Radio România Internațional

Tag: ICR Londra

  • Jurnal românesc – 11.09.2023

    Jurnal românesc – 11.09.2023

    Adrian Ionuţ
    Brîncoveanu a fost numit, vineri, consul general, şef al Consulatului General
    al României la Haifa, Israel, transmite Ministerul Afacerilor Externe    . Potrivit
    sursei citate, această propunere a rezultat în urma punerii în aplicare a
    Procedurii de numire a consulilor
    generali ai României lansată pe 15 martie de Ministerul de Externe împreună cu
    Secretariatul General al Guvernului. La stabilirea nominalizării pentru funcţia
    de consul general au fost avute în vedere criterii specifice acestor posturi,
    pentru a asigura reprezentarea României în afara graniţelor ţării la un
    standard adecvat, coroborate cu obiectivele propuse de către candidaţi în
    cadrul proiectului de mandat, respectiv modul în care acestea au fost
    prezentate în cadrul interviului, conform procedurii.




    Asociația
    Românilor din Republica Cehă (ARRC) a organizat, duminică, la Praga, Sărbătoarea românilor.
    Acțiunea, finanțată de Departamentul Pentru Românii de Pretutindeni din cadrul
    Guvernului României şi desfășurată
    la sediul Secției Etnografice a Muzeului Național al Cehiei, a inclus în
    program momente artistice, între
    altele, cu Ansamblul de cântece și dansuri populare Plaiurile Mioriței
    din Buzău. Acesta a fost însoțit de directorul adjunct al Centrului județean de
    cultură și artă Buzău, Amelia Papazissu – artist popular, declarată Tezaur uman
    viu de către UNESCO, specialistă în țesături din păr de capră și de Emil
    Ciubotaru – pictor buzoian. Pe scenă
    au fost, de asemenea, invitaţi să urce membrii formației Moldovenii în Praga.
    Pentru copii au fost pregătite ateliere de creație culinare şi lingvistice,
    precum şi competiții sportive. Totul, asezonat cu o bogată ofertă de mâncăruri
    și băuturi tradiționale românești, printre care vinurile românești medaliate,
    recent, cu cinci medalii de aur și două de argint la un concurs de profil din
    Cehia.




    Institutul Cultural Român de la Londra a
    deschis sezonul de acțiuni din această toamnă cu un proiect de
    amploare, ‘Spotlight Heritage Timişoara’ / ‘Patrimoniul sub reflectoare’,
    desfăşurat la sediul său din Belgrave Square.     Evenimentul este prezentat în
    cadrul Open House Festival London, în
    parteneriat cu Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei
    de Nord, sub egida Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Până pe 12
    septembrie, având acces la o instalaţie interactivă cu ajutorul ochelarilor de
    realitate virtuală şi mixtă, publicul londonez va putea face o scurtă
    incursiune prin istoria cartierelor vechi din Timişoara şi va putea asculta
    poveşti ce aparţin comunităţilor multiculturale şi multietnice ale oraşului.
    Pornind de la imaginea de ansamblu a Timişoarei, privită de sus, vizitatorii
    vor fi purtaţi prin istoria a cinci cartiere cu tradiţie, dezvăluită prin
    proiecţii video 3D şi imagini scanate 3D ale patrimoniului muzeal. De asemenea,
    vor putea avea o imagine descrisă de un unghi complet, de 360 de grade, a
    clădirilor emblematice cu ajutorul ochelarilor VR şi vor parcurge întreg
    traseul ghidaţi de tehnologiile de realitate augmentată şi virtuală. ‘Spotlight
    Heritage Timişoara’ este o iniţiativă culturală digitală a Universităţii
    Politehnice Timişoara, realizată în parteneriat cu Muzeul Naţional al
    Banatului.




    Scriitorul și traducătorul Cristian Fulaş
    va participa, în perioada 12-16 septembrie, împreună cu Oleg Serebrian şi
    Emilian Galaicu Păun, la un eveniment itinerant în licee din Chişinău.     Vor mai
    avea loc evenimente la Muzeul Literaturii şi la Librăria din Centru, unde va fi
    lansat volumul 5 din ‘În căutarea timpului pierdut’ de Marcel Proust, apărut la
    Editura Cartier, în traducerea lui Cristian Fulaş. Totodată, 500 de exemplare
    din romanul său ‘Specii’ vor fi donate instituţiilor de învăţământ şi culturale
    din Republica Moldova, cu scopul de a promova lectura în rândul tinerilor şi al
    comunităţii. Cristian Fulaş (n. 1978) a absolvit Facultatea de Litere din Baia
    Mare şi a făcut studii aprofundate de teoria literaturii la Universitatea din
    Bucureşti. Este un promotor al schimbului cultural între România şi Republica
    Moldova şi susţinător al iniţiativelor culturale pe ambele maluri ale Prutului.
    Anul acesta, Academia Franceză i-a acordat lui Cristian Fulaş un premiu pentru
    servicii remarcabile aduse limbii şi literaturii franceze (Prix du
    Rayonnement de la langue et de la litterature francaises).


  • Jurnal românesc – 24.05.2023

    Jurnal românesc – 24.05.2023

    Un nou punct de trecere a frontierei dintre România și Republica
    Moldova, Leova – Bumbăta, este operațional, începând de marți. În primele șase
    luni, noua vamă va funcționa pe timp de zi, între 8:00 dimineața și 20:00 seara,
    doar pentru autoturisme, microbuze, vehicule care nu depășesc 3,5 tone. Deocamdată, trecerea
    Prutului pe la Bumbăta – Leova se face pe un pod flotant. Nu este permis
    transportul de materiale periculoase, animale vii şi de produse supuse
    controlului fitosanitar. Având în vedere faptul că frontiera cu Republica
    Moldova este frontieră externă a UE, la controlul de frontieră participă, pe
    lângă Poliția de Frontieră, și alte autorități responsabile cu efectuarea de
    verificări cu privire la traficul de mărfuri dintre cele două state. Noul punct
    de frontieră se alătură celor şase puncte de trecere cu specific rutier
    deschise traficului internaţional la graniţa României cu Republica Moldova,
    operaţionalizarea lui urmând să asigure creşterea fluenţei traficului de
    călători. Lungimea frontierei
    dintre cele două state este de aproximativ 681 km, iar în primele patru luni
    ale acestui an, punctele de trecere au fost tranzitate de peste 2,8 milioane de
    persoane.




    Expoziția documentară omagială Iuliu Maniu 150 / The man.
    The times. The legacy / Jubileu 150 Iuliu Maniu – Omul. Vremurile.
    Moștenirea este deschisă până pe 3 iunie la sediul Institutului Cultural Român
    de la Londra. Cu această ocazie, personalități importante vor vorbi despre omul
    politic Iuliu Maniu, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea sa și a
    70 de ani de la moartea sa martirică, în anul 1953, în Penitenciarul din
    Sighet. Proiectul expozițional este rezultatul cercetărilor aprofundate
    întreprinse în arhivele românești. Astfel, viața lui Iuliu Maniu și contextul
    istoric sunt prezentate într-o succesiune documentară și fotografică, începând
    cu viața sa în Transilvania secolului al XIX-lea, studiile, familia și primele
    sale inițiative politice ca lider pentru drepturile românilor transilvăneni și
    culminând cu rolul său în timpul și după Primul Război Mondial în promovarea
    României Mari. Vor fi, de asemenea, evidențiate rolul său de lider al
    Partidului Național Țărănesc în anii 30 și încercările sale de a salva
    democrația sub conducerea de început a regimului stalinist, care au dus la
    moartea sa tragică, în 1953. Materialul obținut a fost transcris în limba
    română și tradus în engleză, fiind prezentat grafic pentru a fi tipărit și
    expus în spațiul expozițional al ICR Londra.






    Departamentul pentru Românii de
    Pretutindeni organizează, în parteneriat instituțional, o serie de evenimente
    dedicate Zilei Românilor de Pretutindeni, ce se vor desfășura sub denumirea
    Ziua Românilor de Pretutindeni – Festivalul AICI – ACOLO, în perioada 25 – 28
    mai , la București. La activitățile culturale dezvoltate în jurul acestei
    sărbători sunt așteptați peste 500 de reprezentanți ai comunităților istorice
    și ai diasporei de mobilitate, precum și reprezentanți ai instituțiilor publice
    și ai mediului asociativ românesc. Ziua Românilor de Pretutindeni este
    sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, ca o formă
    de recunoaştere a importanţei pe care statul român o acordă comunităţilor de
    români care trăiesc în afara graniţelor ţării. Această sărbătoare evidențiază
    succesul și valoarea milioanelor de români care, prin munca și devotamentul
    lor, joacă un rol important în societățile din țările în care trăiesc. În
    același timp, conferă un bun prilej de a reafirma valorile comune care stau la
    baza unității: limba română, cultura, tradiţiile și simbolurile noastre
    naţionale.







