Radio România Internațional

Tag: icunumie

  • Mugur Isărescu, un nău mandat di guvernator ali BNR

    Mugur Isărescu, un nău mandat di guvernator ali BNR

    La cumândârseara ali Bancâ Naționalâ ali Românie easti ananghi di duțeari ninti a lucârlui, ama ș-di trițeari câtâ un bârnu cama tinir di specialişțâ – dzâsi, marțâ, tu Parlamentu, ațelu di ma ninti ama ș-ațelu di tora guvernator ali BNR, Mugur Isârescu.
    ʺAțelu di ma nintiʺ, că el cumândârseaști aestu importantu adârâmintu ali vâsilie, aproapea fârâ dânâseari, nica ditu 1990, dimi di 34 ditu ațelli 75 di banâ. Ș-curmă activitatea tu frâmtea ali Bancâ Țentralâ maș ti un an – anamisa di 22 di andreu 1999 și 28 di andreu 2000 – ti thesea di prot-ministru ali Românie.
    Guvernator ʺtoraʺ, că, dupâ audieri fârâ emoții tu comisiili di spețialitati, Leghislativlu di București âlli feați tislimi, tutu a lui, misiunea ta s-cumândârseascâ BNR, ațea ți anvârtușeadzâ recordul di guvernator ți cumândârsi nai ma multu unâ bancâ țentralâ ditu lumi.
    Mugur Isărescu tâxi că instituția tu frâmtea a curi easti ti nica un mandat va sâ scadâ inflaţia, fârâ ta s-facâ rețesiuni tu vâsilie, asiguripsindalui, tutunâoarâ, stabilitatea a pâhadzlor, fârâ ta s-da nâpoi criştearea icunumicâ pi un kiro lungu:
    ʺEsti cunuscut că tu condiţii di stabilitati relativâ a pâhadzlor, un scupo di creşteari tu cazlu a nostu di 2,5% cu plus-minus 1% icunumia creaști cama ghini. Ari şansi ma mări s-avem şi stabilitati macroicunumicâ şi s-avem ş-creşteari icunumicâ susto pi kiro lungu. Va s-avinămu, ași cum adrăm ș-an, s-asiguripsim stabilitatea a pâhadzlor, fârâ ta s-bâgămu tu piriclliu stabilitatea finanțiarâ.ʺ
    Ti Consiliul di Administraţie ali BNR apruchearâ avizi buni Leonardo Badea, protu-vițeguvernator, Florin Georgescu şi Cosmin Marinescu, vițe-guvernatori, cata cum ș-reprezentanțâ a PSD, PNL și UDMR. USR s-aspusi nihârsit că tu cumândârsearea executivâ nu ari ș-candidaţ andrupâț di opoziţie.
    Deputatlu Claudiu Nâsui: ʺAvem ananghi di unâ Bancâ Naţionalâ ți s-aibâ scupo di thimelliu stabilitatea a pâhadzlor, nu ta s-caftâ s-umplâ ş-alțâ scupadz, cum easti s-agiutâ Chivernisea tu niscânti hopi-clleai, pritu niscânti tocuri ma ñiț ş-prit borgi ma lișoarâ.ʺ
    Âlli deadi apandisi a coleganlui liberal, Florin Roman: ʺCara voi vrea s-aveaț pripuniri corecti ş-buni, mini nu pistipsescu că adzâ nu vrea s-aveaț votlu. Aidiț s-alâsăm arâdearea nanâparti și s-yinim ti lucru, nu maș tu campanie electoralâ.ʺ
    Tu ți mutreaști liderlu AUR, George Simion, aestu dzâsi xikea di profesionalismu a niscântor ditu ațelli votaț: ʺPutem, maca vreț, s-nâ arcăm ocllilli pi CV-urli aților pripuși la Banca Naţionalâ di voi şi s-videm maca sunt sinecuri, maca sunt locuri caldi ş-ghini pâltiti i oamiñilli pripuși suntu axi ta s-lucreadzâ tu ațea dumeni.ʺ Mandatulu ali parei di tora ditu frâmtea ali Bancâ Naționalâ easti di 5 añi.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • Investiţii xeani pi scâdeari

    Investiţii xeani pi scâdeari

    Banca Naţionalâ ali Românie deadi tu șteari unâ scâdeari mari, anu, andicra di 2022, a investiţiilor xeani ndreapti. Fluxlu netu a aluștor tu anlu 2023 agiumsi la aproapea 6,75 di miliardi di evradz, pi scâdeari cu 36,3% andicra di valoarea recordu ți s-feați cu unu anu ma ninti.

