“Călătorie de suflet în spațiul românesc”, un proiect derulat de Centrul Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava și Asociația Diplomație și Identitate Culturală Europeană.
Interviu cu dr. Eugen Pătraș, vicepreședinte al Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți.
116 ani de la emiterea Iradelei imperiale, 9/22 mai 1905.
Prof. univ. dr. Adina Berciu – istoric, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, coordonator de studii şi proiecte dedicate aspectelor identitare şi culturale ale aromânilor, meglenoromânilor şi istroromânilor.
După încheierea
studiilor în domeniul în care visa să profeseze, Georgiana a avut parte de una
dintre întâlnirile care i-au marcat viața, fiindcă astfel a apărut și ideea
unuia dintre cele mai importante proiecte culturale dedicate aromânilor: Cu
Tenda – Povești, sunete, imagini în mișcare. Memoria vie a Balcanilor și a sud-estului
Europei. Explică Georgiana Vlahbei, asistent în proiectul Cu Tenda și etnolog.
Intersecțiile care au dus la acest proiect au fost și ele, la rândul
lor, foarte frumoase și interesante. În 2012, eram voluntar la Muzeul Țăranului
Român. Am fost trimisă împreună cu Lila Passima, curator și coordonator al
Secției Educație Muzeală de la MȚR, într-o expoziție itinerantă, în Madrid.
Ne-am cunoscut acolo și probabil că asta a fost intersecția catalizatoare
dintre noi două, care a generat acest proiect, în sensul în care ne-am
descoperit substratul foarte adânc care ne lega. Împărțim aceleași origini. Din
această legătură foarte strânsă s-au ivit ideile de a construi un proiect
european despre această moștenire a aromânilor, pe care o împărtășim.
Între 2015 și
2019, proiectul european Cu Tenda, finanțat prin programul Europa Creativă al
Uniunii Europene, a reprezentat o cooperare culturală între Muzeul Național al
Țăranului Român din București, ca lider de proiect, Universitatea din Plovdiv,
Bulgaria, Centrul pentru Dialog Intercultural din Kumanovo, Macedonia și
Asociația Observatorul pentru Cercetări Sociale și Antropologice din Tricase,
Italia.
Georgiana Vlahbei: Împreună cu acești trei parteneri din
sud-estul Europei, am configurat un traseu cultural al memoriei vii. Nu doar a
aromânilor, dar și a altor grupuri, în special grupuri fără teritorialitate
constituțională, fără o țară a lor. În fapt, toată structura proiectului se
clădește pe această încercare de a privi patrimoniul imaterial, poveștile,
mărturiile despre ceea ce înseamnă un trai, un stil de viață, ocupațiile,
legăturile cu natura, de a le documenta, în primul rând, prin expediții de
documentare, prospecții și cercetare în localitățile în care trăiesc aceste
grupuri din Balcanii de astăzi.
Tineri din toate
țările implicate în proiectul Cu Tenda au gândit produse culturale menite să le
reconfirme identitatea, spre beneficiul cât mai multor grupuri etnice din
spațiul balcanic și nu numai. Iar Muzeul Național al Țăranului Român din
București a venit în sprijinul acestui demers prin expoziții și alte evenimente
culturale.
Georgiana Vlahbei:
Partenerul din Macedonia a creat,
alături de grupul-țintă, tinerii din localitatea Kumanovo, o piesă de teatru
foarte interesantă, vorbind tocmai despre cum această identitate se manifestă
pentru tineri astăzi, care sunt provocările lor. Mă refer la tinerii de
origine; de fapt, era vorba de mai multe origini, pentru că orașul Kumanovo
este unul intercultural. La fel de importante au fost două expoziții, cu mare
greutate și pe o mare întindere în cadrul proiectului. Amintesc expoziția pe care
Muzeul Țăranului Român a creat-o și pe care a itinerat-o în toate țările
partenere, unde s-a vorbit despre poveștile aromânilor pe mai multe tipuri de
discursuri și de fire narative, istoric, cultural, au autoetnografiei, al
arheologiei subiective.
Poate cel mai
important rezultat al proiectului european Cu Tenda îl reprezintă atât arhiva
generată de cercetarea de teren, cât mai ales felul în care identitatea
culturală rezonează acum în conștiința tinerilor aromâni care s-au implicat în
acest proiect:
Am reușit, sperăm noi, pentru că am văzut
efectele schimbului intergenerațional între bătrânii aromâni, între generația
de vârstnici și copii. Am încercat să impulsionăm acest contact, transmiterea
de povești, transmiterea de practici vechi, transmiterea de memorie, acesta
fiind unul dintre cele mai importante câștiguri ale proiectului. Mai departe,
probabil că la nivelul originalității și la nivelul a ceea ce a reușit să aducă
în spațiul european, mai larg, nu doar în cel românesc sau balcanic, a fost
nevoia de a face cât mai vizibile aceste voci, micro-poveștile unor comunități
care nu apar atât de des în discursurile publice.
Pentru Georgiana
Vlahbei, a exista la intersecția dintre două lumi este un privilegiu. Îmbinând
tradiția cu tehnologia de astăzi, crede ea, tinerii pot reface legăturile rupte
dintre generații:
Poziția în care mă aflu este probabil una
privilegiată, în sensul în care, pentru o tânără millennial, din această
generație 3.0, cel puțin două lumi au ajuns împreună în mine. Și simt că asta
se întâmplă nu doar în cazul meu și al prietenilor mei aromâni apropiați, cei
cu care am clădit împreună diferitele aspecte ale acestui proiect. Cred că se
reflectă și în general, în această generație tânără a aromânilor, cel puțin din
România, dacă nu și din Balcani. Este această efervescență și această
reîntoarcere către ceea ce înseamnă poveștile bunicilor. Cel mai important, în
acest demers de întoarcere este avem și toate resursele, și tot ceea ce
înseamnă contemporanul, de la tehnologie la posibilitatea de a vizita acele
locuri din care au venit bunicii. Și, în primul rând, posibilitatea de a
comunica între noi, de a forma, cu adevărat, rețele.