    În perioada 26-31 mai, Caravana Universitatea Națională de Artă Teatrală și
    Cinematografică I.L. Caragiale din București (UNATC) se va
    deplasa în Italia, pentru a doua oară, cu o echipă de profesori și studenți,
    masteranzi și doctoranzi, susținând pentru copiii din comunitatea românească
    din Roma, Torino, Padova și Veneția o suită de spectacole de teatru gratuite,
    în limba română. Lansarea oficială a proiectului va avea loc pe 26 mai, la
    sediul Ambasadei României în Italia, în prezența ambasadorului României în
    Italia, Gabriela Dancău, a rectorului UNATC I. L. Caragiale, Liviu Lucaci, a
    Preasfințitului Părinte Episcop Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei
    și a profesorilor și copiilor care urmează cursuri de Limbă, Cultură și
    Civilizație Românească din Regiunea Lazio. Participanții vor putea urmări
    studenții UNATC, specializarea Artele spectacolului, într-o reprezentație de
    animație teatrală. Spectacolul coregrafic cu marionete Strings va aduce în
    fața spectatorilor o suită de dansuri populare românești și din repertoriul
    internațional, care se îmbină armonios intercultural și stilistic, inclusiv
    datorită măiestriei păpușarilor.Evenimentele
    facilitează întâlnirea comunităților românești din străinătate cu limba și
    cultura română, prin metode și mijloace puse la dispoziție de arta teatrului și
    filmului


  • Jurnal românesc – 17.05.2023

    Jurnal românesc – 17.05.2023

    Expoziția documentară omagială Iuliu Maniu 150 / The man. The times. The legacy / Jubileu 150 Iuliu Maniu – Omul. Vremurile. Moștenirea va fi deschisă la sediul Institutului Cultural Român de la Londra joi, 18 mai 2023. Cu această ocazie, personalități importante vor vorbi despre omul politic Iuliu Maniu, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea sa și a 70 de ani de la moartea sa martirică, în anul 1953, în Penitenciarul din Sighet. Proiectul expozițional este rezultatul cercetărilor aprofundate întreprinse în arhivele românești. Astfel, viața lui Iuliu Maniu și contextul istoric sunt prezentate într-o succesiune documentară și fotografică, începând cu viața sa în Transilvania secolului al XIX-lea, studiile, familia și primele sale inițiative politice ca lider pentru drepturile românilor transilvăneni și culminând cu rolul său în timpul și după Primul Război Mondial în promovarea României Mari. Vor fi, de asemenea, evidențiate rolul său de lider al Partidului Național Țărănesc în anii 30 și încercările sale de a salva democrația sub conducerea de început a regimului stalinist, care au dus la moartea sa tragică, în 1953. Materialul obținut a fost transcris în limba română și tradus în engleză, paginat și prezentat grafic pentru a fi tipărit și expus în spațiul expozițional al ICR Londra. Publicul britanic va putea vizita expoziția în perioada 19 mai – 3 iunie 2023.

    ICR Madrid organizează, pe parcursul acestei luni, în capitala Spaniei, Centenarul Ion Popescu-GOPO, personalitate relevantă pentru filmul european și internațional, cu prilejul sărbătoririi a 100 de ani de la nașterea acestuia (n. 1 mai 1923 – m. 29 noiembrie 1989). Cu această ocazie, Filmoteca Spaniolă Cine Dorése prezintă Ciclul Ion Popescu-GOPO: Povestea dragostei, o serie de nouă proiecții, ce include o selecție reprezentativă din scurtmetrajele și lungmetrajele realizate de Gopo.Unele dintre filmele marelui cineast român, precum S-a furat o bombă sau De-aș fi Harap Alb, au fost deja difuzate. Urmează pe 18 mai Povestea dragostei, pe 21 mai O comediefantastică, iar pe 24 mai o sesiune de scurtmetraje. ICR Madrid anunță că promovarea cinematografiei românești este unul dintre obiectivele strategice ale Institutului, prin care se aduc în atenția publicului spaniol atât producțiile recente cât și filme de arhivă de mare valoare.

    Tot în Spania, Asociația Cultura Mater anunță că organizează evenimentul Asturias se îmbracă în IE, la care sunt așteptați toți românii din zonă și cei interesați. Manifestarea va avea loc pe 20 mai în incinta Muzeului Pueblo de Asturias din Gijón. Evenimentul se desfășoară pentru a celebra Ziua Universală a Iei, sărbătorită anual la data de 24 iunie, o sărbătoare a identității culturale românești. Ziua Universală a Iei va fi sărbătorită și la Saint Andrew Romanian Orthodox Church din Washington, duminică, 21 Mai. Această zieste o celebrare a iei tradiționale românești, o inițiativă care a luat naștere pe Facebook, unind iubitorii României din toate colțurile lumii. Concepută în ianuarie 2013 și coordonată de comunitatea online La blouse roumaine, ziua a devenit un eveniment global, fiind sărbătorită pe șase continente în peste 60 de țări, 130 de localități și în circa 200 de evenimente. Potrivit organizatorilor, Ziua Universală a Iei a renăscut interesul pentru ceea ce înseamnă creațiile populare autentice, a crescut aprecierea și sprijinul acordat meșteșugarilor tradiționali și a contribuit decisiv la repoziționarea iei și a culturii populare românești după mai bine de 30 de ani de la căderea comunismului.

    Institutul Cultural Român Mihai Eminescu sprijină cea de-a opta ediție a Bienalei Internaționale de Pictură din Chișinău prin acordarea tradiționalului Premiu ICR Chișinău și susținerea prezenței a șapte artiști români, invitați în cadrul manifestării. Ajunsă la cea de-a opta ediţie, Bienala Internaţională de Pictură Chişinău 2023, care se desfășoară până pe 18 iunie 2023, și-a revendicat deja un loc de prestigiu pe scena culturală a spaţiului internaţional al artelor vizuale. Expoziţia se impune ca o manifestare culturală de anvergură, reuşind să atragă de la ediție la ediție un număr tot mai mare de artişti de valoare din România şi străinătate, devenind astfel un canal de comunicare internaţională. Ediția 2023 reuneşte 120 de artişti plastici, reprezentanţi ai 28 de ţări, cu peste 140 de lucrări expuse pe simeze.


  • Jurnal Românesc – 12.04.2023

    Jurnal Românesc – 12.04.2023

    Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, şi şeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, au participat la o videoconferinţă cu echipele de comandă ale structurilor dislocate în teatrele de operaţii din Kosovo şi Bosnia şi Herţegovina, precum şi cu detaşamentele de militari români aflate în misiune în Bulgaria, Lituania şi Polonia. MApN transmite că militarii români au prezentat analiza situaţiei de securitate din zonele de responsabilitate, stadiul de îndeplinire a misiunilor şi au raportat că starea de sănătate şi nivelul moralului personalului sunt foarte bune. “Perioada care se apropie, în care veţi întâmpina Sfintele Paşti departe de casă şi familii, nu va fi una uşoară pentru dumneavoastră, dar ştiu că sunteţi profesionişti şi că aţi luat toate măsurile pentru ca misiunile dumneavoastră să fie executate aşa cum sunt planificate. Eforturile dumneavoastră contribuie la liniştea noastră, a tuturor, mai ales în aceste vremuri în care regiunea în care ne aflăm este profund tulburată de invazia Rusiei în Ucraina vecină”, le-a spus ministrul Apărării militarilor români. Peste 350 de militari români îndeplinesc, în prezent, misiuni în afara hotarelor ţării.



