începând cu anul universitar 2021-2022, 100 de burse tinerilor din Belarus care doresc să studieze în instituţii de învăţământ superior din România. Bursele sunt acordate în baza deciziei Guvernului României din 17 decembrie anul trecut şi vor fi destinate programelor de studii de licenţă, master sau doctorat, în limba română sau într-o limbă de circulaţie internaţională. Ministerul Educaţiei a transmis că iniţiativa vine în contextul promovării principiului libertăţii academice la nivelul Spaţiului European al Învăţământului Superior şi că bursele sunt oferite inclusiv celor care au fost exmatriculaţi din instituţiile de învăţământ superior din Belarus din motive politice sau care se consideră ameninţaţi de deciziile autorităţilor politice de la Minsk. Oferta de burse, modalitatea de transmitere a dosarelor, precum şi calendarul selecţiei sunt prezentate pe site-ul Ministerului Educaţiei, la adresa www.edu.ro/100pentruBelarus.

    Reprezentanţa Institutului Cultural Român la Stockholm a dat startul seriei online de discuții artistice româno-suedeze pe teme referitoare la arta vizuală contemporană, intitulată Navigând prezentul. Seria este moderată de curatoarea suedeză Sara Rossling, președintele secțiunii suedeze a Asociației de Artă Nordică, și se va desfășura pe tot parcursul anului 2021, în format online, pe canalele media ale ICR Sockholm. Şeful interimar al Institutului Cultural Român, Mirel Taloș, a declarat că astfel de proiecte mențin legăturile dintre artiștii din cele două țări şi oferă continuitate în eforturile de promovare culturală ale echipei ICR Stockholm. Primul episod, Suprainfinit, empatia și speranța ca materiale artistice a fost difuzat la 25 februarie şi i-a avut ca invitați pe Erika Olea, Maria Farcaș şi Dragoș Olea, membri ai colectivului transdisciplinar Apparatus 22, ale căror creaţii au foat expuse la numeroase expoziții și festivaluri din România şi Europa. Înregistrarea poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Stockholm.

    Documentarul How We Live, realizat de tânărul regizor Matei Parascan, a fost transmis online, la 25 februarie, 2021, pe pagina de Facebook a reprezentanței ICR din Marea Britanie. Evenimentul a marcat Dragobetele, Ziua Îndrăgostiților în calendarul popular românesc, sărbătorită la 24 februarie. Filmul, produs special pentru ICR Londra, explorează dinamica a patru cupluri româno-britanice care au acceptat să fie filmate în intimitatea caselor lor. Protagoniştii își împărtășesc poveștile de iubire şi rememorează momentele esențiale ale relaților lor. Matei Parascan este un regizor și artist român, în prezent masterand la Universitatea de Arte din Londra. Portofoliul său regizoral include filmele Golani, Fiica noastră și Kill O ‘Clock. How We Live poate fi vizionat pe pagina de Facebook a ICR Londra.

    Filmul mut Nosferatu. O simfonie a groazei, apărut în 1922 în regia lui Friedrich Wilhelm Murnau, poate fi vizionat pe canalul de YouTube al ICR Berlin, cu o coloană sonoră nouă realizată de compozitoarea Violeta Dinescu și interpretată de Trio Contraste. Pelicula este considerată primul film de groază din istoria cinematografiei şi are scenariul inspirat din romanul Dracula de Bram Stoker. ICR Berlin transmite că deși există foarte multe adaptări cinematografice ale romanului lui Stoker, varianta Nosferatu a lui Murnau este considerată de specialiști ca fiind cea mai bună.

  • Jurnal românesc – 12.02.2021

    Jurnal românesc – 12.02.2021

    Europarlamentarul
    Dan Nica anunţă că a mobilizat Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din
    Legislativul European în vederea stopării discriminării cetăţenilor europeni
    din cinci state membre de către autorităţile britanice. Într-o scrisoare
    adresată vicepreşedintelui Comisiei Europene Maros Sefcovic, Dan Nica atrage
    atenţia că cinci ţări ale UE – România, Bulgaria, Estonia, Lituania, şi
    Slovenia – nu sunt eligibile pentru taxe de viză reduse pentru Marea
    Britanie.

    Eurodeputatul român subliniază că cetăţenii din 22 de state
    membre UE beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, atunci când
    solicită anumite vize în Marea Britanie, în cadrul programelor destinate
    antreprenorilor, personalului medical, cercetătorilor, lucrătorilor caritabili,
    muncitorilor cu calificare medie şi lucrătorilor temporari. Nu e vorba
    atât de preţ, cât de principiu şi de riscul ca, dacă UE nu acţionează acum, să
    se creeze un precedent şi Marea Britanie să continue să aleagă în mod
    discriminator între statele membre. De aceea, e nevoie acum de solidaritatea
    ţărilor UE,     a declarat Dan Nica.

    Acesta pledează pentru o acţiune
    imediată a Comisiei Europene, menită să determine Marea Britanie să renunţe la
    tratamentul discriminator. Londra a aplicat reducerea în baza Cartei Sociale
    Europene din 1961, la care Regatul Unit şi 22 de state membre ale UE sunt
    părţi. România s-a alăturat grupului în 1996, atunci când această cartă a fost
    revizuită. Marea Britanie nu a ratificat, însă, noua variantă, astfel că reducerea
    valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale Cartei din
    1961. În prezent, costul vizei de muncă în Marea Britanie pentru români este de
    244 de lire sterline.




