Tag: icre

  • Preparate pentru masa de Florii

    Preparate pentru masa de Florii

    La sfârșitul acestei săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care este dezlegare la pește. De aceea, vă propunem un meniu pentru masa de Florii, realizat exclusiv din peşte.

     

    La aperitive poate fi făcut un platou de gustări reci, cu pastă de pește, chifteluțe de pește, file de peşte afumat, rondele de ştiucă afumată și salată de icre. Pot fi pregătite tartine cu unt și cu macrou marinat. Avem nevoie de două … trei trunchiuri de macrou congelat pe care le putem tăia rondele cu o grosime de două degete chiar atunci când sunt congelate. Le putem eviscera ușor în stare congelată, le spălăm și apoi le așezăm pe un singur rând într-un vas. Facem un amestec de oțet și apă, o măsură de oțet la două măsuri de apă. Adăugăm și o măsură de ulei și turnăm acest amestec în vas astfel încât să acopere rondelele de macrou. Punem boabe de piper negru și două boabe de ienibahar, o frunză de dafin și puțină sare, după care lăsăm vasul în cuptor la foc mediu spre mic pentru 45 de minute. Scoatem vasul din cuptor și îl lăsăm să se răcească. După aceea, macroul trebuie dezosat, mărunțit și poate fi servit pe tartine unse cu unt.

     

     

    Aperitivul cel mai greu de preparat este ştiuca umplută. După curăţarea solzilor şi după eviscerare, trebuie scoasă, cu ajutorul unui cuţit şi cu multă atenţie, pielea de pe ştiucă  Apoi sunt îndepărtate oasele, după care carnea rezultată este trecută prin maşina de tocat. Pasta de carne se amestecă fie cu câteva felii de pâine înmuiate în apă, fie cu nucă măcinată. Se adaugă una … două cepe tocate mărunt, un morcov ras, o legătură de frunze tocate de pătrunjel şi cu o legătură de mărar. Condimentăm cu piper negru măcinat şi punem sare după gust. Se adaugă şi un ou care are rolul de a lega compoziţia, care este învelită apoi în pielea ştiucii. Remodelat ca în muzeele de ştiinţe ale naturii, peştele este pus apoi într-un vas uns cu puţin unt sau într-un vas în care turnăm puţină apă sau sos tomat. Vasul este ţinut circa 45 de minute în cuptor, la foc mediu, până când pielea capătă o culoare arămie.

     

     

    După ciorba de peşte, la felul principal poate fi servită o scrumbie la grătar, o specie care poate capturată doar în perioada primăverii atunci când urcă pe Dunăre în bancuri pentru reproducere. După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea la rece timp de câteva ore. Scrumbiile pot fi pregătite şi în cuptor. Alegem câteva scrumbii care să încapă într-o tavă cu o margine mai înaltă. Tăiem câteva roşii în cuburi mici şi le călim uşor în puţin ulei. În tigaie, adăugăm câţiva căţei de usturoi pe care îi tăiem în felii subţiri, busuioc şi câteva boabe de piper negru. Spălăm scrumbiile, le punem în tavă şi le acoperim cu sosul de roşii. Lăsăm tava în cuptor la foc potrivit circa jumătate de oră. După ce am scos tava din cuptor, presărăm frunze tocate de pătrunjel. Scrumbia poate fi servită imediat alături de o porţie de mămăligă şi de un pahar de vin alb, demisec sau sec, bine răcit.

  • « Salata de icre de crap » a reçu le label Indication géographique protégée.

    « Salata de icre de crap » a reçu le label Indication géographique protégée.

    Voici un sujet d’actualité : la salade d’œufs de carpe est désormais reconnue et protégée dans l’Union européenne avec le label Indication géographique protégée. Selon les documents officiels, il s’agit d’un produit obtenu à partir de caviar de carpe salé, d’huile de tournesol, d’eau minérale et de jus de citron, disponible en deux variantes avec ou sans oignons. La salade roumaine d’œufs de carpe s’ajoute à huit autres produits traditionnels roumains protégés au niveau de l’UE. A retrouver dans des barquettes et des bocaux dans n’importe quel supermarché roumain, cette crème à tartiner est facile à préparer à la maison aussi. Il vous faut comme l’affirment aussi les documents européens principalement du caviar de carpe salé et de l’huile de tournesol, qui sont mélangés afin d’obtenir une sorte de mayonnaise. Mais il y a toute une série de secrets et de détails qui valent la peine d’être mentionnées.

