Fiecare provincie a
României are mâncăruri specifice sau cu denumiri de origine, precum vinurile.
Amestec de bucăţi de carne în sos, cu sau fără cartofi, tocana sau tocăniţa este însoţită
uneori de denumirea de origine. Există, de exemplu, tocăniţă muntenească cu
carne de viţel, tocăniţă ardelenească cu pui şi tocăniţă moldovenească.
În această ediţie vă prezentăm reţeta de tocan de oaie gorjenesc. Este
o mâncare despre care
oamenii din zona Gorjului spun că este specifică
acestor locuri, fiind asociată cu o îndeletnicire tradiţională, oieritul. Se
pregăteşte în ceaun de fontă, la cârlig. Conform obiceiului ciobanilor din
zona Gorjului, ceaunul de fontă trebuie atârnat într-un cârlig, deasupra
focului făcut, în mod tradiţional, cu lemne din pădure. Tocanul poate fi
pregătit însă şi în bucătărie, pe plită, preferabil tot într-un vas de fontă.
Avem nevoie de carne de oaie, pulpă sau coaste, de câteva cepe şi de câţiva ardei
uscaţi. De menţionat că în Oltenia, există obiceiul de a pune la uscat ardei
roşii, asemănători cu capia, dar mai puţin cărnoşi din care se fac diverse
mâncăruri şi care, datorită aromei lor, sunt folosiţi şi la prepararea
tocanului. Li se mai spune şi ardei raci. Mai avem nevoie de câteva boabe de
piper negru, de una, două foi de dafin şi de câteva boabe de ienibahar.
La
început se pune grăsimea sau seul de oaie în tuci şi se lasă să se topească,
urmează bucăţile de carne de oaie, se adaugă apă şi se lasă să fiarbă la foc
mic până când carnea se desprinde de pe oase. Se îndepărtează oasele, adăugăm
cepele, tăiate solzişori şi ardeii, tocaţi mărunt, precum şi celelealte
condimente, iar carnea se va prăji uşor,
în seu, la foc mic. Spre sfârşit, punem şi sare, după gust. Tocanul gorjenesc
se serveşte cu mămăligă, preferabil cu murături şi cu un pahar de vin roşu, sec
sau demisec.