    România
    trebuie să ceară urgent Serbiei un tratament egal pentru minoritatea
    românească, așa cum minoritatea sârbă este tratată în România, unde se bucură
    de toate drepturile, finanțare din partea Statului și un reprezentant de drept
    în Parlament,     a declarat în Legislativul de la Bucureşti deputatul Ringo
    Dămureanu. Acesta a afirmat că românii din Serbia sunt supuși unei
    asimilări etnice fără precedent, sunt lipsiți de elementara educație în limba
    română, de dreptul de a avea biserică și posturi de radio și televiziune în
    limba maternă.

    Politicianul a explicat că în nicio localitate din Timoc,
    limba română nu este folosită în administrația locală sau în
    inscripționarea localităților. Nu există niciun monument care să reprezinte o
    personalitate istorică sau culturală de origine etnică română, iar campaniile
    publice antiromânești sunt tot mai dese și mai agresive.

    Dămureanu
    deplânge faptul că ministerul de Externe român nu-i recunoaște încă pe etnicii
    vlahi sau rumâni ca fiind români de pretutindeni, deşi în Serbia trăiesc peste
    300.000. Deputatul consideră că este necesară o Strategie națională în privința
    comunităților românești din afara granițelor ţării și le-a cerut
    parlamentarilor, indiferent de afiliere, sprijin în a o defini și implementa.




    Ciclul
    de prezentări Cuvântul românesc în spaţiul german a fost lansat de
    reprezentanţa la Berlin a Institutului Cultural Român cu o prelegere despre
    Școala românească din Leipzig, susținută de academicianul Klaus Bochmann,
    profesor emerit pentru limbi romanice în cadrul Institutului de Romanistică al
    Universităţii Leipzig și președinte al Institutului Moldova.
    Programul îşi propune să ofere o platformă cadrelor didactice, autorilor,
    oamenilor de litere, care, fără a fi români sau originari din România, şi-au
    dedicat şi continuă să îşi dedice activitatea cunoaşterii şi promovării limbii,
    culturii şi civilizaţiei românești în spaţiul german.




    Teatrul
    Național Marin Sorescu din Craiova s-a alăturat proiectului
    Hektomeron la care participă 100 de regizori din 100 de țări. Scopul iniţiativei culturale este de a
    reproduce cele 100 de episoade prezentate de Giovanni Boccaccio în opera sa
    Decameronul. Fiecare poveste din cele 100 este transformată într-un
    spectacol de 14 minute difuzat zilnic în regim de live streaming. Spectacolele
    româneşti, jucate în limba română cu subtitrare în engleză, sunt transmise din
    Sala I.D. Sîrbu a teatrului craiovean şi pot fi urmărite pe
    platforma hektomeron.com.

    După difuzare episoadele rămân pe platformă, într-o
    pagina construită pentru fiecare țară participantă, și vor putea fi vizionate
    gratuit. Hektomeron este prezentat și pe canalele de comunicare ale
    reprezentanțelor Institutului Cultural Român până pe 24 aprilie, dată la care
    cele 100 de povești vor fi reunite în Ziua Hektomeronului, sub
    forma unui maraton de 25 de ore de teatru. Programul evenimentului se regăseşte
    atât pe hektomeron.com, cât și pe site-ul Teatrului Național Marin Sorescu
    din Craiova.

  • Jurnal Românesc – 21.12.2020

    Jurnal Românesc – 21.12.2020

    Consulul României la Slatina, Ucraina, Grațian
    Florin Pârvu, l-a primit, recent, pe Boris
    Vașkeba, președintele Asociației Platforma dialogului
    dintre etniile coabitante din Transcarpatia, la solicitarea
    acestuia. Potrivit BUC PRESS, Boris Vașkeba a făcut o scurtă
    prezentare a platformei dialogului dintre etnii și a expus opțiunile
    pentru dezvoltarea cooperării în sferele economică și
    culturală. În cadrul întrevederii, au fost discutate posibilele modalități
    de cooperare în diferite domenii. Şeful misiunii diplomatice a României în
    Transcarpatia și-a exprimat sprijinul pentru elaborarea și
    implementarea unor proiecte de colaborare bilaterală și transfrontaliere
    în sprijinul comunităților de pe ambele maluri ale Tisei.


    La sfârșitul săptămânii
    trecute, românul Gheorghe Berinde a fost ales președinte al Consiliului raional
    Teceu din Ucraina, informează BUC PRESS.40 din cei 42 de deputați au fost prezenți, iar
    singurul candidat nominalizat pentru funcția de președinte, Gheorghe
    Berinde, membru al partidului Ridne Zakarpattya a fost ales cu majoritate de
    voturi – 32. Noul președinte este rezident al satului
    Biserica Albă, raionul Rahău, care, în procesul de descentralizare, a devenit
    parte a comunei Slatina din raionul Teceu. El a ocupat funcția de președinte al
    consiliului sătesc pentru mai multe mandate consecutive.


