Tag: identitate nationala

  • Jurnal românesc – 29.07.2024

    Jurnal românesc – 29.07.2024

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să evite orice călătorie în Liban, având în vedere confruntările armate recente de la frontiera libanezo-israeliană. Cetăţenii români aflaţi deja în acest stat sunt îndemnaţi să evalueze cu responsabilitate necesitatea rămânerii în Liban, iar celor aflaţi în partea de sud ministerul le transmite recomandarea fermă de a părăsi imediat regiunea.

     

    Numărul copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate era, la sfârşitul lunii martie, de aproximativ 9.000, cu 719 mai puţini faţă de situaţia de la finele anului anterior, conform datelor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie. Dintre aceştia, aproximativ 8.300 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, în servicii de tip rezidenţial sau la alte familii ori persoane. Sursa citată precizează că peste 44.600 de copii aveau un părinte plecat la muncă în străinătate, majoritatea fiind în grija rudelor. Totodată, aproximativ 7.000 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, cei mai mulţi fiind în îngrijirea rudelor. În sistemul de protecţie specială se aflau peste 2.200 de copii, dintre care jumătate erau la rude, iar restul în grija unui asistent maternal, în servicii de tip rezidenţial, în grija altor familii sau persoane.

     

    Deputatul PNL de diaspora, Valentin Făgărăşian, o felicită pe Ligia Deca, ministrul Educaţiei, pentru adoptarea, în şedinţa de Guvern din 25 iulie, a memorandumului prin care profesorii români care au păstrat identitatea naţională pentru peste 200.000 de copii români din diaspora vor avea, în sfârşit, drepturile pe care le merită:

    De la începutul acestei legislaturi, din anul 2020, am depus eforturi pentru a asigura profesorilor care predau Cursul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească” drepturile pe care le are orice cadru didactic care predă în România: recunoaşterea vechimii în muncă, plata contribuţiilor sociale, asigurările de sănătate, concediul de odihnă şi concediul medical. (…)

    Prin memorandumul Guvernului iniţiat de ministrul liberal al Educaţiei s-a ajuns la normalitate şi respect pentru cei peste 130 de profesori români, care au o misiune deosebit de importantă – să ducă mai departe cultura şi identitatea naţională românească în rândul sutelor de mii de copii români care trăiesc la mii de km de România.

    O felicit pe Ligia Deca pentru acest demers şi am convingerea că, împreună cu domnia sa, vor realiza şi alte proiect majore aşteptate de milioanele de români aflaţi departe de România.”

     

     

    Preşedintele Asociaţiei Partida Romilor Pro-Europa (APRPE), Nicolae Păun, a convocat de urgenţă o şedinţă cu membrii conducerii organizaţiei, pentru a lua măsuri concrete de rezolvare a problemei copiilor romi luaţi de Serviciul Social din Marea Britanie şi de atenuare a acţiunilor violente ce au avut loc recent. În acest sens, a fost formată o echipă alcătuită din experţi în drepturile romilor, care a fost trimisă la Leeds, pentru a rezolva problema copiilor şi a negocia cu autorităţile engleze un plan de măsuri, care să prevină producerea unor noi incidente de acest gen.

    “Mă bucură decizia judecătorilor englezi, care a permis revenirea în sânul familiei a copiilor luaţi abuziv.  Decizia subliniază importanţa reîntoarcerii copiilor în mediul lor familial natural şi evidenţiază eforturile semnificative ale activiştilor romi români în acest proces. În legătură cu incidentele din stradă, ne delimităm ferm de orice forme de violenţă care au avut loc în spaţiu public”, a declarat Nicolae Păun, liderul romilor din România.

    La rândul său, Iulian Paraschiv, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi şi prim-vicepreşedinte al APRPE, a discutat cu ministrul de Externe al României, Luminiţa Odobescu, şi cu ambasadoarea României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Laura Popescu, despre situaţie romilor din Leeds şi despre măsuri care să prevină producerea unor noi incidente de acest gen.