De curând, Biroul
Europa Creativă a salutat contribuția proiectului Cu Tenda, incluzându-l
printre studiile de caz prezentate pe site-ul europa-creativa.eu. Mai multe
detalii puteți afla de pe pagina de Facebook CU TENDA.
Le spunem Bun venit! celor 30 de elevi etnici români din Serbia care participă în aceste zile la Școala Internațională de Vară Constantin Brâncuși.
Proiectul este finanțat din anul 2017 de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și a contribuit, la Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu-Jiu, la creșterea numărului studenților proveniți din comunitățile istorice ale României.
Prezentă la deschiderea școlii de vară, ministrul Intotero Natalia Elena le-a vorbit elevilor despre importanța educației în păstrarea identității culturale și lingvistice și i-a încurajat să vină să studieze în România.
Știu că legătura cu țara de origine nu poate fi întreruptă de timp sau de distanță. Sper ca întâlnirea voastră cu România și cu limba română să fie așa cum v-ați dorit și nu uitați că vă așteptăm cu drag, de fiecare dată, acasă., le-a spus ministrul.
Educația reprezintă o prioritate asumată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) în conformitate cu obiectivele Strategiei naționale pentru românii de pretutindeni 2017-2020.
În acest sens, MRP, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Afacerilor Externe au aprobat, prin ordin comun, metodologiile ce reglementează procedurile de școlarizare a românilor de pretutindeni în învățământul preuniversitar și superior de stat din România în anul de învățământ 2017 – 2018, precum și modalitățile prin care orice student sau elev român din afara granițelor poate aplica pentrubursă de studiu în România.
În procesul de implementare a noii metodologii este prevăzută și declarația de apartenență la identitatea culturală română, cuprinsă în Legea nr. 299/2007. Aceasta se poate completa pe proprie răspundere la sediul MRP din Bulevardul Primăverii nr. 22 în intervalul 9.00-18.00, de luni până vineri, fără programare prealabilă, pe baza actului de identitate deținut de solicitant.
Pentru informații suplimentare privind declarația de apartenență la identitatea culturală română, putețiconsulta experții MRP prin email, la adresa: formularedu@mprp.gov.ro.
Ambasadorii României în Tunisia şi Republica Moldova, Dan Stoenescu şi Daniel Ioniţă, au primit cea mai înaltă distincţie Rotary pentru sprijinul acordat românilor din afara graniţelor şi proiectelor internaţionale
ale Fundaţiei Rotary. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinţei
Districtuale de la Tulcea, din perioada 11-14 mai. Ambasadorul României în
Republica Tunisiană este diplomat din 2007. În perioada 2015-2016, Dan
Stoenescu a deţinut funcţia de ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni în Ministerul de Externe. Este membru
fondator al asociaţiei Liga Tinerilor Români de Pretutindeni şi al Centrului pentru Educaţie Democratică. La rândul său, ambasadorul
din Republica Moldova, Daniel Ioniţă,
este diplomat de carieră. Din
ianuarie 2015 până în iulie 2016 a ocupat funcţia de secretar de stat pentru afaceri
strategice la Ministerul Afacerilor Externe.
În cadrul
campaniei Dialog
pe teme consulare – 2017, care se desfăşoară la Beirut, în perioada
11-13 mai, este organizată o reuniune regională consulară la care participă
reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare din mai multe ţări,
printre care Liban, Qatar, Belarus, Federaţia Rusă şi Republica Moldova. Sesiunea de lucru este condusă de
secretarul de stat, George Ciamba, şi de secretarul general Cosmin Dinescu. Discuţiile
vizează, între altele, aspecte legate de valorificarea instrumentelor de
comunicare în relaţia cu cetăţenii
români.
România va
pregăti, din acest an, un proiect naţional de identitate culturală şi de
patrimoniu, având în vedere că 2018 a fost desemnat An european al
patrimoniului cultural. Europarlamentarul Mircea Diaconu a prezentat, la
Reşiţa, un raport pe această temă, care a fost votat de plenul Parlamentului
European. El a explicat, cu acest prilej, ca se vor face studii, politici
culturale, politici de patrimoniu pentru viitor şi vor avea loc dezbateri pe
aceasta temă. Comunităţile locale din România sunt invitate să creeze grupuri
de lucru, pentru ca împreună cu autorităţile, să se definească identitar.
Vă reamintim că Ziua Românilor de
Pretutindeni va fi sărbătorită pe 28 mai. Evenimentul va fi dedicat educaţiei
şi se va concentra pe limba română ca element esenţial în păstrarea şi
afirmarea identităţii etnice şi lingvistice a românilor din afara graniţelor.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti doreşte să realizeze
un maraton media al limbii române prin difuzarea unor materiale cu
această tematică, în acest sens urmând să pună la dispoziţia presei o bază de
date cu şcolile duminicale coordonate de asociaţiile sau bisericile româneşti,
cursurile susţinute de asociaţiile reprezentative şi cele organizate cu
susţinerea Institutului Limbii Române.