    Guvernul de la Viena a anunțat o modificare cu privire la
    circulația de sărbători a persoanelor din domeniul Îngrijire bătrâniˮ, notează
    Ziarul românesc. În noua modificare a regulamentului de intrare în Austria,
    îngrijitoarele sunt exceptate de la carantină, dacă pot prezenta un certificat
    medical care confirmă un test PCR sau antigen negative și dacă testul nu a fost
    făcut cu mai mult de 72 de ore în urmă. Schimbarea
    a intrat în vigoare începând cu 19 decembrie 2020. Se acceptă și certificate
    medicale, care confirmă un test ANTIGEN cu rezultat negativ. Excepția la care
    se încadrează îngrijitoarele este cea pentru persoanele care intră în Austria
    din motive care țin de muncă.


    Expoziţia Memoria
    ca formă de justiție, dedicată Memorialului Victimelor Comunismului şi al
    Rezistenţei este prezentată în spațiul hispanic în perioada 11-31 decembrie
    2020. Realizată de Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului-Fundația
    Academia Civică, sub înaltul patronaj al preşedintelui Parlamentului European,
    este prima expoziție de asemenea amploare în ţările ex-comuniste, anunță
    Institutul Cultural Român de la Madrid. Institutul propune vizualizarea
    expoziției pe pagina web a Reprezentanței de la Madrid a ICR și pe rețelele de
    socializare. Expoziția este însoțită de un mesaj al poetei Ana Blandiana,
    președinta Fundației Academia Civică, inițiatoarea si realizatoarea primului
    Memorial al Victimelor Comunismului din lume. Varianta virtuală în limba
    spaniolă, curatoriată de Virginia Ion, secretarul științific al Memorialului,
    conține o serie de 17 panouri de mari dimensiuni, cinci cu dimensiuni mai mici
    și un afiș de prezentare, cu imagini și texte explicative în română și
    spaniolă. Este prezentată o istorie a represiunii comuniste în România – de la
    evocarea închisorii și muzeului Sighet la acapararea puterii, distrugerea
    libertății de conștiință și a dreptului de proprietate, propaganda «omului
    nou», deportarea în Bărăgan, femei în închisoare, «epoca de aur», războiul rece
    în România.


    Galeria
    Institutului Cultural Român de la Berlin găzduiește, până la sfârșitul lunii
    ianuarie a anului viitor, expoziția de fotografie Last Christmas (of
    Ceaușescu) semnată de Anton Roland Laub, curator: Frizzi Krella. Potrivit ICR,
    din cauza restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii Covid-19,
    expoziția poate fi văzută exclusiv online, cu un tur video pe pagina de
    Facebook a reprezentanței. Artistul Anton Roland Laub povestește despre căderea
    dictatorului român Nicolae Ceaușescu, iar privirea este îndreptată către trei
    locuri, martori ai unui trecut unde ecoul cultului personalității răsună și
    astăzi. Născut și crescut în București, Anton Roland Laub locuiește și lucrează
    la Berlin. El deține o diplomă de masterat de la Academia de Artă Weißensee din
    Berlin. În 2018, a fost finalist pentru Premiul New Discovery la Festivalul
    Internațional de Fotografie Les Rencontres d’Arles. În 2017, a fost nominalizat
    la Dummy Book Award la Unseen Photography Festival din Amsterdam și, de
    asemenea, la Les Rencontres d’Arles. Opera sa este inclusă în Colecția de carte
    și media a Staatliche Museen zu Berlin, Arhiva Les Rencontres de la
    Photographie, Arles; Colecția Muzeului Memorial al Zidului Berlinului; Colecția
    Muzeului Municipiului București.

  • Jurnal românesc – 29.05.2020

    Jurnal românesc – 29.05.2020

    O rezoluţie despre situaţia muncitorilor sezonieri din agricultură
    va fi dezbătută şi supusă votului în Parlamentul European în timpul sesiunii
    plenare din 17-19 iunie. Decizia a fost luată în Conferinţa preşedinţilor Legislativului
    în contextul în care, la nivel european, nu există standarde comune în ceea ce
    priveşte condiţiile de muncă şi condiţiile sociale ale acestor lucrători, ceea
    ce a permis apariţia abuzurilor. Problema drepturilor sezonierilor din UE este
    veche şi nu a fost abordată până acum unitar, dar cazurile de abuzuri la care
    au fost supuşi unii muncitori sezonieri români din Germania au readus-o în
    prim-planul actualităţii europene. Iniţiatorul dezbaterii, eurodeputatul român
    Dacian Cioloş, a declarat că este nevoie de norme clare la nivel european
    privind contractele muncitorilor sezonieri, drepturile lor sociale şi
    condiţiile în care îşi desfăşoară munca atât în domeniul agriculturii, cât şi
    al construcţiilor, al turismului şi al serviciilor sociale.