    Violoncelistul Filip Papa va susţine un recital la 13 aprilie, la sediul Institutului Cultural Român de la Londra, în cadrul seriei “Concertele Enescu”, ediţia 2023. Artistul, acompaniat la pian de Antony Ingham, va interpreta piese de George Enescu, Doru Popovici, J.S. Bach şi Johannes Brahms. Originar din Timișoara, Filip Papa este solist de stat al Filarmonicii “Moldova”, precum și profesor de violoncel la Universitatea Națională de Arte “George Enescu” din Iași. Activează în cadrul Cvartetului de coarde “Ad Libitum”, unde cântă alături de violoniștii Remus Azoitei, Șerban Mereuță și de Bogdan Bisoc. Cu “Ad Libitum”, Filip Papa a apărut la festivaluri de muzică importante din Monte Carlo, Olanda, Franța, Germania, Elveția şi România. Antony Ingham este profesor de pian şi lucrează, în mod regulat, ca acompaniator, la pian, pentru departamentul junior al Royal College of Music. A susținut multe recitaluri de pian solo pentru Princess Cruises. Prin programul permanent “Concertele Enescu”, ICR Londra îşi propune promovarea muzicii camerale româneşti în context internaţional.



    Institutul Cultural Român de la Tel Aviv oganizează, la 13 aprilie, conferința cu titlul “Arhiva patrimoniului evreiesc din România: din pod și până pe paginile istoriei”. Manifestarea se va desfășura în limba ebraică, la sediul Institutului, în colaborare cu Organizația Evreilor Originari din România. Proiectul va reprezenta episodul inaugural al unei serii de conferințe menite să prezinte și să promoveze, în rândul publicului larg, unica arhivă din Israel care se ocupă în totalitate cu colectarea și administrarea materialelor legate de evreimea românească. Programul evenimentului va include prezentări susținute de consultantul în domeniul arhivelor și al conservării patrimoniului evreiesc Elinor Kroitoru, alături de arhivarul si istoricul Yehoshafat Pop. Aceștia vor vorbi despre colecționarea, conservarea, și crearea accesibilității acestor materiale pentru publicul larg. ICR Tel Aviv transmite că scopul acestei serii de conferințe este de a face cunoscute atât semnificația, cât și importanța existenței unei arhive a evreilor români în Israel şi de a sublinia faptul că orice evreu de origine română din Israel poate contribui la acest proiect.



    Traducerea în limba poloneză a volumului “Jurnal filozofic” de Constantin Noica va fi lansată, la 13 aprilie, la Cracovia, în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Varșovia. La discuția despre carte vor participa traducătorul cărţii, Ireneusz Kania, şi autorul prefeței, teoreticianul și istoricul Andrzej Zawadzki, cadru didactic al Universității Jagiellone, autor al unor traduceri din Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Ireneusz Kania este lingvist şi specialist în studii romanice, traducător, eseist, expert în culturile şi religiile Orientului şi în iudeo-creştinism, autorul a peste 100 de volume de tălmăciri din 16 limbi. Este cel mai titrat traducător de limba română în Polonia, printre realizările sale numărându-se o mare parte din scrierile lui Cioran, Eliade şi Noica. Evenimentul de lansare a volumului “Jurnal filozofic” va avea loc la Librăria De Revolutionibus din Cracovia, cu sprijinul Editurii National Publishing Institute din Polonia.





  • Jurnal românesc – 30.03.2023

    Jurnal românesc – 30.03.2023

    Comisiile de cultură şi de politică externă din Senat au acordat, în
    unanimitate, aviz favorabil propunerii de revocare din funcţie a directorului
    ICR Londra, Catinca-Maria Nistor. Şeful Comisiei de politică externă a Senatului,
    Titus Corlăţean, a declarat că cele două comisii se confruntă pentru prima dată
    cu o situaţie de revocare a unui director la un institut cultural din
    străinătate. La 9 martie, preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu
    Jicman, a cerut revocarea din funcţie a Catincăi Nistor ca urmare a mai multor
    controverse publice în care aceasta ar fi fost implicată de când
    conduce filiala din Londra, între care momentul artistic susţinut de 1 martie,
    la finalul unui concert găzduit de ICR Londra şi închirierea unui spaţiu de
    locuit. Jicman a spus că acţiunile Catincăi Nistor au avut un impact negativ
    asupra imaginii ICR Londra. După avizul Comisiilor de cultură şi de politică
    externă din Senat, decizia de revocare aparţine, potrivit legii, miniştrilor Culturii
    şi de Externe, prin mandat comun.




    48 de diplomaţi cu atribuţii consulare din partea unor misiuni
    diplomatice acreditate în România, precum şi 5 reprezentanţi ai Organizaţiei
    Internaţionale pentru Migraţie şi ai unor organizaţii non-guvernamentale româneşti
    partenere au participat la evenimentul Împărtășirea experienței valoroase
    românești în domeniul consular, organizat la Bucureşti de Ministerul
    Afacerilor Externe. Cu acest prilej, aceştia au vizitat Centrul de Contact şi
    Suport pentru Cetăţenii Români din Străinătate, pe care MAE l-a modernizat
    recent. Instituţia a arătat că activitatea acestei entităţi a fost relocată
    într-un sediu nou, cu infrastructură de comunicaţii modernă şi echipamente de
    ultimă generaţie. Totodată, în contextul reformei consulare, a fost sporită
    capacitatea centralei telefonice pentru preluarea apelurilor cetăţenilor
    români. Astfel, în prezent, este posibilă preluarea concomitentă a 250 de
    apeluri, faţă de doar 96 anterior. De asemenea, au fost actualizate
    informaţiile consulare destinate cetăţenilor români şi străini, inclusiv cele
    disponibile pe portalul econsulat.ro.






    ICR Varșovia este partener al evenimentului Noaptea
    Ideilor, care se desfăşoară în Polonia la 30 şi 31 martie. Timp de două
    zile au loc dezbateri cu tema antropocenul și dezvoltarea accelerată. România
    este reprezentantă de regizoarea Gianina Cărbunariu, care va purta un dialog pe
    această temă cu teatrologul Aneta Kyzioł, jurnalistă a revistei de analiză
    Polityka și autoare de articole de specialitate în revista
    Dziennik Teatralny. Gianina Cărbunariu este director general al
    Teatrului Tineretului din Piatra Neamț şi co-fondatoare a grupului dramAcum,
    proiect de sprijinire a dramaturgiei contemporane românești. Colaborează cu
    importante teatre și festivaluri din România și străinătate, iar piesele sale
    sunt traduse, montate și jucate în peste 15 limbi. Pentru originalitatea sa
    regizorală, Gianina Cărbunariu a primit numeroase premii. În 2019, statul
    francez i-a conferit Ordinul Artelor și Literelor în Grad de Cavaler. Lansat în
    2016 în peste 100 de filiale din întreaga lume, Noaptea Ideilor
    este un program-far al Institutului Francez în cadrul căruia jurnaliști,
    scriitori, artiști, lideri de opinie și experți francezi și internaționali
    dezbat teme de actualitate la nivel european ori global.




    România participă la a 3-a ediție a Festivalului Veneţia pentru
    francofonie, care are loc în oraşul din laguna veneţiană până pe 6
    aprilie. Ţara noastră este prezentă cu proiectul Traduceri în
    arhipelag al artistei Ștefania Becheanu, care cuprinde o expoziție de
    artă vizuală și sonoră, ce va fi deschisă pentru public în perioada 6-23
    aprilie, și un atelier de cercetare și creație cu studenții cursului
    Elemente de traducere literară de la Departamentul de Limbi și
    Culturi Comparate al Universității Ca’Foscari din Veneția. Ștefania Becheanu
    este plasticiană sonoră și artistă performativă, care trăiește și lucrează la
    Paris. Participă frecvent la expoziții colective și rezidențe de creație
    sonoră, dar și indisciplinare unde combină creația vizuală cu literatura,
    muzica și dansul. Prezenţa românească la festival este susţinută de Institutul
    Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.


  • Jurnal românesc – 28.02.2023

    Jurnal românesc – 28.02.2023

    România
    este un candidat care este gata să adere la Schengen, a declarat
    prim-ministrul Marelui Ducat al Luxemburgului, Xavier Bettel, în cadrul unei
    conferinţe de presă comune cu preşedintele român Klaus Iohannis. Oficialul
    luxemburghez a mulţumit statului român pentru modul în care a gestionat
    frontierele şi pentru solidaritatea pe care cetăţenii au arătat-o faţă de
    refugiaţii ucraineni. Sunteţi dovada că reuşim să gestionăm frontierele
    externe ale spaţiului Schengen fără să construim fortăreţe şi ziduri, a
    spus Bettel, care a precizat că, pentru Luxemburg, România este un aliat
    fiabil. Klaus Iohannis a mulţumit pentru susţinerea oferită de Luxemburg
    în dosarul Schengen şi pentru cei 25 de militari luxemburghezi care se vor
    alătura, în curând, Grupului de Luptă NATO de la Cincu. Preşedintele României
    s-a aflat, la 27 februarie, la Luxemburg, unde a participat, în calitate de
    vorbitor principal, la ediţia inaugurală a Forumului Grupului Băncii Europene
    de Investiţii.