    Uidisitu cu spusa a experțâlor di la Banca Țentralâ, evoluţia easti arada di tendinţa internaţionalâ ş-poati sâ s-facâ di itia a catastisillei economicâ pseftâ ş-a ceamaunâllei gheopoliticâ, maxus tu catandisea di polimu ți s-duți ninti tu Ucraina, vâsilie viținâ cu România ş-a polimlui ți ankisi tu Orientul di Mesi, lucru ți-âlli feați investitorlli xeñi s-tragâ niheamâ, s-aibâ unâ mutritâ cama apridunatâ.

    Trâdzearea a loru, dzâcu alțâ, s-feați ș-di ispetea a dânâsearillei a motorlui icunomicu franco-ghirmanu tu Evropa. Protili dumenii ți adrarâ s-yinâ pâradz xeñi tu Românie furâ industria, pâzârâpserli finanțiari, asiguripserli ş-emburlâkea/tugearlâkea, iara tuti fondurli externi directi loati di icunumia româneascâ avea agiumtâ, tu bitisita a anlui 2023, la 118 miliardi di evradz.

    Analistul finanțiar Adrian Codirlaşu, vițeprezidentu al CFA România, dzâți că aestâ tendinţâ di scâdeari s-teasi ș-tu 2024: cu vârâ 800 di miliuni di evradz ma pțânu. Spețialișțâlli dzâcu că easti unu golu ți poati s-hibâ umplutu di investițiili ândophi (ditu vâsilie).

    Uidisitu cu spusa a ministrului di resortu, Adrian Câciu, valoarea acutotalui a investiţiilor fapti di statlu român, finanţati emu ditu fonduri naţionali, emu ditu fonduri evropeani ți s-nu hibâ turnati, emu pritu Planlu Național di Redresari ș-Reziliențâ, agiungu la 155 di miliardi di evradz – dimi vârâ giumitati ditu Produslu Internu Brutu.
    Chivernisea di București deadi hâbari, di pțânu kiro, că scoati tu padi unu paket di programi strateghiți ti crișteara ali icunumie, iara nai cama di simasie easti programlu naţional di andrupari ti marea industrie, di unu miliardu di evradz. Au tu minti ș-unâ skemâ di agiutoru di stat di 500 di miliuni di evradz şi ifculii fiscali ti investiţii strateghiți di cama di 150 di miliuni di evradz tu industria prilucrâtoari. Ațelli ți va s-hârseascâ di aestu paketu lipseaști s-adarâ nai pțânu 250 di locuri di lucru şi s-creascâ tu reghiuñli cu unu Produsu Internu Brutu pi cap di locuitor sum media naţionalâ.

    Kivernisea tâxeaști ș-dauâ suti țindzăț di miliuni di evradz tu anu ti companiili ți adarâ investiţii tu producţia di materii primi industriali. Tuti aesti, picunoscu guvernanțâlli, pot s-hibâ adrati ama cu unâ suțatâ public-privatâ susto. Elli fac tâmbihi ș-că România va s-lipseascâ s-amprumutâ ma largu ta sâ-și bitiseascâ proiectili mări ți li ahurhi – geadei, spitali, stadioani ică săli di sportu năi, sculii fapti mirimeti, porturi ș-căi di heru modernizati – ama dzâcu că amprumuturli va s-hibâ turmati naturalu, pritu ațea ți numâsescu ecosistemi icunomiți adrati di aesti investiţii.

    Autor: Bogdan Matei
    Apriduțeara: Mirela Sima Biolan

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

    Yinu alidzeri!
    Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ ali Românie. Campania electoralâ va s-ahurheascâ tu 1 di brumaru ș-va s-bitiseascâ tu tahinima a dzuuâllei di 30 di brumaru. Tu vâsilie, româñilli va s-poatâ sâ-și da psiflu tu 1 di andreu, di la sâhatea 7:00-21:00, iara tu diasporâ, votarea/psifisirea va s-ahurheascâ tu dzuua 30 di brumaru, tu sâhatea 7:00 localâ ş-va s-bitiseascâ tu dzuua di 1di andreu, tu sâhatea 21:00 localâ. Dicara tu inșita di anu, tu Românie va s-facâ ș-alidzeri prezidențiali, lista a candidațlor ahurheaști s-iasâ tu migdani. Unu ditu ațelli ți mutreaști pi cama analta potisi ditu cratu easti tamamu premierlu suțialu-dimucrat Marcel Ciolacu, ți deadi hâbarea, dzâlili aesti, că va ta s-intrâ tu cursa prezidenţialâ. Prezidentul a Senatlui, liberallu Nicolae Ciucâ, s-aspusi cândâsitu că va s-agiungâ tu turlu doi cu liderlu PSD. Prit ațelli ți ș-aspusirâ, pânâ tora, naetea ta s-candideadzâ suntu ș-prezidenta USR, Elena Lasconi, liderlu AUR, George Simion, ş-evroparlamentarlu Diana Iovanovici Şoşoacâ.