    Zilele
    trecute, europarlamentarul român Dan Nica solicita organizarea unei dezbateri
    în plenul Parlamentului European, concretizată prin adoptarea unei rezoluţii
    comune prin care să se ceară Comisiei Europene şi statelor membre să garanteze
    condiţii de călătorie în siguranţă pentru toţi lucrătorii sezonieri, cazare şi
    condiţii de muncă decente care să permită distanţarea fizică, norme precise de
    securitate a muncii, monitorizate de autorităţile abilitate, contracte de muncă
    înmânate lucrătorilor şi care stabilesc salarii negociate colectiv şi asigurări
    decente de sănătate, informaţii şi asistenţă în limbile materne ale
    lucrătorilor şi puncte de contact pentru situaţii neprevăzute. Dan Nica le-a
    cerut eurodeputaţilor români să dea dovadă de unitate şi să susţină acest
    demers în beneficiul conaţionalilor aflaţi într-o situaţie vulnerabilă, adesea
    umilitoare.




    64 de români au fost repatriaţi din Franţa cu o cursă aeriană
    specială operată de compania TAROM, transmite Ministerul Afacerilor Externe.
    Zborului Bucureşti – Paris – Bucureşti a transportat studenţi şi membri de
    familie ai acestora, un caz medical pentru care Ambasada României la Paris a
    întreprins demersurile necesare în vederea îmbarcării, alte persoane care se
    aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe teritoriul francez, precum
    şi trei cetăţeni străini – un francez, un marocan şi un togolez – rezidenţi în
    România. Cu aceeaşi cursă aeriană a fost facilitată revenirea în Franţa pentru
    cinci cetăţeni francezi care se aflau pe teritoriul României. MAE precizează că
    repatrierile fac parte din demersurile întreprinse de autorităţi pentru
    revenirea acasă a românilor afectaţi de măsurile de restrângere a transportului
    aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Ministerul de
    Externe reaminteşte importanţa verificării, cu atenţie şi anterior oricăror
    deplasări, a informaţiile postate pe site-ul său mae.ro şi pe paginile de
    internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.




    O parte din expoziţia de fotografii Românii din jurul
    României, care a fost prezentată publicului în mai 2017 la Parlamentul
    României, a fost postată pe pagina de Facebook a Compartimentului Comunități
    Istorice din cadrul Institutului Cultural Român. Expoziția a fost realizată cu
    ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, sărbătorită, anul acesta, pe 31 mai şi
    îşi propune să înlesnească accesul la cunoașterea acestei părți foarte puțin
    cunoscute a poporului român și a istoriei acestuia prin fotografii realizate în
    comunitățile din jurul graniţelor statului român. Sunt expuse fotografii din
    Ungaria, din Maramureșul istoric (actuala regiune ucraineană Transcarpatia),
    din Herţa (actuala regiune ucraineană Cernăuţi), Bugeac (actuala regiune
    ucraineană Odesa), din Basarabia şi Transnistria (Republica Moldova de astăzi),
    din Bulgaria şi din regiunile Timoc şi Voivodina aflate în Serbia. ICR
    precizează că instantaneele din Ungaria aparțin arhivei revistei Foaia
    românească din Jula, iar cele din regiunea Cernăuți, arhivei Institutului
    Frații Golescu.




    Expoziția Transylvania Retouched. A Matter of Landscape and
    Representation, concepută de Institutul Cultural Român de la Berlin în
    2019 și prezentată la Budapesta în martie 2020, va putea fi văzută online
    începând din 31 mai. Manifestarea, curatoriată de Daniela Duca şi Virág Major,
    a reunit lucrările artiștilor Aladár Garda, Anca Benera & Arnold Estefan,
    Zsolt Fekete, Károly Elekes, Lehel Kovács, Mircea Nicolae, Radu Băieș, Szabolcs
    Kisspál, români și maghiari, prepoderent originari din Transilvania. Expoziţia
    a cuprins materiale inedite – fotografii, înregistrări video și documente – din
    arhivele personale ale fondatorilor mişcării artistice land-art MAMŰ, un grup
    de neo-avangardă fondat în 1979 la Târgu Mureş, ce numără astăzi aproape 300 de
    membri. Proiectul online va putea fi accesat până pe 31 mai 2021 la adresa
    transylvaniaretouched.com şi va cuprinde o selecție de imagini din expozițiile
    de la Berlin și Budapesta, fragmente din interviurile cu artiștii participanți
    și elemente inedite din cadrul arhivei MAMŰ.

  • Jurnal românesc – 27.05.2020

    Jurnal românesc – 27.05.2020

    1.000 de români din afara ţării s-au înregistrat pe portalul
    www.votstrainatate.ro pentru a particpa la alegerile parlamentare programate în
    acest an, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă. Dintre aceştia 683 au
    optat pentru votul prin corespondenţă, iar 317 pentru cel clasic, la urne. AEP
    precizează că, potrivit legislaţiei în vigoare, procedura de înscriere ca
    alegător în străinătate a început la 1 aprilie şi se va încheia odată cu
    expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale. În acest
    context, preşedintele Autorităţii, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, s-a
    declarat dezamăgit de numărul mic de înregistrări efectuate în aproape două
    luni de funcţionare a portalului. Şeful AEP îi îndeamnă pe românii din
    străinătate să opteze pentru votul prin corespondenţă, ca modalitate sigură şi
    comodă de exprimare a voinţei electorale, fără cozi, fără deplasări, fără
    costuri şi fără riscuri, mai ales în contextul incertitudinii legate de
    evoluţia pandemiei de COVID-19. Autoritatea Electorală Permanentă precizează că
    toate informațiile privind înscrierea şi alegerea uneia dintre cele două variante
    de vot sunt disponibile pe portalul votstrainatate.ro, iar românii care au
    întrebări sau vor să facă sesizări legate de procedură se pot adresa
    instituţiei la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro.