    D’abord ce plat spécifique à la région des Balkans et de l’Empire Byzantin est issu des techniques de conservation du caviar, à l’aide du sel et de l’huile. Il a été peu à peu transformé en une spécialité connue et reconnue partout dans l’espace ex-byzantin. Aujourd’hui la recette à indication géographique protégée implique les ingrédients que j’ai déjà mentionnés, mais sachez que d’autres ont été rajoutés ou abandonnés au fil du temps. Par exemple, certaines mères de famille y mettent de la semoule de blé ou du pain trempé dans du lait. L’explication est qu’afin de préserver le caviar le plus longtemps que possible, avant la généralisation de frigos, on y ajoutait beaucoup de sel et c’est pourquoi la semoule ou le pain aidaient à dessaler le produit final. D’autres disent qu’en mettant ces deux ingrédients, on réduit la quantité d’huile utilisée. De toute façon, de nos jours ces ajouts ne sont plus tellement nécessaires puisque nous disposons d’œufs de poisson frais, voire très frais. Mais un caviar trop frais est carrément inutilisable dans la salade roumaine, puisqu’il contient trop d’eau. Et le sel joue aussi ce rôle d’extraire l’eau des œufs de poisson. Donc si vous avez acheté une belle carpe entière et vous récupérez du beau caviar, mettez-le dans un bol avec beaucoup de sel et attendez plusieurs jours avant de l’utiliser.

    Sachez aussi que pour faire une salade de caviar de carpe il faut casser des œufs. Littéralement. L’élément qui fait monter la salade à l’aide de l’huile de tournesol est la lécithine contenue dans les œufs de poisson. Mais on aime aussi sentir les œufs de poisson dans le produit final. C’est pourquoi j’ai découvert que l’on peut mettre de côté une demi-cuillerée de caviar pour la rajouter à la fin. Commencez par mettre les œufs de carpe dans un bol avec une larme d’huile et commencez à mélanger avec une cuillère en bois ou bien avec un fouet, manuel ou électrique. Ajouter l’huile peu à peu tout en remuant et montez à la même façon qu’une mayonnaise. Puis ajoutez du jus de citron. Goutez pour voir s’il faut saler. D’habitude ce n’est pas le cas. Si la mayonnaise devient trop épaisse, ajoutez un peu d’eau minérale ou d’eau gazeuse afin d’obtenir une sorte de mousse. A la fin mélangez attentivement le caviar mis à côté au début et des oignons coupés en brunoise.

    Et voilà que votre salade roumaine d’œufs de poisson est prête. Elle peut être préservée au frais pour plusieurs jours si on choisit de ne lui pas ajouter les oignons. Comme décor, traditionnellement on utilise quelques olives ou des feuilles de persil et des rondelles de citron. Mais depuis un certain temps on utilise des anchois, des sardines marinées et même des crevettes. Normalement la salade est tartinée sur du pain grillé et s’accompagne à merveille avec un ou plusieurs verres d’alcool : vodka ou tsuika. Bon appétit et à la prochaine !

  • Preparate tradiţionale din Delta Dunării

    Preparate tradiţionale din Delta Dunării

    Puţini ştiu că din aşa-numiţi ciulini din Delta Dunării
    sunt comestibili. Aceștia sunt, de fapt, părţile unei plante acvatice aflate
    sub nivelul apei, plantă care are tulpini ce pot atinge 5 metri și care poate
    fi întâlnită în apele dulci din Europa și Asia. Acești ciulini (Trapa natans -
    lat, water chestnuts sau water caltrop – eng) sau cornaci după cum le
    spun locuitorii deltei pot fi adunați de pe canalele deltei, în luna
    septembrie, atunci când se coc. Uscați și înnegriți, acești ciulini sunt
    aduși uneori la țărm de valurile Mării
    Negre. Conform locuitorilor Deltei, după înlăturarea ţepilor cu rol protector,
    miezul, cu un gust uşor dulce, poate fi consumat ca atare. Se mai pot fierte şi
    pasa, transformându-se într-un piure sau pot fi prăjiţi. Unii localnici
    obişnuiesc să recolteze astfel de ciulini şi să îi lase în podul casei la
    uscat, pentru a fi consumaţi apoi în perioada sezonului rece.


    Peştele rămâne însă alimentul de bază al
    locuitorilor deltei. În topul preferințelor gastronomice ale turiștilor care
    vin în Delta Dunării, pe primul loc se află borșul de pește și storceagul. La
    borșul de pește, bucățile de carne sunt
    servite pe un platou, cu mujdei de usturoi, iar zeama în care a fiert
    peștele este servită separat, într-un bol, alături de un ardei iute. Storceagul
    este pregătit în perioada sezonului rece, când legumele din grădină sunt
    înlocuite cu rădăcinoase, precum pătrunjelul, țelina și morcovul. Toate acestea
    sunt tăiate mărunt, se adaugă cartofi tăiații cubulețe și se pun la fiert cu
    bucăți din pește mai gras. Această ciorbă, acrită în mod tradițional cu oțet,
    este dreasă cu ou și cu smântână înainte de a fi servită.


    În topul preferințelor vizitatorilor Deltei
    Dunării se află și salata de icre și chifteluțele din carne de pește, numite de
    unii jurnaliştii străini care au vizitat Delta Dunării, hamburgeri de peşte. Un
    alt preparat de top este carasul prăjit. Carasul este cel mai răspândit pește
    din România și poate cântări, în mod excepțional, chiar și două kg. Un exemplar
    tocmai bun pentru a fi prăjit trebuie să depășească 500 de grame. După ce este
    curățat de solzi, eviscerat și spălat, carasul trebuie dat cu puțină sare, în
    interior și pe exterior și lăsat câteva ore la rece. Spălat de surplusul de
    sare, carasul trebuie crestat foarte des la exterior, pe fiecare parte.
    Operațiunea este necesară pentru ca oasele multe ale acestuia să nu se simtă.
    În continuare, este tăvălit prin făină, apoi prin mălai, după care este pus la
    prăjit, în ulei. Se servește cu mămăligă și cu mujdei de usturoi, alături de un
    pahar de vin alb sec sau demisec, bine răcit.

  • Preparate tradiţionale din Delta Dunării

    Preparate tradiţionale din Delta Dunării

    Puţini ştiu că din aşa-numiţi ciulini din Delta Dunării
    sunt comestibili. Aceștia sunt, de fapt, părţile unei plante acvatice aflate
    sub nivelul apei, plantă care are tulpini ce pot atinge 5 metri și care poate
    fi întâlnită în apele dulci din Europa și Asia. Acești ciulini (Trapa natans -
    lat, water chestnuts sau water caltrop – eng) sau cornaci după cum le
    spun locuitorii deltei pot fi adunați de pe canalele deltei, în luna
    septembrie, atunci când se coc. Uscați și înnegriți, acești ciulini sunt
    aduși uneori la țărm de valurile Mării
    Negre. Conform locuitorilor Deltei, după înlăturarea ţepilor cu rol protector,
    miezul, cu un gust uşor dulce, poate fi consumat ca atare. Se mai pot fierte şi
    pasa, transformându-se într-un piure sau pot fi prăjiţi. Unii localnici
    obişnuiesc să recolteze astfel de ciulini şi să îi lase în podul casei la
    uscat, pentru a fi consumaţi apoi în perioada sezonului rece.


    Peştele rămâne însă alimentul de bază al
    locuitorilor deltei. În topul preferințelor gastronomice ale turiștilor care
    vin în Delta Dunării, pe primul loc se află borșul de pește și storceagul. La
    borșul de pește, bucățile de carne sunt
    servite pe un platou, cu mujdei de usturoi, iar zeama în care a fiert
    peștele este servită separat, într-un bol, alături de un ardei iute. Storceagul
    este pregătit în perioada sezonului rece, când legumele din grădină sunt
    înlocuite cu rădăcinoase, precum pătrunjelul, țelina și morcovul. Toate acestea
    sunt tăiate mărunt, se adaugă cartofi tăiații cubulețe și se pun la fiert cu
    bucăți din pește mai gras. Această ciorbă, acrită în mod tradițional cu oțet,
    este dreasă cu ou și cu smântână înainte de a fi servită.


    În topul preferințelor vizitatorilor Deltei
    Dunării se află și salata de icre și chifteluțele din carne de pește, numite de
    unii jurnaliştii străini care au vizitat Delta Dunării, hamburgeri de peşte. Un
    alt preparat de top este carasul prăjit. Carasul este cel mai răspândit pește
    din România și poate cântări, în mod excepțional, chiar și două kg. Un exemplar
    tocmai bun pentru a fi prăjit trebuie să depășească 500 de grame. După ce este
    curățat de solzi, eviscerat și spălat, carasul trebuie dat cu puțină sare, în
    interior și pe exterior și lăsat câteva ore la rece. Spălat de surplusul de
    sare, carasul trebuie crestat foarte des la exterior, pe fiecare parte.
    Operațiunea este necesară pentru ca oasele multe ale acestuia să nu se simtă.
    În continuare, este tăvălit prin făină, apoi prin mălai, după care este pus la
    prăjit, în ulei. Se servește cu mămăligă și cu mujdei de usturoi, alături de un
    pahar de vin alb sec sau demisec, bine răcit.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua de Bunavestire
    şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii
    ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală la alimentele
    de origine animală. Pornind de aici, pentru ediţia din această săptămână încercăm să vă recomandăm un meniu
    bazat exclusiv pe peşte.


    Se poate face un platou de gustări reci pe
    care putem pune pastă de peşte, salată de icre, chiftele şi felii de ştiucă umplută. Pasta de peşte o obţinem punând în cuptor, la
    foc mic, câteva bucăţi
    de file într-o tavă cu puţină apă, un strop de ulei, câteva boabe de piper şi o foaie de
    dafin. După ce s-a răcit, amestecăm peştele cu o ceapă tocată mărunt, cu zeama
    de la o lămâie, cu puţin busuioc uscat şi, dacă doriţi să fie mai cremos, cu
    brânză sau cu unt. Pasta se poate pune în mici forme din aluat şi ornată cu
    rondele din măsline.


    În continuare, poate fi
    servită o ciorbă de peşte, cu multe legume. Nefiind încă sezonul legumelor de grădină, la ciorbă pot fi puse rădăcinoase
    precum morcovi, ţelină, ceapă şi cartofi. O astfel de ciorbă, specifică Deltei
    Dunării, este storceagul. Toate legumele trebuie mărunţite şi puse la fiert
    împreună cu bucăţi de file de peşte într-o oală de 4 .. 5 litri. Spre final se
    acreşte cu puţin oţet, cu borş sau cu zeamă de lămâie. Spre deosebire de
    traditionala ciobă de peşte, la storceag se adaugă la final, un gălbenuş de ou
    amestecat cu câteva linguri de smântână.


    Vedeta primăverii este scrumbia, o specie de peşte care, pe măsură ce vremea se încălzeşte, migrează din Marea Neagrăşi urcăîn bancuri pe Dunăre pentru a se reproduce. Din scrumbie se pot obţine multe preparate:
    scrumbie la cuptor cu garnitură de legume, scrumbie la tigaie cu garnitură de ciuperci şi multe
    altele. Atunci când este proaspătă, scrumbia poate fi pregătită pe grătar.

    După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate
    şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea aşa vreo jumătate
    de oră. Le clătim de sare şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar
    sau de focul de la aragaz. Pentru a fi preparate uniform, scrumbiile trebuie
    întoarse şi pe cealaltă parte. După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe
    grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă
    clococtită, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un
    capac pentru circa 20 de minute astfel încât aromele ingredientelor să se amestece,
    iar în acest timp putem pregăti o mămăligă. Punem peştele în farfurie
    alături de mămăliguţă şi presărăm deasupra frunze tocate de pătrunjel.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    Ziua de Bunavestire
    şi cea de Florii sunt singurele din perioada Postului Paştelui când creştinii
    ortodocşi au dezlegare la peşte, în rest fiind restricţie totală la alimentele
    de origine animală. Pornind de aici, pentru ediţia din această săptămână încercăm să vă recomandăm un meniu
    bazat exclusiv pe peşte.


    Se poate face un platou de gustări reci pe
    care putem pune pastă de peşte, salată de icre, chiftele şi felii de ştiucă umplută. Pasta de peşte o obţinem punând în cuptor, la
    foc mic, câteva bucăţi
    de file într-o tavă cu puţină apă, un strop de ulei, câteva boabe de piper şi o foaie de
    dafin. După ce s-a răcit, amestecăm peştele cu o ceapă tocată mărunt, cu zeama
    de la o lămâie, cu puţin busuioc uscat şi, dacă doriţi să fie mai cremos, cu
    brânză sau cu unt. Pasta se poate pune în mici forme din aluat şi ornată cu
    rondele din măsline.


    În continuare, poate fi
    servită o ciorbă de peşte, cu multe legume. Nefiind încă sezonul legumelor de grădină, la ciorbă pot fi puse rădăcinoase
    precum morcovi, ţelină, ceapă şi cartofi. O astfel de ciorbă, specifică Deltei
    Dunării, este storceagul. Toate legumele trebuie mărunţite şi puse la fiert
    împreună cu bucăţi de file de peşte într-o oală de 4 .. 5 litri. Spre final se
    acreşte cu puţin oţet, cu borş sau cu zeamă de lămâie. Spre deosebire de
    traditionala ciobă de peşte, la storceag se adaugă la final, un gălbenuş de ou
    amestecat cu câteva linguri de smântână.


    Vedeta primăverii este scrumbia, o specie de peşte care, pe măsură ce vremea se încălzeşte, migrează din Marea Neagrăşi urcăîn bancuri pe Dunăre pentru a se reproduce. Din scrumbie se pot obţine multe preparate:
    scrumbie la cuptor cu garnitură de legume, scrumbie la tigaie cu garnitură de ciuperci şi multe
    altele. Atunci când este proaspătă, scrumbia poate fi pregătită pe grătar.

    După ce au fost curăţate de solzi, eviscerate
    şi spălate, scrumbiile trebuie sărate bine şi lăsate să stea aşa vreo jumătate
    de oră. Le clătim de sare şi le punem pe grătar sau pe o tablă încinsă de jar
    sau de focul de la aragaz. Pentru a fi preparate uniform, scrumbiile trebuie
    întoarse şi pe cealaltă parte. După ce s-au rumenit, luăm scrumbiile de pe
    grătar şi le punem într-un vas în care turnăm apoi o saramură făcută din apă
    clococtită, usturoi pisat, piper, cimbru şi rondele de ardei iute. Acoperim cu un
    capac pentru circa 20 de minute astfel încât aromele ingredientelor să se amestece,
    iar în acest timp putem pregăti o mămăligă. Punem peştele în farfurie
    alături de mămăliguţă şi presărăm deasupra frunze tocate de pătrunjel.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    În perioada postului
    Paştelui ortodox, există două sărbători când creştinii au dezlegare la peşte:
    Bunavestire şi Floriile. De aceea, pentru acestă ediţie vă oferim câteva
    sugestii pentru masa de Florii. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont şi de
    faptul că în România este prohibiţie la pescuitul unor specii de peşti. Acum
    este sezonul scrumbiilor, care pot fi gătite pe grătar sau în diverse variante
    la cuptor.

    Ca aperitiv, pe lângă salata de icre, pot fi pregătite
    chifteluţe din peşte. Acestea Pot fi preparate din orice specie de peşte, însă
    este preferat peştele mai mare, cu oase mai mari sau mai puţine. Avem nevoie de
    un kg de carne de peşte, de două … trei cepe, de câţiva căţei de usturoi, de
    două ouă, de puţină făină, de piper şi sare. În unele variante se foloseşte
    piure de cartofi, în alta variante este de ajuns să punem miezul a două felii
    de pâine, dar în niciun caz nu trebuie să uităm să punem o legătură de mărar.
    După ce a fost dezosată şi după ce a fost îndepărtată pielea, carnea de peşte
    trebuie trecută prin maşina de tocat. Pasta rezultată este amestecată apoi
    într-un bol cu cepele tocate mărunt, cu mărarul, de asemenea, tocat, cu feliile
    de pâine, cu ouăle, cu piper şi sare, după gust. Căţeii de usturoi, pisaţi,
    sunt adăugaţi în compoziţia care trebuie omogenizată cu mâna pentru a găsi şi
    îndepărta eventualele oase de peşte rămase în tocătură. În continuare, cu
    ajutorul unei linguri, formăm chifteluţele pe care le rostogolim prin făină
    înainte de a le pune la prăjit în tigaie.

    Şi
    din peşte afumat se pot obţine preparate gustoase. Peştii afumaţi pot fi consumaţi ca atare, dar şi
    preparaţi, cu diferite legume. Putem face foarte rapid o salată din peşte
    afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori, cu
    un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm, evident, bucăţi mici de peşte afumat,
    zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol
    şi această salată poate fi servită imediat.


    O mâncare din peşte afumat pe care o putem savura
    în special în Delta Dunării este scordoleaua, o moştenire balcanică, pe care o
    întâlnim atât în bucătăria grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât
    atât, echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo -
    ceea ce în traducere înseamnă usturoi. Pentru a obţine acest preparat avem
    nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file afumat, de ulei sau de
    lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină. Pentru a-i transforma în
    piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în cubuleţe, însă în Delta Dunării
    se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă să fie puşi la fiert laolaltă.
    Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure nu se mai adaugă sare. În continuare
    se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care
    a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după
    gust şi câteva frunze de ţelină.
    Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos.
    Ca mod de prezentare, bucăţile de peşte afumat sunt aşezate pe un platou, iar
    deasupra acestora se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta
    în care peştele este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de
    cartofi.

  • Preparate din peşte

    Preparate din peşte

    În perioada postului
    Paştelui ortodox, există două sărbători când creştinii au dezlegare la peşte:
    Bunavestire şi Floriile. De aceea, pentru acestă ediţie vă oferim câteva
    sugestii pentru masa de Florii. Pe de altă parte, trebuie ţinut cont şi de
    faptul că în România este prohibiţie la pescuitul unor specii de peşti. Acum
    este sezonul scrumbiilor, care pot fi gătite pe grătar sau în diverse variante
    la cuptor.

    Ca aperitiv, pe lângă salata de icre, pot fi pregătite
    chifteluţe din peşte. Acestea Pot fi preparate din orice specie de peşte, însă
    este preferat peştele mai mare, cu oase mai mari sau mai puţine. Avem nevoie de
    un kg de carne de peşte, de două … trei cepe, de câţiva căţei de usturoi, de
    două ouă, de puţină făină, de piper şi sare. În unele variante se foloseşte
    piure de cartofi, în alta variante este de ajuns să punem miezul a două felii
    de pâine, dar în niciun caz nu trebuie să uităm să punem o legătură de mărar.
    După ce a fost dezosată şi după ce a fost îndepărtată pielea, carnea de peşte
    trebuie trecută prin maşina de tocat. Pasta rezultată este amestecată apoi
    într-un bol cu cepele tocate mărunt, cu mărarul, de asemenea, tocat, cu feliile
    de pâine, cu ouăle, cu piper şi sare, după gust. Căţeii de usturoi, pisaţi,
    sunt adăugaţi în compoziţia care trebuie omogenizată cu mâna pentru a găsi şi
    îndepărta eventualele oase de peşte rămase în tocătură. În continuare, cu
    ajutorul unei linguri, formăm chifteluţele pe care le rostogolim prin făină
    înainte de a le pune la prăjit în tigaie.

    Şi
    din peşte afumat se pot obţine preparate gustoase. Peştii afumaţi pot fi consumaţi ca atare, dar şi
    preparaţi, cu diferite legume. Putem face foarte rapid o salată din peşte
    afumat cu cartofi fierţi, tăiaţi în cubuleţe, cu o ceapă tăiată solzişori, cu
    un măr tăiat în felii subţiri. Adăugăm, evident, bucăţi mici de peşte afumat,
    zeama de la jumătate de lămâie şi sare după gust. Amestecăm totul într-un bol
    şi această salată poate fi servită imediat.


    O mâncare din peşte afumat pe care o putem savura
    în special în Delta Dunării este scordoleaua, o moştenire balcanică, pe care o
    întâlnim atât în bucătăria grecească, cât şi în cea turcească. Mai mult decât
    atât, echivalentul elen al acestui preparat poartă un nume apropiat – skordo -
    ceea ce în traducere înseamnă usturoi. Pentru a obţine acest preparat avem
    nevoie de un kg de cartofi, de un kg de peşte file afumat, de ulei sau de
    lapte, unt, nuci, usturoi, piper şi frunze de ţelină. Pentru a-i transforma în
    piure, cartofii trebuie curăţaţi şi tăiaţi în cubuleţe, însă în Delta Dunării
    se obişnuieşte ca peştele şi cartofii în coajă să fie puşi la fiert laolaltă.
    Deoarece peştele afumat este şi sărat, în piure nu se mai adaugă sare. În continuare
    se pregăteşte piureul de cartofi în care se pune puţină zeamă din oala în care
    a fiert peştele şi se adaugă câteva nuci pisate, mujdei de usturoi, piper după
    gust şi câteva frunze de ţelină.
    Amestecăm cu puţin ulei de măsline sau lapte până când obţinem un piure cremos.
    Ca mod de prezentare, bucăţile de peşte afumat sunt aşezate pe un platou, iar
    deasupra acestora se întinde un strat uniform de piure. Există însă şi varianta
    în care peştele este tăiat în bucăţi mici, care sunt amestecate cu piureul de
    cartofi.