    Conducerea APRPE precizează că, în ultimii ani, a fost informată în mod repetat de către membrii comunităţii rome din Marea Britanie despre tratamentul discriminatoriu şi abuziv al asistenţilor sociali în aplicarea normelor şi regulamentelor de protecţie a copilului. Acest incident recent nu este un caz izolat, ci mai degrabă reflectă o tendinţă sistemică şi îngrijorătoare din partea autorităţilor britanice de protecţie a copilului.

  • România 43

    România 43

    Trebuie creat un context favorabil pentru ca românii născuți în afara granițelor, și care au și crescut acolo, au făcut școala acolo, să se poată integra sau reintegra în România” – a subliniat Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, în cadrul recentei dezbateri cu tema “Păstrarea identităţii naţionale a românilor din Diaspora: rolul Ambasadelor, Consulatelor, Institutelor Culturale şi provocările actuale”.

  • Despre românii din Ucraina şi cum pot fi aceştia susţinuţi pentru păstrarea identităţii naţionale

    Despre românii din Ucraina şi cum pot fi aceştia susţinuţi pentru păstrarea identităţii naţionale

    Despre românii din Ucraina şi cum pot fi aceştia susţinuţi pentru păstrarea identităţii naţionale. Interviu cu deputatul Matei Dobrovie, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.


  • Patrimoniul cultural românesc comun – mărturie a identității naționale

    Patrimoniul cultural românesc comun – mărturie a identității naționale

    Identificarea
    direcțiilor de cooperare în domeniul
    patrimoniului cultural comun românesc între instituțiile de cultură,
    protejarea, revitalizarea și promovarea acestuia este datoria istorică pe care
    și-au asumat-o românii de pe ambele maluri ale Prutului, din comunitățile
    istorice și din diapora în cadrul celei de-a doua ediții a conferinței Spațiul
    cultural comun românesc. Patrimoniu cultural românesc – probleme, teme și
    proiecte comune, care a avut loc la Muzeul Național de Artă al Moldovei de la
    Chișinău, în perioada 26-28 aprilie 2017.


    Doamna Andreea Păstîrnac, ministrul
    pentru Românii de Pretutindeni a precizat că interesul pentru patrimoniul
    cultural este evidențiat și în proiectele trimise Ministerului pentru Românii
    de Pretutindeni de către comunițătile românești din afara granițelor țării. Domnia
    sa a transmis că unul dintre obiectivele Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni este inființarea unui muzeu al diaporei.Vom
    încerca, într-o
    prima etapă , ca anumite case memoriale, muzee ale diaporei, lăcașuri de cultură,
    muzee ale comunităților românești
    să se regăsească într-un muzeu virtual al diaporei, a afirmat
    într-un interviu acordat în emisiunea Obiectiv comun de la TVR Moldova,
    ediție dedicată conferinței.


    Istoria o demonstrează, dar și actualitatea,
    că indiferent de situațiile prin care a trecut și la ce presiuni a fost
    supus, patrimoniul, ca valoare
    culturală, a rămas întotdeauna ca o mărturie a identității noastre naționale. Iar
    misiunea Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni este
    tocmai aceea de menținere și promovare a identității românești., susține domnul Nicolae BRÎNZEA,
    directorul general adjunct al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii
    de pretutindeni.

    În cadrul atelierelor de lucru s-a discutat
    despre protejarea și dezvoltarea patrimoniului cultural românesc, perspectivele culturale și lingvistice, rolul
    elitelor culturale în afirmarea și promovarea identității românești, cooperarea
    între instituțiile de cultură din România, Republica Moldova, cele din
    comunitățile istorice românești din jurul granițelor țării și din diaspora.


    Până la urmă, oriunde s-ar afla, patrimoniul
    cultural românesc reprezintă o moștenire culturală a tuturor românilor și,
    oriunde ar fi, patrimoniul cultural trebuie cunoscut și studiat. Trebuie depuse
    toate eforturile pentru a-l conserva și promova atât pe plan național, cât și
    pe plan internațional., afirmă domnul Gheorghe POSTICĂ, Viceministru al Culturii al Republicii Moldova.


    La începutul parcursului european al României, am avut parte de sprijin din partea
    specialiștilor în patrimoniu din țările Uniunii Europene. A venit momentul să dăm înapoi ceea ce am primit cu generozitate. a afirmat în cadrul conferinței domnul
    Sergiu NISTOR,consilier prezidențial.