    Deputaţi ai
    Partidului Acţiune şi Solidaritate din Republica Moldova au înregistrat în
    Parlamentul de la Chişinău un proiect de lege ce prevede ca în textele legilor,
    inclusiv în Constituţie, sintagma limba moldovenească să fie
    înlocuită cu limba română, transmite Moldpres. Iniţiatorii au
    afirmat că proiectul, destinat să corecteze ceea ce numesc o nedreptate
    istorică, urmează să implementeze decizia din 2013 a Curţii
    Constituţionale, care a decis că textul Declaraţiei de Independenţă primează în
    faţa Constituţiei. În Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, din
    1991, limba de stat este cea română. Astfel, sintagmele limba de
    stat, limba oficială şi limba maternă vor fi
    înlocuite cu limba română. În nota informativă a proiectulului se
    menţionează că limba română ca limbă de stat şi
    reintroducerea alfabetului latin sunt primele elemente de
    identificare ale statului incluse în Declaraţia de Independenţă, de unde
    rezultă că au fost considerate esenţiale în definirea identităţii constituţionale
    a noului stat şi a populaţiei acestuia, fiind puse alături de drapel, stemă şi
    denumirea oficială a statului şi având un rol cheie în sistemul valoric creat
    prin proclamarea independenţei Republicii Moldova. Partidul Acţiune şi
    Solidaritate a precizat că schimbările propuse nu constituie o iniţiativă
    ordinară de modificare a Constituţiei, ci una tehnică, care rezultă din
    obligativitatea executării sau implementării actelor Curţii
    Constituţionale.




    Ambasada României în Italia
    anunţă că a organizat recent prima videoconferinţă cu tema pensiilor
    comunitare, la care au participat Casa Naţională de Pensii Publice, Casele
    Teritoriale de Pensii din România şi Institutul Naţional de Protecţie Socială
    Terni, polul de competenţă în Italia pentru cererile de pensionare adresate de
    cetăţenii români care au lucrat în Italia şi ulterior s-au restabilit în
    România. Reprezentanţa diplomatică transmite că discuţiile au urmărit găsirea
    de soluţii comune la situaţiile identificate de părţi, în contextul trecerii la
    schimbul electronic european de informaţii. În acest sens, a fost decisă
    organizarea periodică de reuniuni comune de coordonare în vederea soluţionării
    cât mai rapide a cererilor de pensie comunitară depuse de cetăţenii români.
    Ambasada subliniază importanţa depunerii cererii de pensionare la autoritatea
    competentă din ţara unde românii au reşedinţa, precum şi obligaţia de a le
    transmite rapid instituţiilor competente informaţii actualizate referitoare la
    schimbarea domiciliului. Pentru semnalarea unor situaţii punctuale pe teme de
    muncă şi sociale, cetăţenii români din Italia au la dispoziţie adresele de
    e-mail: roma.social@mae.ro şi roma.social1@mae.ro.




    Violoncelistul Andrei
    Cavassi va susține un recital de 1 martie, la sediul Institutului Cultural
    Român de la Londra, în cadrul seriei Concertele Enescu. Programul
    include lucrări clasice, semnate de Bach, Bartók şi Piazzola, piese din coloana
    sonoră a unor filme cunoscute şi hituri semnate de Aerosmith, Coldplay și
    Trooper. Andrei Cavassi a studiat violoncelul la București, Zürich, Hamburg şi
    Luxemburg. De-a lungul anilor, a concertat pe scene de pe trei continente. În
    2010, s-a stabilit în Japonia, iar în 2019 a obținut medalia de aur la
    Concursul internațional de interpretare de la Viena. În 2021, a concertat la
    Olympiada de la Tokyo şi a participat la evenimente organizate în parteneriat
    cu Primăria din Tokyo, în cadrul proiectului Unplugged by Andrei
    Cavassi, care a marcat împlinirea a 100 de ani de relații diplomatice
    România-Japonia.


  • Jurnal Românesc – 01.11.2022

    Jurnal Românesc – 01.11.2022

    Reprezentanța de la Madrid a Institutului Cultural Român sprijină participarea regizoarei Anca Damian cu filmul de animație Insula la Festivalul de Film de la Sevilla, care se desfășoară în perioada 4 — 12 noiembrie. Filmul concurează în secțiunea oficială Las Nuevas Olas, iar regizoarea română va fi prezentă în capitala Andaluziei pentru a-și prezenta filmul și a răspunde întrebărilor ziariștilor.


    Festivalul internațional de la Sevilla are ca obiectiv promovarea filmelor europene și s-a consolidat în cele 18 ediții de până acum într-un spațiu în care anual se întâlnesc specialiști din cinematografie, tineri regizori, ziariști de specialitate și profesioniști din domeniu. În timpul evenimentului, proiecțiile sunt însoțite de activități culturale ce se desfășoară în paralel, inclusiv evenimente punctuale în care sunt omagiați diverși artiști. Anul acesta țara invitată este Franța. Filmul Insula, o coproducție România/ Franța/ Belgia, va fi prezentat în premieră în Spania, va avea trei proiecții în versiunea originală cu subtitluri în spaniolă, în zilele de 6, 7 și 8 noiembrie. Filmul este o animație psihedelică despre singurătate și acceptare”, un amestec între Micul Prinț, Robinson Crusoe și Monty Python”, după cum îl descrie regizoarea Anca Damian.




    Expoziția de grup Predicțiile pământului. Despre gândirea și practica ecologică” va avea vernisajul miercuri 2 noiembrie la sediul ICR Londra și va putea fi vizitată până pe 25 noiembrie. La deschidere vor fi prezenţi curatorul expoziției Mihai Zgondoiu, artistul Bogdan Rață și Cosmin Paulescu.


    Artiștii implicați în proiect sunt Elena Adorian, Cătălin Burcea, Sergiu Chihaia, Ciprian Ciuclea, Claudiu Cobilanschi, Ștefan Radu Crețu, Liviu Epuraș, Lazlo Forrai, Cosmin Paulescu, Dan-Raul Pintea, Bogdan Rața, Marilena Oprescu Singer , Florin Stefan, Iulia Toma şi Mihai Zgondoiu. Expoziţia Predicţiile pământului” cuprinde desene, video-art, instalaţii, sculptură, într-un demers estetic eclectic conceput ca un laborator de cunoştinţe şi interogări despre viitorul planetei.


    Prin acest proiect ICR Londra încearcă să tragă un semnal de alarmă cu privire la impactul uman iresponsabil asupra mediului, precum și la încercarea de a face din protecția naturii o prioritate. Evenimentul va marca, de asemenea, Ziua internațională pentru prevenirea exploatării mediului în război și conflicte armate.




    Regalitatea românească este sărbătorită la ICR Berlin în perioada 1-5 noiembrie 2022, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, prin organizarea unui colocviu și a unei expoziții de fotografie.


    Colocviul, moderat de Robert Schwartz, va include teme precum Regina Maria în colecția Muzeului Național Bran, Patrimoniul regal prezent în Muzeul Județean Argeș, Regina Maria și portul popular, Regina Maria și comunitatea locală și Regina Maria și dezvoltarea castelului Bran. Invitat de onoare este Ferdinand von Hohenzollern.



    La 15 octombrie 2022 s-au împlinit 100 de ani de la încoronarea la Alba Iulia a Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, ca regi ai României, prilej cu care Muzeul Național Bran și Muzeul Județean Argeș au pregătit o amplă expoziție de fotografie, cu imagini selectate din colecțiile celor două muzee. Expoziția 100 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Mariaˮ va fi deschisă publicului larg la sediul ICR Berlin în perioada 1- 5 noiembrie 2022.


    O mare parte dintre imaginile prezentate în expoziția de fotografie se află în colecția Muzeului Bran, castel care a fost, alături de palatul de la Balcic, reședința cea mai dragă reginei Maria, care, cu fantezia-i cunoscută, a transformat solida și, aparent, neprimitoarea cetate într-o modernă și confortabilă locuință de vară. Muzeul Județean Argeș din orașul Pitești participă la evenimentul organizat și găzduit de ICR Berlin cu o parte din bogata colecție de fotografii referitoare la istoria regalității românești.


    Fotografiile expuse vor descrie în imagini istoria României între anii 1866 și 1947, perioada cuprinsă între venirea în Țările Române a prințului Carol de Hohenzollern – Sigmaringen și abdicarea forțată a ultimului rege al României, regele Mihai I.






  • Doina Ruști, la London Book Fair

    Doina Ruști, la London Book Fair

    Proaspăt ieșit de sub tipar,
    romanul Mâța Vinerii, în versiune engleză, cu
    titlul The Book of
    Perilous Dishes/Cartea bucatelor rele (Neem Tree Press, London),
    va fi prezentat în cadrul mai multor evenimente pe toată perioada Târgului de
    Carte de la Londra. O întâlnire cu cititorii va avea loc la ICR Londra, în data
    de 6 aprilie, ora 19.00. Alături de ea vor lua parte la discuții, Roxana
    Dumitrache, scriitoare, Archna Sharma, editoarea cărții, și Daniela Riain, traducătoare.


    Pe
    toată perioada târgului, Doina Ruști se va afla la standul 6E70, pentru
    autografe, interviuri și alte evenimente.


    Romanul The Book of Perilous Dishes este tradus de
    prof. James Ch Brown și beneficiază de sprijinul ICR, făcând
    parte din proiectul TPS.




    Subiectul


    Este anul
    1798. În București trăiește un sclav-bucătar, pe care și-l dorește toată lumea. Mâncarea lui
    satisface chiar și gusturile complicate ale principelui, însă nimeni nu știe că are un rețetar vrăjitoresc numit Cartea bucatelor rele.
    Mâncarea lui poate să aducă o sinceritate păguboasă, uitarea,
    darul predicțiilor sau chiar isteria râsului, de-a lungul romanului apărând 21 de
    rețete magice. Pe fundal,
    se derulează istoria anului 1798, când,
    după intrarea lui Napoleon in Egipt, diplomații francezi din imperiu au fost
    arestați și închiși la Stambul, iar unii dintre ei vânduți la
    galere. În acest București, măcinat de arestări, turci, crime și iubiri pătimașe,
    mai există și o superstiție legată de marea vrăjitoare Mâța Vinerii, care va aduce
    nenorocirile peste oraș.




    Romanul
    Mâța Vinerii, apărut
    la Polirom, în 2017, a mai fost tradus în spaniolă, maghiară, chineză, germană.
    A primit premiul Uniunii Scriitorilor Maghiari, Budapesta, pentru cea mai bună
    traducere.




    Calembecul și-a risipit parfumul, iar uleiul de viță s-a
    tulburat, invadat de fantomele altei vieți, de pe când era doar sămânță uscată,
    sub mormane de calcar. Cuțitul, același pe care și eu îl strânsesem în mâni
    fără să-i simt puterea ascunsă, același cuțit care-l trimisese pe Dubois la
    Marsillia, aprins de vinișoarele nevăzute care-l legau încă de Celiabinsk,
    începuse să-și facă treaba. Sator somnola dus de fluxul cuțitului și poate de
    gândurile lui Zăval, în timp ce Petricari
    ridica osanele zeului Rusor, care poate să întoarcă totul din drum. (Mâța Vinerii)




    Trailer BOOK: https://youtu.be/9nFzqMdnqFQ


    Lectură în engleză de Rosie Goldsmith: https://youtu.be/KTYFtuvmFuE




    DOINA RUŞTI a scris trilogia fanariotă, compusă din Homeric (2019),
    Mâța Vinerii (2017) și Manuscrisul fanariot
    (2015), dar și alte romane cu miză socială
    puternică, apreciate de critica literară: Fantoma din moară (2008), Lizoanca
    (2009), Zogru (2006) s.a. Cel mai recent roman al său este Paturi
    oculte (2020), urmat de un volum de povestiri: Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot (2022).


    Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză,
    scrierile sale s-au bucurat de exegeze și de recenzii laudative în numeroase
    publicații internaționale. Printre cele mai recente traduceri se numără
    ediția a doua a romanului L’omino rosso (2021, Roma), The Book of Perilous
    Dishes (2022, Londra), Zogru (2022, Marsilia).


    Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al
    Uniunii Scriitorilor din România/2008 și Premiul Ion Creangă, al
    Academiei Române/2009.


    Doina Ruști coordonează colecția Biblioteca de Proză Contemporană,
    la Editura Litera, este scenaristăși
    ține cursuri de scriere creativă la Universitatea din București.







    A Romanian Bestseller:

    https://www.youtube.com/watch?v=9KeyLhbh1_Q&list=PLHwZFmt_GgYEo5dFc_5wU_mMnsppGvrOk&index=6








    The Book of Perilous Dishes in China:

    https://www.youtube.com/watch?v=Ii1mTQibvXQ&list=PLHwZFmt_GgYEo5dFc_5wU_mMnsppGvrOk&index=6

    sursa:


    https://www.icr.ro/pagini/romanul-doinei-rusti-mata-vinerii-tradus-si-publicat-in-limba-engleza-la-londra




    https://www.facebook.com/InstitutulCulturalRoman

  • La microfon 14.03.2022

    La microfon 14.03.2022

    “Mass-media diasporei – o experiență transnațională”, conferinta organizata de Radio Punct, de la Londra, cu ocazia implinirii a doi ani de activitate a postului. Participa: Laura Popescu – ambasadoarea României în Marea Britaie, Roxana Dumitrache – directoare ICR Londra, Alina Dolea — cercetatoare la Universitatea Bournemouth, Alexandra Bulat – consilier local in comitatul Cambridgeshire, Raul Dudnic – producător in cadrul televiziunii OMNI din Toronto, Adrian Ardelean (de la Montreal) — realizator de emisiuni la Radio ProDiaspora, Anamaria Daiana Mătieș — redactor-şef al redacţiei “Zig Zag de România”, de la “Freies Radio fur Stuttgart”, Germania, Dorina Uglar – jurnalist la Radio-TV Arthis, de la Bruxelles, Belgia, Eugen Cojocariu — secretar general RRl, Cornel Teban – realizator de emisiuni la Radio Punct:



  • Jurnal Românesc – 26.01.2022

    Jurnal Românesc – 26.01.2022

    Aderarea României la Spaţiul Schengen a fost printre subiectele abordate de secretarul de stat în Ministerul de Externe Daniela Gîtman la reuniunea Consiliului Afaceri Generale, prima organizată de când Franţa a preluat Preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Demnitarul român a exprimat sprijinul Bucureştiului pentru obiectivele Preşedinţiei franceze în domeniul protecţiei frontierelor externe ale UE şi a reiterat obiectivul legitim al României de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie. Gîtman a subliniat, totodată, necesitatea continuării eforturilor de extindere a Uniunii, respectiv a organizării Conferinţelor Interguvernamentale cu Albania şi Macedonia de Nord, şi nevoia de menţinere a Parteneriatului Estic printre temele prioritare pe agenda UE. În ceea ce priveşte relaţiile dintre blocul comunitar şi Marea Britanie, secretarul de stat a mulţumit Comisiei Europene pentru menţinerea subiectului drepturilor cetăţenilor pe agenda de dialog cu Regatul Unit şi a subliniat importanţa solidarităţii şi unităţii la nivelul Uniunii în gestionarea relaţiilor cu Londra.

    Un acord privind construirea unor apeducte între România şi Republica Moldova a fost semnat la Iaşi în prezenţa şefului Cancelariei prim-ministrului, Mircea Abrudean, şi a ministrului Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spânu. Acesta este primul pas în realizarea lucrărilor de extindere în stânga Prutului a conductelor de alimentare cu apă potabilă din staţia de tratare Chiriţa. E foarte important să avem acest proiect de apeduct prin care apa din Iaşi va ajunge în Republica Moldova. Sperăm că în final vom avea 200.000 de beneficiari direcţi ai acestui prim proiect, a spus şeful Cancelariei premierului român. La rândul său, ministrul moldovean a declarat că proiectul este extrem de benefic în condiţiile în care, oamenii din zona vizată au, în general, acces doar la apă din fântâni, a cărei calitate este scăzută. Cu acest proiect şi trecerea ApaVital peste Prut, cu suportul României, de a extinde reţeaua de apă, aceşti cetăţeni vor avea acces la apă mult mai bună, a apreciat Andrei Spînu. Subtraversarea râului Prut costă 1,5 milioane de lei, sumă acoperită din bugetul compeniei ApaVital. Termenul de execuţie este de 4 luni, iar lucrările vor fi realizate între localităţile Măcăreşti din judeţul Iaşi şi Măcăreşti din Republica Moldova. După finalizarea acestei prime extinderi, peste 30.000 de locuitori din 13 localităţi aflate în Raioanele Ungheni şi Nisporeni vor avea acces la apa potabilă din România.

    Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată de reprezentanțele Institutului Cultural Român din străinătate printr-o serie de evenimente care includ spectacole de teatru, dezbateri, lansări de carte și proiecții de film. La 25 ianuarie, ICR Tel Aviv a organizat evenimentul Adevăruri tăinuite: mărturiile unor supraviețuitori, care a marcat şi împlinirea a 81 de ani de la Pogromul de la București. ICR Stockholm transmite online, la 27 ianuarie, înregistrarea dezbaterii Memoria Holocaustului în prezent: «să nu uităm niciodată», «să nu repetăm niciodată». Dialogul se desfăşoară între cercetătorul de onoare al Institutului Birkbeck pentru Studiul Antisemitismului din cadrul Universităţii din Londra, Diana I. Popescu, şi profesorul asociat şi lectorul Departamentului de Cultură și Estetică de la Universitatea din Stockholm, Tanja Schult. Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia organizează, la 27 ianuarie, masa rotundă Pe calea memoriei la care participă istorici şi autori de cărţi despre Holocaust, istoria și cultura evreilor.

    ICR Londra lansează volumul Images on the Page. A Fashion Iconography, lucrare semnată de istoricul de origine evreiască Sanda Miller. Evenimentul va avea loc la 27 ianuarie. ICR Budapesta și Filiala Seghedin participă la proiectul coordonat de către Forumul Cultural Austriac, împreună cu Ambasada Israelului din Ungaria, prin care prestigioase instituții culturale, ambasade, muzee şi școli prezintă pe fațadele sediilor logo-ul #WeRemember. Nu în ultimul rând, ICR Madrid prezintă documentarul Aliyah DaDa, în regia Oanei Giurgiu, care va fi proiectat la 10 februarie, în sala Cine Studio a centrului cultural Círculo de Bellas Artes. Filmul, o incursiune în istoria evreilor din România, este un tribut adus inițiatorilor curentului dadaist, Tristan Tzara și Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România. Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite adoptată la 1 noiembrie 2005.


  • Jurnal românesc – 13.07.2021

    Jurnal românesc – 13.07.2021

    O delegaţie parlamentară compusă din preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, şi vicepreşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor, Ben-Oni Ardelean, s-a deplasat în Germania pentru efectuarea unor demersuri politice şi diplomatice în vederea reunificării familiei Furdui, ai cărei 7 minori au fost preluaţi de Jugendamt Hanovra, autoritatea germană pentru protecţia copilului. Potrivit relatărilor, copiii au fost disclocaţi din familie pe motiv că minorii nu ar fi fost în siguranţă alături de părinţi. Oficialii români au discutat cu reprezentanţi ai bisericii creştine evanghelice din care face parte familia Furdui, cu comunitatea românească din regiune şi cu responsabili politici şi ai administraţiei din Hanovra, unde locuieşte familia.


    Parlamentarii români au mers apoi la Berlin, unde le-au prezentat unor înalţi reprezentanţi ai ministerului de Externe din Germania şi ai Bundestag-ului argumente juridice şi politice care susţin reîntregirea familiei, ţinând cont de normele şi bunele practici în dreptul internaţional şi de faptul că familia este deţinătoare exclusiv a cetăţeniei române. Delegaţia a apreciat că măsura de preluare a copiilor de către Jugendamt este “în mod clar disproporţionată” şi că gestionarea cazului de către această agenţie “ridică serioase semne de întrebare asupra caracterului obiectiv al unora din deciziile adoptate.” Misiunea parlamentară urmează să prezinte un Raport conducerii Parlamentului României şi Guvernului pentru continuarea demersurilor de reunificare a familiei Furdui.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a dat startul înscrierilor pentru taberele ARC, ediția 2021, care se vor desfăşura în format online şi se adresează elevilor și tinerilor români din străinătate cu vârstre între 7 şi 25 de ani. Programul din acest an va cuprinde două secțiuni: săptămâna culturii generale și săptămâna educației prin teatru. Taberele ARC vor avea loc în perioada 26 iulie – 8 august, iar cei interesaţi se pot înscrie, până pe 23 iulie, prin completarea unui formular disponibil pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro. Instituţia precizează că pentru atelierul de muzică, participanții sunt invitați să transmită un video cu momente artistice care vor fi postate pe grupul de Facebook ARC 2021. De asemenea, participanţii la Taberele ARC 2021 îşi pot asigura prezenţa la ediţia din 2022, care se va desfășura în format fizic, participând şi câştigând provocările pe care profesorii coordonatori le vor lansa la finalul fiecărui atelier.



    Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova anunţă că va aloca circa 2.000.000 de lei pentru finanțarea proiectelor depuse de beneficiarii din stânga Prutului. În total, au fost depuse 95 de proiecte în valoare de 20 de milioane de lei. Secretarul de stat al Departamentului, Adrian Dupu, a declarat că există posibilitatea ca, în urma rectificării bugetului României, instituţia să primească finanțare suplimentară care ar urma să fie direcţionată către mai multe proiecte în Republica Moldova. “Finanțăm proiecte depuse de instituții media, de universități, ONG-uri, autorități locale, pentru întărirea comunității de cultură, istorie, limbă și spiritualitate. (…) Raportat la anul trecut am primit un buget similar și nu a fost de ajuns pentru toate proiectele depuse”, a spus şeful DRRM. Potrivit acestuia, contractele cu câștigătorii vor fi semnate în cel mai scurt timp. Adrian Dupu a precizat că printre iniţiativele declarate câştigătoare se află proiecte media şi de cultură, precum Zilele filmului românesc în Republica Moldova, proiecte cu Universitatea de Stat din Moldova, cu biserici, dar şi proiecte pentru copii. Prima sesiune de finanțare pentru anul 2021 a fost deschisă în perioada 5 aprilie — 14 mai.



    “Framing the Change”, retrospectiva de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra, continuă cu o selecție de filme realizată de Andrei Rus, director artistic al Festivalului One World România. Prima parte a retrospectivei s-a desfășurat în perioada 21 aprilie – 12 iunie, iar a doua are loc între 11 şi 30 iulie şi a început cu o serie de patru documentare realizate de Radu Jude: “Țara moartă”, “Ieșirea trenurilor din gară”, “Cele două execuții ale mareșalului” şi “Tipografic majuscul”. Evenimentul special al acestui program include o discuție-panel, pe data de 29 iulie, la care vor participa Radu Jude, regizoarea și actrița Vanina Vignal și vlogger-ul Bahoi alături de alții regizori incluşi în program. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitrări în limba engleză, iar majoritatea sunt disponibile exclusiv în Marea Britanie, pentru o scurtă perioadă de timp. Programul complet se găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.

  • Framing the Change”, prota retrospectivă di filmu documentaru românescu

    Framing the Change”, prota retrospectivă di filmu documentaru românescu

    Prota retrospectivă di filmu documentaru românescu contemporanu ditu Marea Britanie, organizată di ICR Londra tru parteneriatu cu festivalurli româneşti Astra Filmu Sibiu şi One World România şi dauă ditu nai ma mări şi cunuscuti festivaluri britaniţi, Sheffield Doc Fest şi Open City Doc, s’ţăni tu kirolu 26 di apriiuru – 31 di alunaru 2021.


    Număsită “Framing the Change”, retrospectiva acaţă tu isapi cama di 30 di filmi şi evenimenti speţiale yilipsitoari tră publiclu britanic și internaţional, tră ţinefili şi tră aţelli ţi au mirakea ti festivalurli di filmu. Proiectul ş-pripuni ună arădăpseari tru universulu românescu ditu aţeali dauă dekenii, documentarili yilipsinda temi actuali tră suţiitatea românească: efectili a emigraţiillei babageani, ncruţillearea anamisa di perspectiva relighioasă şi seculară, ligătura ndilicată anamisa di şcoală şi praxea faptă acasă, reflecţia tră istoria a kirolui ditu soni ali Românie ca exerciţiu di scuteari tu videală, mbărţitari şi akicăseari.



    Selecţia acaţă tu isapi şi unu şingiru di filmi cari reprezintă introspecţii personali tru bana-a regizorloru ică scoati tu videală istoria a unei comunitati, yilipsinda varietatea di stiluri şi estetica ahoryea a filmiloru documentari româneşti. Prota parti a programlui retrospectivu fu adrată di Adina Marin (cari faţi parti ditu pareia Astra Filmu Festival di la protili ediții) și prezintă regizori cata cumu Alexandru Petru Bădiliţă, Alex Brendea, Dumitru Budrala, Ionut Carpatorea, Radu Ciorniciuc, Ştefan Constantinescu, Andrei Dăscălescu, Răzvan Georgescu, Oana Giurgiu, Florin Iepan, Alexandru Solomon şi Julio Soto. Adina Marin, selecționeră.



    “Mi hărsiiu multu di multu ti aestu proiectu cari nkisi di la ună inițiativă a Magdăllei Stroe, coordonatoru ICR Londra, cari vru ta s’adară ună ñică retrospectivă a filmuului documentaru românescu. Proiectul criscu di itia a gaereţloru ţi li feaţi Magda Stroe și agiumsi atea ţi videmu adză. Ș-deapoa fu tu aradă să s’facă aşi, tră aţea că unăoară cu treaţirea-a kirolui, documentarlu românescu agiumsi un subiect tutu ma lărguriu și ndilicatu cari nu putea s’hibă yilipsitu tru dauă trei proiecții di filmu. Tru aţea ţi mutreaşti selecția, cându ndredz ună retrospectivă, i adari programlu ditu tuti filmili documentari andreapti tru kirolu respectivu, lucru ţi nu s’poati, ică adari ună selecție cari ună ş-ună agiundzi subiectivă. A deapoa subiectivismul a meu fu aţelu ta s’mutrescu năpoi, la filmili cari fură selectati la Astra Filmu Festival și cundilleară un momentu. Spunu ti proiecţii ahoryea, emoționanti, la filmi cari cundilleară un punctu importantu tru cariera a regizorlui ică la documentari cari spusiră pirmituseri di actualitati la momentul respectivu.


    Pot să spunu că avui emoții anda vidzui diznău aesti filmi tra s’bitisescu selecția, fu ca atumţea anda năpoi ţă vedz soţlli ţi nu ălli aveai vidzută di multu kiro și ti ntreghi cum va s’hibă. Eramu multu ciudusită s’vedu ţi impactu nica potu s’aibă aesti filmi unăoară cu treaţirea-a kirolui, după ahănţa añi. Mi hărsiiu cabaia căţe vidzui că aestă easti una ditu hărli a documentarlui, filmulu documentar nu s’nviclleadză. Dimi putem să zburămu di evoluția tehnologiillei, ama cumu ţi s’hibă di va s’evolueadză aesta, documentarlu ș’pripuni ta s’ţănă harea ti aprăftăseari s’llia pi napandica momentul aţelu tru cari fu adratu și s-aibă turlia di conotații ţi năpoi li dukimu și adză.”



    Retrospectiva di filmu documentaru românescu contemporan ditu Marea Britanie fu dişcllisă pritu ună muabeati cu Adina Marin (programatoru la festivalu Astra Filmu ditu Sibiu), Andrei Rus (directoru artistic One World Romania), Cíntia Gil (director al Sheffield Doc Fest) şi Michael Stewart (director Open City Docs), moderată di jurnalistul Jonathan Romney, cari angrăpseaşti ti publicaţiile Filmu Comment, Sight & Sound, The Observer ică Screen Daily. Adina Marin.


    “Fu multu interesantă pripunirea ICR Londra ta s’ndreagă aestă cuvendă di itia că a ñeia şi al Andrei Rus, selecționeru tră partea a daua a programlui, nă deadi ucazea s’aduţemu argumenti ti andruparea a selecțiillei ţi u andreapsimu. Anda yini zborlu să zburăscu ti oaspiţ, loară parti la muabeti oamiñi cari vără turlie ică altă avură ligătură cu documentarlu românescu tru tuț aești añi. Fu multu di sinferu muabetea di itia eara părăstisiti perspectivi, nu maş minduita-a noastră di programatori tră festival. Mi hărsiiu că eara vinitu și Jonathan Romney, cari easti sinfirisitu nu maş di documentar, că şi tră ţinema-ulu românescu tru ansamblu, ţi ălu mutri cu ngătanu di mulță añi. Muabetea s’tănu cu niheamă kiro ninti di durusearea-a premiilor Oscaru și aestă turlie s’adră unu ţerclliu di la filmulu al Dumitru Budrala, La drum, realizatu tru 1998, cari vără turlie deadi iholu a documentarlui observațional tru România, la filmul al Alexander Nanau, Colectiv, diplo nominalizatu la Oscar.”



    Programlu ali a dauua parti ditu retrospectivă (15 cirişaru – 31 di alunaru), adună ună selecţie realizată di criticlu Andrei Rus, directorlu artistic One World Romania. Filmili suntu părăstisiti pi canalili online ale ICR Londra, cu sumtitluri tru limba engleză, a deapoa niscănti di eali suntu disponibili maş tru Marea Britanie tră un şcurtu kiro. Detalii complete suntu pi site-ul ICR şi pi site-ul ICR Londra.



    Autoru: Corina Sabău


    Armănipsearea: Taşcu Lala



  • „Framing the Change”, prima retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie

    „Framing the Change”, prima retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie


    Prima retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra în parteneriat cu festivalurile româneşti Astra Film Sibiu şi One World România şi două dintre cele mai mari şi cunoscute festivaluri britanice, Sheffield Doc Fest şi Open City Doc, are loc în perioada 26 aprilie – 31 iulie 2021. Intitulată “Framing the Change”, retrospectiva cuprinde peste 30 de filme şi evenimente speciale relevante pentru publicul britanic și internaţional, pentru cinefili şi pentru iubitorii festivalurilor de film. Proiectul îşi propune o incursiune în universul românesc al ultimelor două decenii, documentarele sondând teme actuale pentru societatea românească: efectele emigraţiei masive, intersecţia dintre perspectiva religioasă şi seculară, relaţia complicată dintre şcoală şi educaţia la domiciliu, reflecţia asupra istoriei recente a României ca exerciţiu de descoperire, asumare şi înţelegere.



    Selecţia include şi o serie de filme care reprezintă introspecţii personale în viaţa regizorilor sau dezvăluie istoria unei comunităţi, reflectând varietatea de stiluri şi estetica diferită a filmelor documentare româneşti. Prima parte a programului retrospectiv a fost realizată de Adina Marin (care face parte din echipa Astra Film Festival de la primele ediții) și prezintă regizori ca Alexandru Petru Bădeliţă, Alex Brendea, Dumitru Budrala, Ionut Carpatorea, Radu Ciorniciuc, Ştefan Constantinescu, Andrei Dăscălescu, Răzvan Georgescu, Oana Giurgiu, Florin Iepan, Alexandru Solomon şi Julio Soto. Adina Marin, selecționeră.



    “M-a bucurat foarte tare acest proiect care a pornit de la o inițiativă a Magdei Stroe, coordonator ICR Londra, care a dorit să facă o mică retrospectivă a filmului documentar românesc. Proiectul a crescut datorită eforturilor Magdei Stroe și a ajuns la ceea ce vedem astăzi. Și de fapt a fost natural să se întâmple așa, pentru că odată cu trecerea timpului, documentarul românesc a devenit un subiect tot mai amplu și complicat care n-ar fi putut fi expediat în două trei proiecții de film. În ceeea ce privește selecția, când realizezi o retrospectivă, fie alcătuiești programul din toate filmele documentare făcute în perioada respectivă, ceea ce este imposibil, fie faci o selecție care automat devine subiectivă. Iar subiectivismul meu a constat în a mă uita în urmă, la filmele care au fost selectate la Astra Film Festival și au marcat un moment. Mă refer la proiecţii aparte, emoționante, la filme care au marcat un punct important în cariera regizorului sau la documentare care au spus povești de actualitate la momentul respectiv.


    Pot spune că am avut emoții revăzând aceste filme pentru a finaliza selecția, a fost ca atunci când revezi prieteni pe care nu i-ai mai văzut de mult și te întrebi cum va fi. Eram foarte curioasă să văd ce impact mai pot avea aceste filme odată cu trecerea timpului, după atâtia ani. Spre plăcuta mea surpriză, mi-am dat seama că aceasta este una dintre calitățile documentarului, filmul documentar nu se învechește. Adică putem vorbi de evoluția tehnologiei, dar indiferent cât va evolua aceasta, documentarul își va păstra calitatea de a reuși să surprindă momentul acela în care a fost făcut și să aibă felul de conotații pe care le resimțim și astăzi.”



    Retrospectiva de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie a fost deschisă de o discuţie cu Adina Marin (programator la festivalul Astra Film din Sibiu), Andrei Rus (director artistic One World Romania), Cíntia Gil (director al Sheffield Doc Fest) şi Michael Stewart (director Open City Docs), moderată de jurnalistul Jonathan Romney, care scrie pentru publicaţiile Film Comment, Sight & Sound, The Observer sau Screen Daily. Adina Marin.


    “A fost foarte interesantă propunerea ICR Londra de a organiza această discuție pentru că mie și lui Andrei Rus, selecționer pentru partea a doua a propgramului, ne-a dat ocazia să aducem argumente în favoarea selecției pe care am organizat-o. Referindu-mă la invitați, au participat la discuție oameni care într-un fel sau altul au avut contact cu documentarul românesc în toți acești ani. A fost foarte interesantă discuția pentru că au fost prezentate multe perspective, nu numai viziunea noastră de programatori de festival. M-am bucurat că a fost prezent și Jonathan Romney, care este interesat nu numai de documentar, ci de cinema-ul românesc în ansamblu, pe care l-a urmărit cu atenție de mulți ani. Discuția a avut loc cu puțin timp înainte de decernarea premiilor Oscar și în felul ăsta s-a întâmplat să se creeze un arc de la filmul lui Dumitru Budrala, La drum, realizat în 1998, care cumva a dat tonul documentarului observațional în România, la filmul lui Alexander Nanau, Colectiv, dublu nominalizat la Oscar.”



    Programul celei de-a doua părţi a retrospectivei (15 iunie – 31 iulie), cuprinde o selecţie realizată de criticul Andrei Rus, directorul artistic One World Romania. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitluri în limba engleză, iar unele dintre ele sunt fi disponibile doar în Marea Britanie pentru o scurtă perioadă de timp. Detalii complete se găsesc pe site-ul ICR şi pe site-ul ICR Londra.




  • Pauza Mare 12.05.2021

    Pauza Mare 12.05.2021

    1) Programul Antifraudă 2021-2027 al Uniunii Europene; 2) Filmul Dog Poop Girl, regizat de regizorul român Andrei Huțuleac, premiat la Festivalul Internațional de Film de la Moscova cu Premiul pentru cel mai bun film și Premiul pentru cea mai bună actriță, Andreea Gramoșteanu; 3) Expoziția caritabilă ARTĂ ȘI TRADIȚIE 2021, organizată la Muzeul Țăranului Român în colaborare cu Societatea Națională de Cruce Roșie din România; Prima retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, Framing the Change”, organizată de ICR Londra în parteneriat cu festivalurile româneşti Astra Film Sibiu şi One World România şi două dintre cele mai mari şi cunoscute festivaluri britanice, Sheffield Doc Fest şi Open City Doc. Participă: Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe, regizorul Andrei Huțuleac, curatoarea Ingrid Stegaru și Adina Marin, selecționeră a retrospectivei de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie.



  • Jurnal românesc – 28.04.2021

    Jurnal românesc – 28.04.2021

    Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, un amendament al eurodeputatului Dan Nica la Acordul comercial şi de cooperare dintre UE şi Marea Britanie, prin care se cere stoparea discriminării unor cetăţeni europeni obligaţi după Brexit să plătească o taxă mai mare pentru a obţine viza de lucru sezonieră în Regatul Unit. Amendamentul condamnă tratamentul discriminatoriu aplicat cetăţenilor din Bulgaria, Estonia, Lituania, România şi Slovenia, care nu beneficiază de aceeaşi taxă pentru vize ca cea aplicată de Regatul Unit cetăţenilor din celelalte 22 de state membre ale UE.


    “Este inadmisibil modul în care guvernul britanic a decis această taxă discriminatorie, contrară Cartei Sociale Europene. Pretextul formal stă într-o interpretare restrictivă a Londrei faţă de procedura semnării tratatului respectiv de către ţara noastră şi alte patru state est-europene”, a declarat Dan Nica. Acesta a cerut guvernului de la Bucureşti să acţioneze mult mai ferm pentru eliminarea acestei măsuri pe care o apreciază drept “jignitoare” la adresa românilor. Londra a aplicat o reducere de 55 de lire sterline a costului vizei de muncă pentru 22 de state membre ale UE, semnatare ale Cartei Sociale Europene din 1961. Cetăţenii din ţările care au ratificat ulterior acest document, între care şi România, trebuie însă să achite costul întreg de 244 de lire sterline.



    Curtea Constituţională a României dezaprobă “atacurile concertate” la adresa instituţiei omoloage din Republica Moldova. Judecătorii români apreciază că prin criza constituţională creată în acest stat se urmăreşte “anihilarea eforturilor de a construi, menţine şi consolida o democraţie autentică”. “A îndemna la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale echivalează, fără echivoc, cu a instiga la nerespectarea legii, a statului de drept, a anula însăşi esenţa democraţiei”, se arată într-un comunicat transmis de instituţia de la Bucureşti.


    CCR apreciază că, de la înfiinţarea sa, Curtea Constituţională a Republicii Moldova şi-a câştigat o bună reputaţie internaţională, fiind expresia unui veritabil constituţionalism european care a şi justificat alegerea sa pentru exercitarea preşedinţiei Conferinţei Curţilor Constituţionale europene în perioada 2021-2024. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituţională hotărârea Parlamentului de la Chişinău, prin care a fost anulată numirea Domnicăi Manole în funcţia de judecător al CCM. Majoritatea parlamentară din stânga Prutului a propus un alt şef, care a depus jurământul în lipsa preşedintelui ţării, Maia Sandu, şi nu a recunoscut avizul Curţii privind existenţa circumstanţelor de dizolvare a Legislativului. Deciziile parlamentarilor au atras critici atât din partea Bucureştiului, cât şi a instituţiilor europene.



    Prima retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra are loc în perioada 26 aprilie – 31 iulie. Intitulată “Framing the Change”, retrospectiva cuprinde peste 30 de filme și evenimente speciale şi își propune o sondare a temelor actuale pentru societatea românească, precum efectele emigrației masive, intersecția dintre perspectiva religioasă și seculară, relația complicată dintre școală și educația la domiciliu şi reflecția asupra istoriei recente a României. Prima parte a selecţiei, care se desfăşoară până pe 12 iunie, a fost deschisă de o discuţie despre ultimele două decenii de documentar românesc, la care au participat directorii artistici ai festivalurilor Astra Film Sibiu, One World România, Sheffield Doc Fest și Open City Doc, urmată de proiecția filmului “La drum”, în regia lui Dumitru Budrala. Retrospectiva continuă pe 29 aprilie cu filmul “Acasă” de Radu Ciorniciuc şi se reia după Paşte, pe 4 mai cu “Home Alone – A Romanian Tragedy”, regizat de Ionuț Carpatorea. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitrare în limba engleză. Programul complet se găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.



    Reprezentanţa în Portugalia a Institutului Cultural Român transmite online, pe 29 aprilie, un material video în care Gigi Căciuleanu, unul dintre cei mai apreciați coregrafi români, va vorbi despre însemnătatea dansului în cultură și în existența umană în general. Filmul, care va prezenta parcursul pe care coregraful îl străbate de la idee la creație, va fi difuzat pe rețelele de socializare ale ICR Lisabona cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului. Gigi Căciuleanu este director de teatru, coregraf, dansator, profesor şi una dintre cele mai originale personalităţi ale dansului contemporan. Deţinător a numeroase premii şi decoraţii internaţionale, acesta a colaborat, de-a lungul anilor, cu artişti faimoşi din lumea dansului şi a muzicii şi este fondator al Companiei Naționale de Balet din Chile. În 2007 a înfiinţat la București Gigi Căciuleanu Romania Dance Company, ale cărei spectacolele “D`ale noastre” și “Folia” s-au bucurat de un succes deosebit în spaţiul lusitan.