    Pe cari pripuni România tu Comisia Evropeanâ?
    Premierlu Marcel Ciolacu deadi hâbarea că va-lu pripunâ comisar evropean ditu partea ali Românie pi suțial-dimucratlu Victor Negrescu, vițeprezidentul a Parlamentului Evropean ș-ațelu ți va s-pâzârâpseascâ tu Parlamentu tu ți mutreaști bugetlu ali Uniuni ti 2025. Hâbarea fu faptâ Bruxelles, iu premierlu s-adună cu șefa a Comisillei Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ți pâzârâpseaști cu grupurli politiți evropeani ti configurarea a yinitorlui executiv comunitar ş-ti ațelli ți va s-aibâ potisi di comisari. Marcel Ciolacu adzâsi că elu va unu portofoliu icunomic salami tu yinitoarea configuraţie ali Comisie. Premierlu zburâ nica ș-cu prezidenta ali Comisie Evropeanâ di pâzârâpsearea diznău a PNRR, cata cumu ș-di yinitoarea akicâseari tu ți mutreaști scâdearea a deficitlui bugetar.

    Pensii criscuti, ama nu para!
    Pensionarlli ditu sistemlu public di pensii ditu Românie ahurhirâ, di luni, s-aproaki documenti ți apufusescu unâ nauâ isapi a pensiilor pi thimelliu a unlui nomu ți va ta s-andreagâ alatusili ți s-au faptâ. Tu nai ma multili cazuri, oamiñilli va s-aproaki, ditu meslu yizmâciuni, pensii ma mări. Ama va s-aibâ ș-pensionari a curi pensie va sâ scadâ, ama – tâxescu guvernanțâlli – maș pi carti, iara elli va s-llia ma largu idyilli pâradz cata cumu pânâ tora. Ta s-hibâ lucârli limbidz, tu dzâlili ți yinu, pensionarlli ditu sistemlu public va s-aproaki ș-unu documentu ufițialu pritu cari lâ si da hâbari că, iți cumu s-hibâ isapea pi carti, pensia nu va s-hibâ ma ñicâ di cumu u avurâ. Suti di pensionari s-plâmsirâ di naua isapi a pensiiloru, ți, tu minduita a loru, nu aspuni salami kirolu câtu furâ arugaț. Ațelli ți aprukearâ documentili pritu cari s-apufiseaști unâ nauâ isapi ș-au pensii ma ñiț, lipsești sâ știbâ, ama, că va s-armânâ cu pâradzlli di tora, pânâ cându dupâ indexarea a punctului di referinţâ, isapea diznău a pensillei va u antreacâ ațea ți u au tora.

    Perspectivi icunomiți lài?
    România poati s-aibâ, estanu, unâ crișteari icunomicâ di 3,4%, ma ñicâ di cumu s-așteaptâ Chivernisea – feați tâmbihi Consiliul Fiscal. Tu raportul di cathi anu, instituţia independentâ fați tâmbihi, tutnâoarâ, că deficitlu bugetar va s-treacâ tu inșita a anlui di 7% ditu PIB ş-că ari piriclliu ta s-agiungâ la 8 proțenti, anda năulu nomu a pensiiloru, pi ninga crișterli salariale ți s-deadirâ tu sectorlu publicu, va s-ducâ la ma multi pâlteari, niacâțati tu isapi di prota. Reprezentanţâlli a Consiliului Fiscal cundilleadzâ că easti ananghi di politiț ți s-andrupascâ ânvârtușarea fiscal-bugetarâ pi unu kiro di mesi, emu tu ți mutreaști pâradzlli loaț, emu criștearea a gradlui di adunari a poâradzloru.

    TAROM, câtâ iu?
    Compania naţionalâ di transportu aerian TAROM – ți easti țânutâ di Statlu românescu – ş-ñicură, anlu ți tricu, kirerli la 18 miliuni di evradz, di la 55 di miliuni di evradz tu kirolu 2017-2022 ş-poati și s-adarâ pâradz tu 2024, dicara tu aeșțâ añi ditu soni avu kireri di aproapea 300 di miliuni di evradz. Şeflu interimar ali companie, Costin Iordache, dzâsi că restructurarea va s-bitiseascâ estanu, dicara TAROM s-hârsi, tu apriiru, di unu agiutoru di stat ați fu aprukeatu di Comisia Evropeanâ. TAROM vindu, di pțânu kiro, ndrepturli ta s-adarâ călliuri pi aeroportul londonez Heathrow şi lipseaști s-vindâ și patru aeronavi Airbus 318, ta sâ-și modernizeadzâ flota pritu aprikearea di năi aeronavi Boeing 737 MAX 8, ți lipseaști s-agiungâ, tu Românie, anlu ți yini. Fâțearea a bunâ ali companie TAROM s-fați dicara criscu numirlu di pasageri pi aeroporturli româneșțâ.