    Cultura este liantul care
    unește popoare, care unește oameni, care unește state. Prin cultură poți să
    transmiți valori, cu sensibilitate, cu delicatețe și cu talent., susține E.S. Daniel IONIȚĂ Ambasadorul României în Republica Moldova.


    Doamna Irina Sanda CAJAL-MARIN, Subsecretar de stat la Ministerul Culturii
    din România consideră că este
    vremea, mai mult ca niciodată, să conștientizăm mai bine atât rolul
    colaborării dintre guverne, ministere, instituții, dar și implicarea
    individuală față de conservarea și protejarea monumentelor, ale ansamblurilor
    și sit-urilor aparținând patrimoniului comun.

    În cadrul conferinței, istoricii,
    arhitecții, directorii instituțiilor de cultură, specialiștii din domeniul
    patrimoniului din România, Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria și
    diaspora au discutat și despre continuarea implementării proiectelor comune.


    Anul viitor, conferința se va afla la cea
    de-a treia ediție. Acest nucleu, care s-a format în cele două ediții se va
    dezvolta și mai mult, și, fiind vorba și de centenarul Marii Uniri, temele vor
    fi cel puțin la fel de importante., afirmă domnul Nicolae
    BRÎNZEA, directorul general adjunct al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeni.


    La deschidere au participat E.S. MIGUEL
    MAURY BUENDIA, Nunţiul Apostolic al Vaticanului în România, domnul Florin
    ȘERBĂNESCU, consilier patriarhal- Biserica Ortodoxă Română, doamna Sabina
    ISPAS, directorul Institutului de
    Etnografie și Folclor Constantin
    Brăiloiu
    din București, istorici, arhitecți și directori ai instituțiilor
    de cultură din România, Republica Moldova, din comunitățile istorice și
    diaspora, iar la sedința în plen de la finalul conferinței
    a fost prezentă și doamna Monica BABUC, Ministrul Culturii al Republicii Moldova.


    Evenimentul
    a fost organizat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de
    pretutindeni și Ministerul Culturii din Republica Moldova, în parteneriat cu Institutul
    Național al Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu
    București și Muzeul Național de Artă al
    Moldovei.

    Parteneri media: TVR Internațional, TVR Moldova, Radio România
    Internațional

  • O limbă, două popoare, mai multe state

    O limbă, două popoare, mai multe state

    În
    martie 2013, Parlamentul României adopta legea care începea astfel: Se instituie ziua de 31 august ca Ziua Limbii Române. Ne
    vom pune, desigur, întrebarea cum a fost aleasă ziua de 31 august pentru a
    căpăta această semnificaţie excepţională. Deloc întâmplător, 31 august este şi
    în Republica Moldova sărbătoarea limbii române. Mai mult, parlamentarii români
    au ales special sărbătoarea din statul vecin, Republica Moldova, pentru a fi
    sărbătoare şi în România. Şi astfel, 31 august a devenit o adevărată sărbătoare
    a limbii române şi a românilor, a tuturor celor care vorbesc limba română,
    oriunde s-ar afla ei în lumea largă.

    Semnificaţia zilei de 31 august în
    Republica Moldova este clară şi aparţine istoriei recente. În august 1989,
    când, la Moscova, dar şi la Bucureşti, comuniştii erau încă la putere, în
    Republica Sovietică Socialistă Moldova, pe atunci una dintre cele 15 republici
    ale colosului sovietic, populaţia majoritară îşi cerea dreptul la limbă şi
    identitate naţională. În forma sa, care se păstrează şi astăzi, statul
    moldovean fusese creat în 1940. Atunci, teritoriul dintre Prut şi Nistru al
    Regatului României fusese luat de Stalin şi Armata Roşie în urma unui ultimatum.
    La sfârşitul lunii iunie 1940, Moscova cere Bucureştiului să îi cedeze
    provincia istorică Basarabia, dar şi jumătatea nordică a unei alte provincii,
    Bucovina. Termenii ultimatumului sovietic erau extrem de duri şi zilele
    următoare aveau să fie de-a dreptul dramatice pentru întreaga fiinţă
    românească. Stalin şi puterea sovietică la de la Moscova nu aveau să ierte
    vreodată decizia din 1918 a românilor din Basarabia de a se uni cu România, şi
    o spun clar în acest ultimatum care are anexată şi o hartă cu teritoriul cerut
    imperativ de sovietici. Singură în faţa forţei staliniste, România este nevoită
    să cedeze Basarabia şi Bucovina de Nord.

    În ultimii ani ai puterii sovietice,
    reformele lui Gorbaciov au permis popoarelor închise în URSS să îşi ceară
    dreptul la identitate naţională sau chiar independenţă. Printre acestea se
    aflau şi românii basarabenii, cei care avuseseră mai mult de suferit din partea
    Moscovei pentru că, dincolo de Prut, era o ţară, România, unde oamenii erau de
    aceeaşi etnie şi vorbeau aceeaşi limba ca şi cei din republica sovietică numită
    Moldova. În Moldova sovietică, limba de stat era rusa, iar alfabetul chirilic
    fusese impus limbii române majoritar vorbite acolo.

    În 1989, românii din
    Moldova sovietică cer răspicat dreptul la identitate naţională, la limba română
    şi la alfabet latin. Toate acestea au devenit reforme în statul de dincolo de
    Prut, victorii ale luptei de redeşteptare naţională a românilor din Moldova
    sovietică. Limba română şi grafia latină au fost cerinţele principale ale unei
    uriaşe adunări populare intrată în istorie drept Marea Adunare Naţională din 27
    august 1989, la care se estimează că au participat 750 de mii de oameni, cam o
    şesime din populaţia republicii. La presiunea populară, Legislativul de la
    Chişinău al Moldovei încă sovietice decidea, la 31 august 1989, că limba română
    este limba oficială a Republicii Moldova.

    În 1990, când Uniunea Sovietică încă
    exista, românii moldoveni de la Chişinău au declarat ziua de 31 august
    sărbătoarea naţională Limba noastră cea română. În sfertul de secol scurs de
    la proclamarea independenţei Republicii Moldova, au fost multe tentative de a
    nega adevărurile rostite cu mult curaj în timpul anilor mirifici de luptă
    pentru drepturi naţionale pe pământurile româneşti luate de sovietici în
    1940.

    Pentru toţi românii, însă, oricum
    sunt şi vor fi ei numiţi de marile sau mai micile puteri, 31 august rămâne ziua
    când limba română şi toate semnficiaţiile identitare pe care le reprezintă s-au
    impus ca adevăr în faţa întregii lumi.

  • Românii din Transcarpatia  își cer dreptul de a fi români si în acte

    Românii din Transcarpatia își cer dreptul de a fi români si în acte

    Redobândirea cetățeniei
    române, recunoașterea de către Ucraina a diplomelor de studii efectuate în
    România și deschiderea unui consulat la Slatina se numără printre doleanțele
    românilor din Transcarpatia (Ucraina) care depun eforturi continue pentru păstrarea
    identității naționale.




    ‘Este oarecum nedrept,
    întrucât în baza legii care funcționează în prezent în România. românii nu pot să-și revendice, la nivel oficial,
    dreptul de a fi români și în acte, pentru că ei în suflet, în simțiri, în limbă
    sunt români autentici, își afirmă identitatea, însă există această barieră care
    nu s-a pus doar pe Tisa, s-a pus și la nivel politic. Și atunci avem nevoie de
    atitudinea potrivită din partea politicienilor români în acest sens. (…)
    Sperăm la o schimbare cât mai rapidă, pentru că sunt sute, dacă nu mii de
    dosare, care în acest moment se află la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
    Procesul de redobândire stagnează, a fost reluat pentru o perioadă scurtă, însă
    lucrurile nu se îndreaptă în direcția pozitivă pentru românii de aici’, au
    declarat pentru Agerpres reprezentanții Clubului Maramureșenilor din dreapta
    Tisei.

    O situatie care ii nemultumeste pe romanii de dincolo de Tisa este nereconoasterea etnicității românești de către autoritățile ucrainene. Mai multe persoane declara ca detin certificate de naștere recente unde la rubrica ‘etnie’ este trecut ‘ucraineană’ în loc de ‘română’, spre deosebire de modul cum se proceda până în urmă cu câțiva ani.

    Românii din dreapta Tisei se mai plâng si că, pentru a ajunge în România, au nevoie de o viză pe care o pot obține doar de la consulatul României din Cernăuți, aflat la aproximativ 400 de kilometri, și că se impune deschiderea unui consulat în Transcarpatia.

    Nerecunoașterea de către autoritățile ucrainene a diplomelor de studii obținute de românii care și-au făcut studiile în România și care vor să se întoarcă acasă pentru a schimba lucrurile la nivelul comunității este o alta problema adusă în discuție de reprezentații asociațiilor românilor din Ucraina. Se mai solicita creșterea numărului de burse pentru tinerii din dreapta Tisei, manuale scolare imbunatatie calitativ fata de cele actuale editate la Kiev, dar și necesitatea schimburilor de experiență între profesorii români din dreapta Tisei și cei din România, în vederea profesionalizării cadrelor didactice, precum și nevoia deschiderii unor instituții de cultură destinate românilor din regiune si implicit construirea unei case de cultura in Slatina, localitate cu 10.000 de locuitori, si care nu detine o astfel de institutie culturala.

    Romanii din Transcarpatia mai spun că trebuie inițiat un dialog între instituțiile românești și românii din dreapta Tisei, despre care afirmă că ‘lipsește cu desăvârșire’ și este nevoie de intensificarea schimburilor culturale cu România.

    Conform recensământului din 2001, comunitatea românească din Transcarpatia numără 32.000 de persoane, dar reprezentanții asociațiilor românești spun că, în realitate, numărul este mult mai mare.

  • Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități

    Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a participat, la 25 ianuarie 2016, la a noua ediție a Forumului Europa-Ucraina, la Lodz, în Polonia. Oficialul român a luat cuvântul în cadrul panelului Minoritățile etnice și dialogul asupra istoriei comune – o provocare pentru Ucraina și vecinii săi”.



    Ministrul delegat a subliniat că identitatea națională nu poate fi îngrădită teritorial, ci rămâne conectată la cei care păstrează viu sentimentul național, printr-un set de valori comune și respect față de tradiții și cultură. Acesta a apreciat că este de datoria fiecărui stat să creeze mecanismele necesare să răspundă nevoilor minorităților etnice și să încurajeze reciprocitatea pozitivă”. Totodată, demnitarul român a evidențiat că recunoașterea, respectarea și promovarea multiculturalismului și interculturalismului reprezintă valori democratice esențiale care ar trebui îmbrăţişate de fiecare stat care aspiră la un parcurs european.



    Referitor la situația Ucrainei, Dan Stoenescu a reafirmat sprijinul acordat de România în procesul de extindere a reformelor interne privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, în conformitate cu nevoile comunităților, dar și cu normele europene. De asemenea, acesta a arătat deschiderea țării noastre față de dezvoltarea programelor privind consolidarea și promovarea identității naționale în rândul membrilor comunității românești din Ucraina.



    Ministrul delegat a subliniat importanța unor măsuri care să nu perpetueze modelul divizării artificiale la nivel identitar a comunității românești, în contextul procesului decomunizării Ucrainei. La finalul intervenției, acesta a subliniat că Europa viitorului trebuie să fie Europa diversității culturale și a garantării drepturilor pentru minorități.



    În cadrul forumului, oficialul român a avut o întrevedere cu Ivan Krulko, membru al Parlamentului ucrainean, originar din regiunea Transcarpatia, cu care a discutat despre importanța comunității românești și necesitatea accelerării demersurilor pentru deschiderea unui Consulat al României la Slatina (Solotvino).



    La întâlnirea cu Dmytro Shymkiv, adjunct al șefului Administrației Prezidențiale a Ucrainei, a fost discutată necesitatea intensificării sprijinului statului ucrainean pentru învățământul în limba română și pentru activitățile culturale dedicate păstrării tradițiilor și identității românești, precum și unificarea programei de limbă română pe întreg teritoriul Ucrainei.



    Agenda ministrului Stoenescu a mai inclus o întrevedere cu Jan Dziedziczak, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Polonia, responsabil pentru polonezii din afara granițelor. În cadrul discuțiilor, au fost abordate cazurile minorilor români aflați în atenția autorităților norvegiene de protecție a copilului, cu accent pe experiența Poloniei în acest sens.

  • Întrevederi ale ministrului Angel Tîlvăr cu oficiali din provincia Castellon de la Plana din Spania

    Întrevederi ale ministrului Angel Tîlvăr cu oficiali din provincia Castellon de la Plana din Spania

    Cea de-a treia zi a vizitei oficiale pe care ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, o întreprinde în Spania s-a încheiat cu întâlnirea la care au participat reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din comunitatea valenciană. La masa discuţiilor s-au aflat membri ai comunităţii, profesori de limba română şi reprezentanţi ai tuturor cultelor religioase. În cadrul întâlnirii au fost ridicate principalele teme care preocupă românii din regiune.



    Ministrul delegat a prezentat participanților la întâlnire propunerile de modificare a legii privind finanțarea proiectelor de către DPRRP, stadiul pregătirii Congresului Românilor de Pretutindeni şi a subliniat nevoia de coagulare a mediului asociativ, precum şi importanţa cursurilor de limba română în scopul păstrării identităţii naţionale. În context, ministrul delegat a felicitat asociațiile românilor din comunitatea valenciană pentru activitățile pe care le desfășoară, pentru implicarea de care dau dovadă în ceea ce priveşte păstrarea identităţii româneşti.



    Angel Tîlvăr le-a solicitat asociaţiilor româneşti din Spania să creeze relaţii de parteneriat cu asociații din comunităţile istorice care au, mai mult ca oricând, nevoie de ajutor. “Întâlnirea cu reprezentanții tuturor cultelor şi ai mediului asociativ a reprezentat pentru mine cel mai bun mod de a cunoaște preocupările şi problemele pe care le au. Mesajul meu este clar: oriunde ar trăi, românii nu-şi uită niciodată patria. Prin urmare, legăturile lor cu ţara trebuie să stea permanent în atenția noastră“, a declarat ministrul delegat.


    ———-


    În seria întâlnirilor oficiale pe care ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, le-a avut, astăzi, cu reprezentanţi ai autorităților locale şi regionale din provincia Castellon s-a înscris şi întrevederea cu președintele Adunării Reprezentanților, Javier Moliner Gargallo.


    Demnitarul român a discutat cu oficialul spaniol aspecte referitoare la comunitatea românilor care trăiesc în regiune, la importanţa socio-economică pe care românii o au pentru viitorul regiunii. Angel Tîlvăr a evidențiat potențialul pe care românii îl prezintă, buna lor integrare şi, în acelaşi timp, dorinţa lor de a-şi păstra identitatea națională. Ministrul delegat a subliniat că integrarea şi păstrarea identităţii nu sunt disjunctive, ci reprezintă un liant care poate şi trebuie să asigure, în continuare, relaţii excelente între autorităţile spaniole şi comunitatea românească.



    În continuarea vizitei, oficialul român s-a întâlnit cu subprefectul provinciei Castellon, David Barelles Adsuara, căruia i-a exprimat aprecierea pentru interesul manifestat în favoarea bunei integrări a românilor în viaţa socială şi economică a regiunii. “Mă bucur că aici românii îşi pot păstra identitatea națională. Spania s-a dovedit un mediu prietenos pentru români, lucru care nu a rămas neremarcat. În acelaşi timp, mai sunt multe lucruri de făcut, întrucât a fi departe de casă implică, de foarte multe ori, efecte nedorite atât pentru familiile rămase în ţară, cât şi pentru cei care devin rezidenți în alte state”, a afirmat ministrul delegat.



    Angel Tîlvăr a evidențiat necesitatea ca cetățenii români să fie bine informați asupra legislației spaniole şi a proiectelor pe care autorităţile locale le derulează pentru aceștia, recomandând ca asociațiile româneşti să fie implicate în astfel de inițiative. De asemenea, a fost subliniată preocuparea Guvernului României de a colabora cu țările-gazdă pentru a asigura folosirea limbii române în educație. “Departamentul Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni a dublat anul acesta sumele alocate proiectelor pentru educație. Limba şi educația sunt principalele elemente de păstrare a identităţii”, a declarat demnitarul român.



    Comunicat mae.ro




  • Jurnal românesc – 11.08.2015

    Jurnal românesc – 11.08.2015

    Românii care trăiesc în apropierea frontierelor ţării sunt nemulţumiţi de modul în care sunt ajutaţi de la Bucureşti pentru a-şi păstra identitatea naţională, declarând, în cadrul Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, că sunt supuşi unui proces continuu de asimilare. Reprezentanţii românilor din Valea Timocului, citaţi de corespondentul Radio România Actualităţi, au solicitat, pentru al treilea an consecutiv, retragerea consulului român de la Zaicear, Iulian Niţu, şi a ambasadorului României la Belgrad, Daniel Banu, pe care îi acuză de politică antiromânească. Într-un mesaj, şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a declarat că românii de pretutindeni trebuie să se bucure de drepturile fundamentale ce vizează păstrarea identităţii naţionale şi că măsurile promovate de România în favoarea minorităţilor naţionale de pe teritoriul său trebuie să fie adoptate şi de ţările unde trăiesc comunităţi româneşti. Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a debutat luni şi se va desfăşura până pe 16 august. Participă reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din vecinătatea României şi din diaspora, parlamentari din România şi din Republica Moldova, precum şi conferenţiari din principalele centre universitare din ţară.



    Regele Mihai i-a retras nepotului său Nicolae titlul de Principe al României, calificativul de Alteţă Regală şi l-a exclus din Linia de Succesiune la Coroana României – s-a anunţat, luni, la Bucureşti. Într-un comunicat al biroului de presă al Casei Regale se arată că fostul suveran a luat aceste decizii cu gândul la România timpurilor care vor veni după încheierea domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei. Majestatea Sa afirmă că Familia Regală şi societatea românească vor avea nevoie de o cârmuire sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect şi mereu cu gândul la ceilalţi. Nicolae s-a născut la 1 aprilie 1985, la Geneva, ca fiu al principesei Elena, una din cele cinci fiice ale Regelui Mihai, şi al lui Robin Leslie Medforth-Mills, oficial al ONU. În 2010, regele Mihai i-a conferit titlul de Principe al României şi calificativul de Alteţă Regală. El era al treilea în Linia de Succesiune la Coroana României.



    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a apreciat drept nereale materialele de presă conform cărora ANAF ar intenţiona să acceseze conturile tuturor românilor care muncesc în străinătate şi să-i oblige să achite retroactiv orice contribuţie socială pe care aceştia ar fi trebuit să o plătească în ţară şi nu au plătit-o. În fapt – precizează Agenţia – este vorba de transmiterea Şi catre ANAF de informaţii pe care entităţile din Romania au deja obligaţia să le furnizeze Oficiului National de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, potrivit Legii nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare. Măsura, adoptată de Parlament, va avea ca obiectiv principal combaterea marii evaziuni fiscale, urmărind pe de o parte identificarea societăţilor de tip “fantomă”, iar pe de altă parte luarea măsurilor legale în timp real de către structurile subordonate ANAF, inclusiv recuperarea sumelor stabilite ca prejudiciu la bugetul de stat.



    Traficul de persoane şi vehicule auto pe relaţia România-Ungaria prin punctele de trecere a frontierei Urziceni şi Petea s-a dublat de la începutul lunii august, comparativ cu luna iulie, datorită românilor care revin acasă în vacanţa de vară – a declarat, luni, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, Radu Lungu. În primele zece zile ale lunii august, prin cele două puncte au intrat în ţară peste 73.000 de persoane şi peste 23.000 de autovehicule.În luna iulie, prin aceleaşi puncte de trecere a frontierei au ajuns în ţară 33.500 de persoane şi peste 13.000 de autovehicule.



    Sporul natural al populaţiei României a continuat să fie negativ, în iunie, de 3.117 persoane, după ce, în mai 2015, acesta s-a situat la 5.605 persoane – arată datele Institutului Naţional de Statistică, preluate de bursa.ro. În luna iunie s-a înregistrat naşterea a 16.630 de copii, cu 1.753 mai mulţi decât în luna precedentă. Numărul deceselor consemnate în iunie a fost de 19.747, cu 735 mai puţine decât în luna mai.