    130 de români care se aflau pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite au
    revenit, marţi, în ţară cu o cursă aeriană operată de o companie privată,
    transmite Ministerul Afacerilor Externe. La bordul zborului Dubai-Bucureşti
    s-au mai aflat un cetăţean indian, rezident în România, alţi patru străini,
    membri de familie ai românilor repatriaţi, precum şi 32 cetăţeni ai Republicii
    Moldova şi un kazah, membru de familie, care şi-au continuat deplasarea către
    ţara de cetăţenie. MAE informează că printre românii aduşi acasă se află
    persoane care nu mai aveau mijloace pentru a-şi prelungi şederea pe teritoriul
    Emiratelor Arabe Unite, dar şi un caz medical urgent. Tot marţi, a aterizat la
    Bucureşti un avion al companiei Tarom care a transportat 90 de români din
    Belgia şi Olanda. Printre aceştia s-au aflat studenţi Erasmus, persoane ale
    căror contracte de muncă s-au încheiat sau au fost reziliate, cazuri medicale
    şi studenţi aflaţi în tranzit din Statele Unite ale Americii. MAE transmite că
    repatrierile fac parte din demersurile întreprinse pentru facilitarea revenirii
    în ţară a românilor blocaţi în străinătate ca urmare a măsurilor de restrângere
    a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.
    Instituţia îşi reînnoieşte apelurile privind verificarea în prealabil a
    informaţiilor publicate pe pagina sa de internet www.mae.ro, respectiv pe
    paginile de internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale
    României.




    Institutul Cultural Român de la Berlin prezintă două evenimente care
    tratează migrația din perspectiva copiilor și adolescenților. Primul, intitulat
    365 de zile în Germania, va fi prezentat pe 28 mai, urmat pe 1
    iunie de Istoriile migrației în teatrul românesc de după 1989.
    Proiectul 365 de zile în Germania, ce constă într-o piesă video
    regizată de Radu Apostol cu actrița Estera Stan în prim plan, dorește să atragă
    atenția asupra efectelor fenomenului migrației în rândul tinerilor. În
    realizarea sa, artiştii au lucrat împreună cu comunitățile românești din
    Berlin, o clasă a Școlii Hector Peterson din Kreuzberg și Institutul Cultural
    Român. Istoriile migrației în teatrul românesc de după 1989
    cuprinde o selecție de texte teatrale românești despre fenomenul migrației de
    după Revoluţie. România! Te pup, de Bogdan Georgescu, spune
    povestea mai multor oameni care vor să plece din ţară. Dispariții,
    de Elise Wilk, este un text despre o familie săsească în diferite perioade ale
    istoriei, iar În aer de Alexandra Pâzgu, tratează subiectul
    revoluției din decembrie ’89. Materialele, curatoriate de artiştii Ciprian
    Marinescu și Mihaela Michailov, vor fi difuzate online pe pagina de Facebook a
    ICR Berlin.




    Proiectul Bien Ensemble – Creatorii români în Franța în timpul
    și după coronavirus, desfășurat online de Institutul Cultural Român de la
    Paris, a continuat cu pictorul Florin Petrachi. Originar din Iași, el este
    membru al Uniunii Artiștilor Plastici şi din 2010 a participat la numeroase
    expoziții în ţară. Prima sa expoziție în străinătate, intitulată Lumea
    lui Adam, a fost găzduită la finalul anului 2019 de ICR Paris și a
    cuprins 15 lucrări. Florin Petrachi este laureat al mai multor premii între
    care cel pentru debut în pictură și cel pentru excelență în arte vizuale Dan
    Hatmanu. În cadrul proiectului Bien Ensemble, ICR Paris a invitat o
    serie de artiști români care lucrează în Franța să dezvăluie modul în care
    izolarea impusă ca urmare a pandemiei de COVID-19 le-a influențat activitatea,
    ce i-a inspirat, ce opere au creat în acest timp şi ce planuri au după
    încetarea restricţiilor. Proiectul online se desfăşoară în perioada mai -
    septembrie.

  • Jurnal românesc – 08.05.2020

    Jurnal românesc – 08.05.2020

    Delegaţia
    de oficiali români care au însoţit cele 20 de autocamioane cu echipamente pe
    care România le-a donat Republicii Moldova pentru sprijinul luptei cu epidemia
    de COVID-19 şi din care au făcut parte ministrul de Interne şi cel al
    Sănătăţii, Marcel Vela şi Nelu Tătaru, a fost primită la Chişinău de
    preşedintele moldovean, Igor Dodon, şi de prim-ministrul Ion Chicu.
    România rămâne un partener strategic pentru Republica Moldova, iar
    măsurile decise de autorităţile române sunt o dovadă în plus a faptului că
    România a fost şi este mereu alături de cetăţenii Republicii Moldova şi
    reacţionează prompt şi solidar atunci când este nevoie, a declarat Marcel
    Vela. Ministrul a subliniat faptul că materialele sanitare şi de protecţie se
    adresează fără discriminare tuturor oamenilor din stânga Prutului, indiferent
    de etnie, religie sau de limba vorbită. La rândul său, preşedintele Republicii,
    Igor Dodon, a calificat demersul drept un gest cu adevărat frățesc
    şi a apreciat că acest sprijin este printre cele mai consistente oferite.
    Ajutorul pe care România l-a acordat Republicii Moldova constă, pe de o parte,
    în echipamente şi medicamente în valoare totală de 3,5 milioane de euro, şi pe
    de altă parte, într-o echipă medicală care activează încă de săptămâna trecută
    în unităţi sanitare din Bălţi, Chişinău şi Cahul.




    Românii
    din Italia se află în topul străinilor care trimit bani acasă, potrivit unui
    studiu publicat de fundația italiană Leone Moressa, scrie gazetaromaneasca.com.
    Conaţionalii din peninsulă au trimis în România, în 2019, peste 600 de milioane
    de euro, fapt care-i plasează pe treapta a doua a clasamentului remitențelor.
    Studiul arată că românii au trimis în ţară fiecare peste 500 de euro anul
    trecut, în condițiile în care comunitatea românească din Italia numără peste
    1,2 milioane de persoane. Pe primul loc al clasamentului se află însă cetăţenii
    din Bangladesh, iar pe locul trei, cei filipinezi urmaţi de pakistanezi și
    senegalezi. Studiul indică faptul că, anul trecut, peste 6 miliarde de euro au
    fost trimişi din Italia, cu 4% mai mult decât în 2018, iar fiecare român a
    trimis acasă, în medie, 42,37 de euro pe lună. Un raport al Băncii Mondiale,
    publicat recent, a evidenţiat faptul că diaspora românească a trimis în ţară
    7,2 miliarde de dolari în 2019, echivalentul a aproape 3% din produsul intern
    brut aferent anului trecut. Banca Mondială a avertizat, însă, că din cauza
    măsurilor economice şi sociale luate pentru a combate pandemia de COVID-19,
    nivelul remitenţelor la nivel mondial ar urma să scadă cu 142 de miliarde de
    dolari în 2020 şi că România ar putea fi una dintre ţările care vor înregistra
    o scădere drastică a trimiterilor de bani din străinătate.




    Accademia
    di Romania in Roma organizează proiectul online Muzicieni români la
    Roma, în contextul restricţiilor impuse de criza sanitară globală.
    Mini-stagiunea muzicală virtuală se desfăşoară până pe 24 iunie în colaborare cu
    o serie de asociaţii culturale din România şi Italia. Programul a început pe 16
    aprilie cu transmisiunea piesei Buenos Aires de Thierry Huillet, în
    interpretarea Clarei Cernat – la vioară şi a lui Thierry Huillet – la pian.
    Mini-stagiunea continuă pe 9 mai, la ora 16.00 (ora României) când violonceliştii
    Marin Cazacu şi Ştefan Cazacu vor interpreta Sonata pentru 2
    violoncele de Jean Baptiste Barriere. Programul complet este disponibil
    pe site-ul Institutului Cultural Român, www.icr.ro, iar concertele pot fi
    urmărite pe pagina de Facebook a Accademiei di Romania in Roma.




    Institutul
    Cultural Român de la Praga a iniţiat proiectul Povești și basme românești
    pentru copii, care se desfăşoară în perioada în perioada 3 – 31 mai.
    Demersul îşi propune să aducă literatura românească pentru copii în atenția
    publicului ceh. În acest sens, actrița de teatru şi televiziune Michaela
    Tomesova citește câte un basm românesc în limba cehă în fiecare zi de joi și
    duminică, de la ora 19.00. Durata unei povești este de aproximativ 25-30 de
    minute. Înregistrările sunt difuzate pe pagina de Facebook a ICR Praga şi sunt
    apoi disponibile pe canalul de YouTube al reprezentanței. Primul basm prezentat
    a fost Doi feți cu stea în frunte de Ioan Slavici. Lista completă a
    poveştilor se găseşte pe site-ul www.icr.ro.




    Institutul
    Cultural Român de la Berlin a prezentat pe pagina sa de Facebook lungmetrajul
    în limba germană În sudul sufletului meu, despre poetul Paul Celan.
    Filmul a fost precedat de o discuție live cu regizorul peliculei Frieder
    Schuller, moderată de directorul ICR Berlin, Claudiu Florian. Filmat între 1986
    şi 1988 în România, În sudul sufletului meu relatează anii
    petrecuți în București de tânărul Paul Celan și crearea celui mai cunoscut poem
    al său Fuga morții. Regizorul spune că a fost puternic influențat de
    prietenii lui Celan, încă în viață la acea vreme, care i-au relatat că anii
    1945-1947 au fost cei mai fericiți ani din viața poetului. Originar din
    România, Frieder Schuller este poet de limbă germană, libretist, scenarist și
    regizor. Cel mai recent film al său, Un sat se trezește. Transilvania și
    prințul, a fost realizat la Viscri, acolo unde moştenitorul coroanei
    britanice prinţul Charles deține o casă.

  • Jurnal românesc – 17.03.2020

    Jurnal românesc – 17.03.2020

    Starea de urgenţă a
    fost instituită oficial pe teritoriul României pentru o perioadă de 30 de zile.
    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul ce prevede o serie de măsuri
    economice şi sociale, iar documentul a fost publicat în Monitorul Oficial. În
    această perioadă activitatea din învăţământ este suspendată, iar dacă va fi
    nevoie, se pot plafona preţurile la medicamente şi aparatură medicală, la
    alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate publică, precum
    energia electrică şi termică, gaze, apă, salubritate şi carburanţi.

    Preşedintele a menţionat că toate persoanele infectate cu noul coronavirus şi
    aflate pe teritoriul României vor primi tratament, iar costurile vor fi suportate
    din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Angajatorii şi
    angajaţii afectaţi vor fi sprijiniţi prin derogări de la prevederile legale în
    vigoare, iar familiile celor care muncesc în sectoare economice afectate vor
    beneficia de protecţie socială. Klaus Iohannis a făcut totodată un apel către
    cetăţeni să ţină cont de mesajele oficialilor, să respecte cu stricteţe
    regulile, igiena mâinilor, să evite aglomerările, să limiteze cât se poate de
    mult orice deplasare şi, oricât de greu ar părea, să păstreze
    distanţa socială.





    Consulatele României
    de la Paris, Lyon, Strasbourg şi Marsilia lucrează începând din 17 martie numai
    pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţă,     a anunţat ambasadorul României la
    Paris, Luca Niculescu. Toate programările din perioada următoare vor fi
    amânate (…) Colegii mei din serviciile consulare sunt la dispoziţia
    dumneavoastră pentru asistenţa consulară în situaţii speciale sau urgenţe (…)
    Subliniez că aceasta măsură este excepţională şi are un caracter temporar,
    a spus diplomatul. Luca Niculescu a menţionat că a fost creată o linie
    telefonică specială la ambasada României la Paris, unde pot fi oferite
    răspunsuri legate de noua situaţie din Franţa. Numărul de telefon este 0033 679
    118 149. Ambasadorul român le recomandă totodată conaţionalilor care doresc să
    se întoarcă în România să-şi amâne călătoria dacă aceasta nu este
    indispensabilă.




    Departamentul pentru
    Românii de Pretutindeni a dat startul primei sesiuni de finanțare
    nerambursabilă pentru anul 2020.     Domeniile prioritare anul acesta sunt Educația
    și Reintegrarea. Plafonul maxim de finanţare este de 150.000 lei de proiect.
    Eligibile sunt asociaţiile, fundaţiile, unităţile de cult, ONG-urile românilor
    din afara graniţelor, organizaţiile internaţionale, persoanele fizice
    autorizate sau persoanele juridice de drept public sau privat din România sau
    din străinătate care derulează proiecte
    sau acțiuni în sprijinul românilor de pretutindeni. Înscrierea se desfăşoară
    până la 31 martie. Cererea de finanțare, actele necesare, precum şi informaţii
    utile pot fi găsite pe site-ul instituţiei www.mprp.gov.ro. Documentaţia poate
    fi trimisă doar în format electronic, la adresa de e-mail proiecte@mprp.gov.ro.




    Institutul Cultural
    Român anunţă că, în contextul situaţiei generate la nivel internaţional de
    răspândirea COVID-19, activitatea din reprezentanţele sale din străinătate a
    suferit modificări.     În urma înmulţirii numărului de persoane afectate de noul
    coronavirus în Franţa şi Marea Britanie, Târgurile de Carte de la Paris şi
    Londra au fost anulate, iar Bienala de Arhitectură de la Veneţia a fost
    amânată.

    În aceste condiţii, toate evenimentele culturale româneşti din Italia
    au fost anulate, ICR Londra a solicitat amânarea tuturor proiectelor aprobate
    pentru luna martie, iar ICR Paris a întrerupt cursurile de limba română şi
    cursurile Şcolii de duminică, până la începutul lunii aprilie, şi a anulat
    toate activităţile cu public.

    ICR Madrid a amânat cursurile de limba română şi
    Festivalul de film românesc. ICR Berlin a anulat concertul de cameră dedicat
    Zilei Internaţionale a Francofoniei şi a amânat un turneu de recitaluri
    camerale. ICR New York a amânat lansarea programului permanent Istoria
    României într-un obiect, recitalul pianistului Daniel Ropotă şi
    conferinţele Cristinei Modreanu, iar Festivalul de Film Românesc din Arizona a
    fost reprogramat pentru luna septembrie.

    ICR Bruxelles a anulat deplasarea a
    trei artişti români la Bienala Internaţională de Sticlă şi Ceramică de la
    Haacht, care nu mai are loc. ICR Lisabona a anulat expoziţia de fotografie
    ObiectivSubiectiv, participarea la Sărbătoarea Francofoniei şi a
    reprogramat pentru septembrie evenimentul Romanian Jewellery Week.
    ICR Chişinău a amânat expoziţia de pictură Clarobscur şi
    participarea la Festivalul Internaţional al Şcolilor de Teatru şi Film CLASSFEST.
    ICR Istanbul transmite că Festivalul European de Jazz de la Izmir a fost anulat
    şi că Teatrul Excelsior nu mai participă la un festival internaţional programat
    la Bursa. ICR Tel Aviv a amânat evenimentul Revoluţia30,

    Cafeneaua
    Românească şi o serie de lansări de carte. ICR Praga anunţă că Festivalul
    Internaţional de Film Febiofest a fost anulat, ICR Stockholm, că
    participarea la Serile Filmului Francofon de scurtmetraj de la Oslo a fost
    amânată, iar ICR Varşovia informează că toate evenimentele culturale au fost
    suspendate pe teritoriul Poloniei. Nu în ultimul rând, activitatea ICR Beijing a fost suspendată
    temporar.

  • Jurnal românesc – 13.02.2018

    Jurnal românesc – 13.02.2018

    Aproximativ 75.000 de
    familii de români, care au plecat la muncă în străinătate ca să câştige mai
    mulţi bani, şi-au lăsat copiii singuri acasă. Din datele centralizate de
    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,
    rezultă că 97 de mii de copii trăiesc în România fără părinţi, la rude sau în
    sistemul de protecţie socială, fie cu un asistent maternal sau stau în centre
    de plasament. Cei mai mulţi români, peste 1,2 milioane sunt plecaţi în Italia.
    Potrivit corespondentului Radio România la Roma, în prezent, în această ţară,
    singura instituţie care poate influenţa într-un mod pozitiv opinia unui român
    este biserica. Episcopul ortodox Preasfinţitul Siluan vorbeşte despre
    importanţa reîntregirii familiei. În Italia, de exemplu, un copil cu vârsta
    până în 14 ani nu poate să rămână nesupravegheat în casă nici măcar o oră. În
    caz contrar, copilul intră în sistemul de protecţie socială putând fi preluat
    de părinţi abia după o sentinţă judecătorească, ceea ce ar însemna chiar şi
    după doi, trei ani.




    Ani la rând, sumele trimise acasă de românii plecaţi în
    străinătate au fost mai mari decât valoarea investiţiilor străine. Deşi, de la
    intrarea României în UE, s-au succedat la putere 12 guverne, cu aceleaşi
    programe de atragere a investiţiilor, tot cei peste 3 milioane de români
    plecaţi peste graniţe au ajuns să susţină economia naţională. În ultimii 20 de
    ani, aproape 20% din cetăţenii României au emigrat. Impactul financiar al
    acestui fenomen este unul urias în ceea ce priveşte depopularea şi deprofesionalizarea
    României.




    Blocul estic este
    din ce în ce mai competitiv pe piaţa de externalizare a muncii, iar România
    conduce acest trend, concurând cu ţări precum India şi China nu prin forţă de
    muncă ieftină, ci prin eficienţa costurilor şi calitatea serviciilor, arată o
    analiză a International Business Times. În ciuda optimismului continuu din
    jurul industriei de outsourcing, ultimii ani au adus o schimbare de model,
    întrucât locurile de muncă plătite ieftin continuă să fie automatizate. Acest trend
    înseamnă că ţările trebuie să ofere în continuare mai mult decât mână de lucru
    ieftină pentru a rămâne competitive.






    Proba practică a examenului pentru obţinerea permisului de
    conducere este un calvar pentru majoritatea candidaţilor din România, mai ales
    din cauza timpului uriaş de aşteptare. Experţii spun că problema ar putea fi
    rezolvată prin mutarea serviciului de la Ministerul de Interne la cel al
    Transporturilor. Obţinerea permisului auto este, în multe judeţe din România,
    un adevărat examen al răbdării deoarece programările pentru proba practică se
    fac şi la şase luni distanţă de la susţinerea celei teoretice.


    România a promovat,
    în aceste zile, la Bursa de Turism de la Milano – BIT, tradiţiile culinare,
    turismul cultural şi talentul meşteşugarilor. Potrivit Ministerului Turismului, un meşter popular a
    încondeiat ouă spre încântarea italienilor care sunt astfel invitaţi să se
    bucure de un Paşte altfel în România. Vizitatorii au fost poftiţi să guste sarmale
    cu mămăligă, cozonac din Bucovina, dar şi băuturi tradiţionale. Ministerul
    Turismului a participat la toate ediţiile Bursei de Turism de la Milano, încă
    din 1980. Bursa de Turism din Milano este unul dintre cele mai importante
    evenimente din industria turismului.


    Pe 21 februarie începe un nou curs de limbă română
    pentru începători la sediul ICR Berlin. Acesta are loc săptămânal, miercurea,
    şi va dura până pe 21 martie. El se va relua în 18 aprilie şi se va
    încheia pe 16 mai. Taxă de participare:este de 60 EUR, iar pentru studenţi, elevi, pensionari de 40 EUR.