    România ancupârâ racheti americani
    SUA furâ di câbili s-vindâ câtâ Românie racheti ți s-uidiseascâ cu avioanili F16 – deadi hâbari misiunea diplomaticâ americanâ tu Bucureşti. Prota vindeari easti di vârâ 180 di miliuni di dolari, cu opţiunea s-poatâ s-llia dapoaia ș-alti racheti. Aestâ vindeari agiutâ pidimolu di modernizari a Forţiloru Aeriani Româneșțâ. Rachetili s-uidisescu ș-cu alti aeronavi NATO şi americani, tamamu ș-cu avioanili F35.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan

  • România, creaştiri icunomică niaştiptată

    România, creaştiri icunomică niaştiptată

    Icunumia ali Românie criscu cu 5,8% tru primlu semestru ditu aestu anu, comparativ cu idyea kirolu ditu 2021, dimăndă Institutlu Naţional di Statistică, di ăllilo pi napandic specialiştilli. Tru idyiulu kiro, tru trimestrul II, Produsulu Internu Brut consemnă ună apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul di ma ninti. Neise, andicra di idyiulu trimestru ditu anlu 2021, PIB-ul criscu tru idyea kirolu ditu 2022 cu 5,3%.



    Hăbarea bună fu confirmată şi Bruxelles: România nregistră, tru arada a statilor membre ali UE tră cari suntu disponibile date, doilu nai ma semnificativ avansu ali icunumie tru trimestrul II ditu 2022, comparativ cu treilli meşi di ma ninti, di 2,1 proţente. Fu antricută maş di Văsiliili di Nghiosu, a curi cirşteari fu tru idyiulu intervalu di 2,6%. Creaştire icunomică nica avură Suedia, Spania, Ungaria şi Vărgăria, kiro tru cari scăderi s-nregistrară tru Polonia, Letonia, Lituania şi Portugalia.



    Comparativ cu trimestrul II a anlui tricut, PIB-ul a criscu cu 3,9% tru zona euro şi cu 4% tru Uniunea Europeană tru kirolu apriiuru-cirişaru 2022, tuti statele membre UE tră cari suntu disponibile datile raportânda crişteri.



    Eurostat confirmă, tru cazlu ali Românie, criştearea anuală di 5,3% tru trimestrul II ditu 2022, după un avans anualu di 6,4% tru proţlli trei meşi. Icunumia criscu vărtosu tru trimestrul II, acă nu avea nădii, cundilleadză Ziarul Financiar, scuţăndalui tru videală, ama, că, tru kirolu ditu soni, economiştilli spunu că lă ariseaşti s’hibă loaţ pi napandica. Instituţiile cari fac analizi economiţi li criscură tru meşlli ditu soni prognozili di crişteari tră icunumia românească. Ti paradigmă, Comisia Europeană, tru prognoza di veară, avea criscută ti tut anlu 2022 di la 2,6 la 3,9 proţenti, haristusită a vărtoasăllei creaştiri ditu trimestrul I, agiumsi cu isapea publicaţia aleaptă ma ninti.



    Nai ma mare surpriză u reprezintă avansul di 2,1% ditu trimestrul doi, lugursescu analiştilli. Cu tut ţi s’faţi anvărliga a noastră, easti un rezultat excepţional”, declară tră Ziarul Financiar economistul Aurelian Dochia. Şi tră noi easti ună surpriză multu mari, ama surpriza easti nica ma mari tră păzari”, spuni Ionuţ Dumitru, economistul-şef a unei importantă bancă privată. Industria, cari faţi 20 di procente ditu PIB, easti pe minus la giumitatea anlui, construcţiile ghiuşbilea s’mină, agricultura va s’aibă, di itia a xerillei, ună contribuţie negativă la PIB, iar consumlu casnic criscu cu niheamă pisti 3%.



    Şi atumţea cari-i explicaţia?, s’ntreabă Ziarul Financiar. Economistul Laurian Lungu mindueaşti că efectul prinţipal yini ditu indiţili di păhă şi, parţial, ditu investiţii. Importantu easti ţi va s’facă tru partea a daua a anlui, yini cu minduita Laurian Lungu. El lugurseaşti că icunumia nu agiumsi tru un kiro di apridunari, acă s’bagă oamiñi pi lucru, crişterli a yiñiiloru di cafi mesu suntu sumu nivelu ali inflaţie, agiumă la aproape 15%, şi va s’aducă zñie a consumlui.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala