Tag: Ierusalim

  • Lumina Sfântă a fost împărțită la Ierusalim

    Lumina Sfântă a fost împărțită la Ierusalim

    Lumina Sfântă a fost împărţită, la orele prânzului, clerului şi credincioşilor ortodocşi adunaţi în Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim. În România aceasta va fi ajunge în cursul serii, fiind adusă de către părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.

     

    Acesta o va oferi delegaţilor eparhiilor din ţară la Aeroportul Internațional Henri Coandă pentru a fi împărţită credincioşilor la slujba din această noapte. Astfel, în jurul orei 19,00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, cel care a inaugurat aducerea luminii de la Ieruslaim în 2009.

    Şi în acest an, Lumina Sfântă va fi dusă la Chişinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei.

     

    Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 şi 14,30.

  • Biserica românească din Ierihon

    Biserica românească din Ierihon

    Lumea creștină a avut mereu atenția îndreptată către locurile sale sfinte din Orient și a construit așezăminte pentru cei care trăiau acolo și pentru pelerini. Acolo unde scrierile sfinte menționează prezența lui Isus Christos cum ar fi Nazaret, Betleem, Ierihon, Ierusalim, creștinii au ridicat biserici și mănăstiri. Nici creștinii ortodocși români nu au făcut excepție de la regulă.

     

    Una dintre bisericile române din Țara Sfântă este cea din Ierihon, cel mai vechi oraș din lume. Arheologii au aproximat că Ierihonul a fost fondat în jurul anului 9500 înainte de Christos, în jurul unei surse de apă din deșertul de piatră al Iudeii. De atunci, lunga și complicata istorie a Ierihonului s-a scris din punctul de vedere al celor care l-au stăpânit și din al acelora pentru care conta semnificația religioasă. Istoria bisericii române din Ierihon începe în 1988, când apare ideea unui așezământ monastic. Însă construirea propriu-zisă avea să înceapă la finele anilor 1990 și, după 15 ani, în 2014, o mănăstire ortodoxă română apărea în peisajul urban local.

    Arhitectul și profesorul universitar Sorin Vasilescu este autorul proiectului bisericii române din Ierihon. El a povestit începuturile mănăstirii române din cel mai vechi oraș din lume, una mult-așteptată.

    Un miracol a făcut ca și noi, românii, să putem avea o biserică în Ierihon. Toate daniile noastre spre Țara Sfântă au fost deturnate de biserica greacă. Practic, nu avem nimic, deși multe dintre prezențele creștine din Țara Sfântă au fost întreținute pe banii principilor români, ca să nu mai vorbim de închinările de mănăstiri. Aproape toate mănăstirile erau închinate și-și dădeau obolul pentru ca viața creștină să poată exista. Miracolul a fost că niște pelerini români, plecați la începutul secolului 20, s-au împământenit la Ierihon și acolo au avut o proprietate. Fiul acestor coloniști români de prin Bârlad a primit mesajul părinților lui: atunci când vei pleca și tu, să nu le lași grecilor proprietatea noastră, ci să o dai Bisericii noastre.”

     

    Astăzi, admirarea incintei și a tuturor dependințelor din care este format așezământul nu lasă să se vadă dificultățile de pe parcurs. Una a fost legată de integrarea proiectului în amplasamentul său. Sorin Vasilescu.

    Problema este extrem de complicată pentru un arhitect care trebuie să construiască într-o lume totalmente diferită de a lui. Cum trebuie să construiești? Trebuie să te gândești la a face un implant, ca un transplant de organe, din lumea ta în lumea în care te-ai dus? Sau trebuie să găsești elementele care să îmbuneze acest implant? În principiu, arhitectul trebuie să fie respectuos față de locul unde își implantează creația. Și atunci, una dintre idei a fost să facem totul din piatră. Nimic mai onorabil pentru gândul unui arhitect că doar se vorbește atât de mult despre calitatea pietrei. Piatra perenă nu reprezintă relativitatea ci durabilitatea în absolut.”

     

    A doua dificultate, a spus Sorin Vasilescu, a ținut de tendințele artistice ale timpului actual și de cum pot fi ele armonizate cu tradiția arhitecturii bizantine.

    “Apoi, a existat o a doua chestiune extrem de dificilă: cum trebuie să fie stilistic o biserică începută în secolul 20, care trebuie să fie valabilă pentru lumea secolului 21? Este o întrebare extrem de dificilă. La ea, arhitecții din lumea occidentală, fie ei catolici sau reformați, au avut un răspuns categoric. Câteva dintre realizările unor nume de referință din istoria arhitecturii sînt realizări de spații sacre moderne. Una dintre capodopere este considerată capela de la Ronchamp din Franța a lui Le Corbusier, iar o altă capodoperă este biserica de pe autostradă a lui Michelucci. Problema este mult mai complicată în lumea orotdoxă unde ideea de tradiție este una pe de-o parte restrictivă. Dar, pe de alta, dacă știi să înțelegi restricțiile care se pun în numele tradiției, tradiția se poate dezvolta în alt orizont.”

     

    Pe o suprafață de 3.000 de metri pătrați, mănăstirea română din Ierihon are o intrare monumentală, cu un turn-clopotniță deasupra. Ea mai cuprinde o casă arhierească, o clădire pentru cazarea pelerinilor, locuințe pentru călugări, o clădire a stăreției și, bineînțeles, biserica, punctul central al ansamblului. Aproximativ de mărimea bisericii Kretzulescu din București, adică 15 metri înălțime, 10 metri lățime și 20 metri lungime, biserica respectă tradiția arhitecturii din lumea bizantină, așa cum a descris-o succint Sorin Vasilescu.

    În această lume, elementele formale au o proprie devenire și tot efortul creator ajunge să se concentreze spre o formă care se numește cruce greacă înscrisă. Într-o biserică formată dintr-o intrare, un pronaos, un naos și spațiul dedicat altarului, în naos, din motive și constructive și simbolice, apar patru stâlpi care în plan determină un pătrat. Pe acești stâlpi, pe acest pătrat, trebuie așezată o turlă care este în principiu un cerc. A așeza pe un pătrat un cerc nu este ceva ușor. Gândirea lumii romane și apoi a celei de răsărit a făcut posibilă această operațiune.”

     

    Ansamblul monastic românesc de la Ierihon este un reper pentru pelerinii care ajung în Țara Sfântă. El are o puternică încărcătură spirituală pentru toți cei care sunt în căutarea lui Dumnezeu.

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Sportivii români prezenţi, miercuri şi joi, la Mastersul de judo de la Ierusalim
    au avut evoluţii modeste. Trei dintre ei au fost eliminaţi din primul tur:
    Florentina Ivănescu, la 63 de kilograme, Alexandru Raicu, la 73 şi Vlăduţ
    Simionescu, la + 100 de kilograme. Ceilalţi trei, şi anume Adrian Şulcă, la 73
    de kilograme, Alex Creţ, la 90, şi
    cubanezul naturalizat Asley Gonzales, la 100 de kilograme, s-au oprit în
    optimile de finală. La competiţie au luat parte 367 de sportivi din 58 de ţări.
    Japonia a ocupat primul loc în clasamentul pe medalii, cu trei de aur, două de
    argint şi patru de bronz, urmată de Franţa, cu două medalii de aur, şase de
    argint şi două de bronz.


    Steaua Bucureşti a obţinut, joi, a zecea sa victorie consecutivă în
    Campionatul Naţional de hochei pe gheaţă: 2-1 cu Fenestela 68, la Târgu
    Secuiesc, după loviturile de departajare. Steaua câştigase şi primul meci cu
    Fenestela, cu 5-0, miercuri, tot la Târgu Secuiesc. În clasament, pe primul loc
    se află în continuare ACSH Gheorgheni, cu 46 de puncte din 20 de jocuri. Urmează
    Steaua, cu 41 de puncte din 17 întâlniri.


    SCM ”U” Craiova s-a calificat la turneul Final Four al Cupei României la
    volei masculin. Formaţia din Bănie a învins, joi, pe teren propriu, echipa Unirea
    Dej cu scorul de 3-0, în manşa a doua a sferturilor de finală. Craiova câştigase
    şi prima manşă, desfăşurată miercuri, cu 3-1. Pentru Final Four este deja
    calificată Arcada Galaţi, deţinătoarea trofeului. Celelalte două echipe participante
    în semifinale se vor decide pe 28 decembrie, când vor avea loc partidele SCM
    Zalău cu Dinamo Bucureşti, scor 0-3 în tur, şi Steaua Bucureşti cu Ştiinţa
    Explorări Baia Mare, după 3-0 în prima manşă.


    La volei feminin, Dinamo Bucureşti a
    devenit lider provizoriu în campionat, după ce a trecut joi de Ştiinţa Bacău,
    acasă, cu 3-0, în etapa a 11-a. Dinamovistele au 25 de puncte din 10 jocuri. Pe
    locul secund se află Volei Alba Blaj, cu 23 de puncte din 9 întâlniri. Ultimele
    jocuri ale etapei au loc miercuri, 28 decembrie: FC Argeş cu SCM U Craiova, CSM
    Târgovişte cu CSM Lugoj şi Rapid Bucureşti cu Alba Blaj.


  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Sportivii români prezenţi, miercuri şi joi, la Mastersul de judo de la Ierusalim
    au avut evoluţii modeste. Trei dintre ei au fost eliminaţi din primul tur:
    Florentina Ivănescu, la 63 de kilograme, Alexandru Raicu, la 73 şi Vlăduţ
    Simionescu, la + 100 de kilograme. Ceilalţi trei, şi anume Adrian Şulcă, la 73
    de kilograme, Alex Creţ, la 90, şi
    cubanezul naturalizat Asley Gonzales, la 100 de kilograme, s-au oprit în
    optimile de finală. La competiţie au luat parte 367 de sportivi din 58 de ţări.
    Japonia a ocupat primul loc în clasamentul pe medalii, cu trei de aur, două de
    argint şi patru de bronz, urmată de Franţa, cu două medalii de aur, şase de
    argint şi două de bronz.


    Steaua Bucureşti a obţinut, joi, a zecea sa victorie consecutivă în
    Campionatul Naţional de hochei pe gheaţă: 2-1 cu Fenestela 68, la Târgu
    Secuiesc, după loviturile de departajare. Steaua câştigase şi primul meci cu
    Fenestela, cu 5-0, miercuri, tot la Târgu Secuiesc. În clasament, pe primul loc
    se află în continuare ACSH Gheorgheni, cu 46 de puncte din 20 de jocuri. Urmează
    Steaua, cu 41 de puncte din 17 întâlniri.


    SCM ”U” Craiova s-a calificat la turneul Final Four al Cupei României la
    volei masculin. Formaţia din Bănie a învins, joi, pe teren propriu, echipa Unirea
    Dej cu scorul de 3-0, în manşa a doua a sferturilor de finală. Craiova câştigase
    şi prima manşă, desfăşurată miercuri, cu 3-1. Pentru Final Four este deja
    calificată Arcada Galaţi, deţinătoarea trofeului. Celelalte două echipe participante
    în semifinale se vor decide pe 28 decembrie, când vor avea loc partidele SCM
    Zalău cu Dinamo Bucureşti, scor 0-3 în tur, şi Steaua Bucureşti cu Ştiinţa
    Explorări Baia Mare, după 3-0 în prima manşă.


    La volei feminin, Dinamo Bucureşti a
    devenit lider provizoriu în campionat, după ce a trecut joi de Ştiinţa Bacău,
    acasă, cu 3-0, în etapa a 11-a. Dinamovistele au 25 de puncte din 10 jocuri. Pe
    locul secund se află Volei Alba Blaj, cu 23 de puncte din 9 întâlniri. Ultimele
    jocuri ale etapei au loc miercuri, 28 decembrie: FC Argeş cu SCM U Craiova, CSM
    Târgovişte cu CSM Lugoj şi Rapid Bucureşti cu Alba Blaj.


  • Sfânta Lumină, din nou în România

    Sfânta Lumină, din nou în România

    Sfânta Lumină de la Mormântul Sfânt din Ierusalim, adusă de părintele arhimandrit Teofil Anăsătosoaie, superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Ierusalim, a ajuns sâmbătă la Bucureşti. O procesiune de primire a Sfintei Lumini pe Colina Bucuriei de către Patriarhul Daniel a avut loc sâmbătă la Catedrala Patriarhală.



    Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat sâmbătă seară că intrarea mai multor credincioşi în Biserica Sfântului Mormânt a fost posibilă şi datorită faptului că în Israel, ca urmare a vaccinării unui procent foarte mare din populaţie, au fost relaxate măsurile.



    Anul acesta, 2.500 de persoane au fost lăsate să intre în Basilica Sfântului Mormânt, în Biserica Mare. Şi s-a văzut bucuria credincioşilor prezenţi, printre care şi părintele arhimandrit Teofil Anăsătosoaie, ca reprezentant al Patriarhiei Române. Şi a fost posibil acest eveniment anul acesta şi datorită faptului că în Israel, ca urmare a vaccinării unui procent foarte mare din populaţie, s-au relaxat măsurile sau restricţiile impuse anul trecut, a spus Patriarhul la ceremonia de primire a Sfintei Lumini la Catedrala Patriarhală.



    Patriarhul a apreciat că acesta este un pas spre o posibilă redeschidere a pelerinajelor. Începând cu 23 mai, sperăm şi noi să putem trimite din nou grupuri de pelerini, desigur, de preferinţă pelerinii vaccinaţi, care să reia vizitele, pelerinajele în Locurile Sfinte. Ne rugăm Sfintei Treimi să ne bucurăm din nou de pelerinajele în Locurile Sfinte din Ţara Sfântă, dar şi aici la noi acasă să fim mai aproape unii de alţii şi să putem să mulţumim mai mult lui Dumnezeu pentru darul vieţii şi pentru darul sănătăţii, pentru că această pandemie, această molimă universală ne-a arătat cât de mult depindem noi de darul vieţii şi al sănătăţii, care vin de la Dumnezeu, dar pe care noi trebuie să le protejăm şi să le cultivăm, a mai spus Patriarhul Daniel.



    La Aeroportul Internaţional Otopeni, o delegaţie a Patriarhiei Române a aşteptat pentru a distribui Sfânta Lumină din candela adusă de la Sfântul Mormânt delegaţiilor eparhiilor Patriarhiei Române, cu respectarea regulilor sanitare în vigoare. Este al 12-lea an consecutiv în care Sfânta Lumină este adusă în România, tradiţia fiind instituită de Patriarhul Daniel în anul 2009.

  • Români în Memorialul Yad Vashem din Ierusalim

    Români în Memorialul Yad Vashem din Ierusalim

    Yad Vashem este Memorialul Victimelor Holocaustului, instituție a Statului Israel, constituită în 1953, la Ierusalim. Un reportaj realizat de Radio Romania Internaţional la acest excepțional muzeu şi o întâlnire cu Alis Marcu, nepoata scriitorului Norman Manea.



  • Turiști evrei pe urmele trecutului

    Turiști evrei pe urmele trecutului

    Reportaj la Ierusalim cu Iosyf Wenger, expert în turism, inițiatorul unui program de vizitare a României pentru turiștii evrei


  • Noi reacţii după declaraţiile premierului Dăncilă privind ambasada României din Israel

    Noi reacţii după declaraţiile premierului Dăncilă privind ambasada României din Israel


    Inabilitate diplomatică, amatorism cras într-un domeniu atât de complicat cum este politica externă, calcul eronat privind avantajele unui astfel de gest, în acest registru a fost comentat intern anunţul făcut, la Washington, de premierul Viorica Dăncilă cu privire la mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.



    După ce a sancţionat ceea ce a numit deplina ignoranţă a premierului în materie de politică externă şi i-a reamintit că decizia finală privind ambasada îi aparţine lui, preşedintele Klaus Iohannis a început să cuantifice daunele provocate de anunţ. El a spus că acesta l-a determinat pe regele Abdullah al Iordaniei să-şi anuleze vizita pe care urma să o efectueze la începutul acestei săptămâni în România. Iar gestul liderului iordanian vine după criticile vehemente formulate de OEP.



    Klaus Iohannis: “Regele Iordaniei s-a simţit personal jignit de abordarea doamnei prim-ministru la acel congres din America şi a contramandat vizita. Este o reală problemă pentru România. România a construit o relaţie de încredere cu lumea arabă. Asta este una din puţinele constante, a fost cel puţin una din puţinele constante din politica externă a României”.



    Din contră, şeful de partid al primului ministru, liderul PSD Liviu Dragnea, susţine că mutarea Ambasadei României la Ierusalim ar aduce numai beneficii. Dragnea îi cere preşedintelui Iohannis să ia cât mai rapid o decizie în CSAT şi îi reproşează întârzierea numirii unui ambasador în Israel.



    Liviu Dragnea: “E nevoie de o discuţie în CSAT, care trebuie începută, purtată şi finalizată; doar schimbul de replici nu ajută. În acelaşi timp, o foarte mare problemă pe care noi o avem cu Statul Israel este generată de refuzul de doi ani de zile al preşedintelui Iohannis de a numi un ambasador român, cu toate că a primit mai multe propuneri din partea guvernului”. Din opoziţie, liberalii solicită demisia premierului, despre care spun că a afectat imaginea ţării.



    Liderul PNL Ludovic Orban: “La nivelul Uniunii Europene, cu siguranţă, imaginea României va fi profund afectată, pentru că îi readuc aminte doamnei Dăncilă că nu vorbeşte în calitate de persoană particulară, ci vorbeşte în calitate de premier al ţării care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi că orice declaraţie face, o face din această poziţie oficială”.



    Comentariile presei centrate pe problematica UE sunt defavorabile. “Anunţul primului ministru român a spart poziţia comună a UE şi ONU, conform căreia Ierusalimul aflat acum sub ocupaţia militară a Israelului trebuie să le revină deopotrivă Israelului şi Palestinei în cadrul unei viitoare soluţii a celor două state”, notează EUObserver. Publicaţia online consideră că anunţul a adus daune suplimentare politicii UE, întrucât România deţine în prezent preşedinţia de şase luni a blocului comunitar.



    Nu există, însă, doar reacţii negative la anunţul doamnei Dăncilă, făcut, amintim, duminică, la conferinţa Comitetului americano-israelian pentru politici publice de la Washington. Afirmaţiile sale au fost salutate de vicepreşedintele american Mike Pence şi de premierul israelian Benjamin Netanyahu.


  • Din nou despre ambasada României din Israel

    Din nou despre ambasada României din Israel

    Şefa guvernului de la Bucureşti, Viorica Dăncilă, a surprins, duminică,
    multă lume când a anunţat că Ambasada României din Israel va fi mutată de la
    Tel Aviv la Ierusalim, după finalizarea analizei în curs privind oportunitatea
    acestei măsuri şi în deplin consens cu toţi factorii de decizie. Anunţul,
    însoţit de angajamentul că va fi legiferată acordarea cetăţeniei române pentru
    evreii care au părăsit ţara sub comunism şi de pensii pentru supravieţuitorii
    Holocaustului, a fost făcut la conferinţa Comitetului americano-israelian
    pentru politici publice şi primit cu entuziasm. Ulterior, mustrată aspru,
    într-un comunicat, de titularul de drept al politicii externe, preşedintele
    Klaus Iohannis, primul ministru a nuanţat, sugerând că a exprimat o opinie
    personală în legătură cu mutarea ambasadei. Totuşi, nu există echivoc în
    anunţul doamnei Dăncilă: Sunt încântată să anunţ astăzi că după
    finalizarea analizei de către toţi actorii constituţionali implicaţi în
    procesul decizional din ţara mea şi în deplin consens, eu, ca prim-ministru al
    României şi guvernul pe care îl conduc vom muta Ambasada României la Ierusalim,
    capitala Israelului.

    Că e aşa, o dovedesc, în egală măsură, reacţia
    omologului său israelian, Benjamin Netanyahu, care a felicitat-o pe şefa guvernului
    român pentru declaraţia de la conferinţa AIPAC, şi cea a secretarului general
    al OEP, Saeb Erekat, care a criticat-o şi a solicitat Uniunii Europene să ia
    măsuri. Premierul Dăncilă demonstrează, încă o dată, totala sa ignoranţă în
    domeniul politicii externe şi în ceea ce priveşte luarea unor decizii
    importante ale statului român, a intervenit prompt preşedintele Iohannis,
    într-un comunicat. Din dorinţa de a-şi revendica o decizie care nu aparţine
    doar Guvernului României, aşa cum doreşte să lase impresia, prim-ministrul se
    grăbeşte să facă anunţuri publice fără să existe o decizie în acest sens, a declarat
    Administraţia Prezidenţială. Aceasta subliniază că decizia mutării Ambasadei
    României de la Tel Aviv la Ierusalim va avea loc numai după finalizarea analizei
    care se desfăşoară în prezent şi doar cu avizul tuturor instituţiilor cu
    atribuţii în domeniul politicii externe şi al securităţii naţionale.

    Decizia
    finală aparţine preşedintelui României, care este, potrivit Constituţiei,
    titular al deciziilor de politică externă a României şi reprezentant al ţării
    în plan extern’, se mai arată în comunicat. Dezamăgită, potrivit propriilor
    spuse, de reacţia preşedintelui, premierul Viorica Dancilă a afirmat că mutarea
    ambasadei este bună pentru ţară şi că aceasta şi dorinţa de apropiere de Israel
    şi de SUA nu înseamnă că România se îndepărtează de Uniunea Europeană. În prezent, toate ambasadele
    statelor membre ale UE se află în Tel Aviv. Ideea mutării ambasadei României la Ierusalim a
    fost lansată, intempestiv, de liderul PSD, numărul unu în coaliţia
    guvernamentală, Liviu Dragnea, şi a fost interpretată ca o încercare de a intra
    în graţiile administraţiei republicane de la Washington, simultană cu aceea de
    a ştirbi rolul constituţional al actualului preşedinte.

  • Jurnal românesc – 25.03.2019

    Jurnal românesc – 25.03.2019


    Premierul
    Viorica Dăncilă a anunţat că ambasada României din Israel va fi mutată de la
    Tel Aviv la Ierusalim, după finalizarea analizei privind oportunitatea acestei
    măsuri şi în deplin consens cu toţi factorii de decizie. Declaraţia a fost
    făcută la Conferinţa Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice,
    care s-a desfăşurat în weekend la Washington, în Statele Unite ale Americii.
    Prim-ministrul a vorbit şi despre trei legi care vor fi promovate în
    Parlamentul României şi pe care le-a calificat drept deosebit de importante
    pentru comunitatea evreiască din România şi din lume. Prima se referă la
    acordarea de drept a cetăţeniei române tuturor evreilor de origine română care
    au fost obligaţi să renunţe la ea atunci când au părăsit ţara în timpul
    regimului comunist. A doua priveşte acordarea de despăgubiri şi pensii speciale
    supravieţuitorilor Holocaustului din România, iar a treia garantează accesul
    specialiştilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România la arhivele
    statului din perioada celor două războaie mondiale. România va rămâne
    acelaşi prieten loial şi cea mai puternică voce europeană în sprijinul
    poporului evreu şi al statului Israel, a mai spus Viorica Dăncilă.
    Anunţul premierului privind mutarea ambasadei a provocat reacţii variate. Pe de
    o parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a arătat încântat de decizia
    guvernului român, iar pe de alta, secretarul general al Organizaţiei pentru
    Eliberarea Palestinei, Saeb Erekat, a criticat-o şi i-a solicitat Uniunii
    Europene să ia măsuri. O poziţie oficială a venit şi din partea Administraţiei
    Prezidenţiale de la Bucureşti, potrivit căreia decizia finală în această speţă
    îi aparţine preşedintelui României, care este, conform Constituţiei, titular al
    deciziilor de politică externă a României şi reprezentant al ţării noastre în
    plan extern.




    Comisarul
    european pentru politici regionale, Corina Creţu, a afirmat că prezenţa
    românilor în Italia este cel mai mare fenomen migrator de succes din această
    ţară. Oriunde am fost în Italia, m-am întâlnit cu români. Am văzut cât de
    importantă este biserica pentru a aduna comunităţile de români şi ceea ce am
    observat este că în Italia românii se integrează social foarte rapid, sunt
    muncitori, eficienţi, respectaţi, au reuşit să participe la viaţa politică şi
    socială a comunităţilor din care fac parte şi mă bucur că (…) acum în mai toate
    ţările românii se înţeleg şi lucrează împreună, a spus Corina Creţu.
    Declaraţia a fost făcută la evenimentul Fraternitatea italo-română,
    organizat la Cluj de Clubul Italian de Afaceri şi la care au participat,
    printre alţii, ambasadorul Italiei în România, Marco Giungi şi consulul
    onorific al Italiei la Cluj, Massimo Novali. Ambasadorul italian a susţinut că
    fraternitatea româno-italiană nu se limitează doar la simplul fenomen migrator,
    ci are rădăcini mult mai adânci, istorice. Suntem popoare foarte, foarte
    asemănătoare, nu doar în ceea ce priveşte limba, ci şi modul în care gândim, în
    care înfruntăm problemele vieţii. (…) Atunci când sărbătorim fraternitatea
    româno-italiană, sărbătorim, de fapt, fraternitatea latină, a spus
    diplomatul. Cu prilejul menifestării de la Cluj, a fost lansat volumul Ca
    fraţii. Fraternitatea italo-română la 10 ani de la aderarea la Uniunea
    Europeană, de Marian Mocanu şi Irina Niculescu.




    Ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu
    comisarii europeni Julian King şi Marianne Thyssen, cu care a discutat despre
    preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene şi despre diaspora. În cadrul
    discuţiilor cu comisarul pentru Securitatea Uniunii, Julian King, oficialul
    român s-a referit la combaterea dezinformării şi a traficului de persoane, la
    campania Informare acasă! Siguranţă în lume! derulată de MRP,
    precum şi la situaţia comunităţii româneşti din Marea Britanie în contextul
    Brexit. La întâlnirea de lucru cu comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi
    afaceri sociale, Marianne Thyssen, temele abordate au fost readucerea în ţările
    de origine a unei părţi din forţa de muncă aflată în prezent în alte state
    europene, fenomenul de migraţie a creierelor, precum şi necesitatea
    ca cetăţenii europeni care au reşedinţa în alte ţări să aibă atât drepturile
    cât şi obligaţiile ce le revin din statutul de rezidenţi ai acelor ţări.
    Comisarul Marianne Thyssen a felicitat România pentru parcursul la şefia
    Consiliului UE şi a punctat necesitatea unei mai bune cooperări între statele
    membre în privinţa tematicilor care ţin de diaspora.

  • Retrospectiva săptămânii 13.05 – 19.05.2018

    Retrospectiva săptămânii 13.05 – 19.05.2018

    Președintele român, Klaus Iohannnis, la
    summit-ul de la Sofia.


    Evoluţiile privind retragerea
    SUA din acordul nuclear cu Iranul au fost discutate la Consiliul European
    Informal de la Sofia, unde s-a desfăşurat şi summitul UE-Balcanii de Vest,
    primul de acest fel din ultimii 15 ani. A fost confirmată perspectiva europeană
    a celor şase ţări din zona Blacanilor de Vest şi li s-a promis un ajutor de
    circa 10 miliarde de euro investiţii în proiecte energetice şi de
    infrastructură. Preşedintele român, Klaus Iohannis, a evidenţiat, la Sofia, importanţa
    proiectelor în domeniile conectivităţii, infrastructurii, energiei şi reţelelor
    digitale pentru creşterea convergenţei între UE şi regiunea Balcanilor de Vest,
    inclusiv prin acordarea unui impuls strategiilor macroregionale, precum
    Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Preşedintele României a reamintit,
    totodată, că ţara noastră va găzdui în mai 2019 Summitul de la Sibiu privind
    viitorul Europei şi a subliniat faptul că o Uniune puternică şi unită va putea
    fi şi pentru Balcanii de Vest o ancoră solidă în direcţia reformelor şi a
    dezvoltării.



    Premierul croat Andrei
    Plenkovici,la București.


    Premierul român Viorica Dăncilă şi omologul său
    croat, Andrei Plenkovici, au semnat ,vineri, la Bucureşti o declaraţie de
    intenţie între cele două guverne privind consolidarea cooperării bilaterale în
    domeniile apărării şi securităţii.
    Viorica Dăncilă a precizat că alte domenii de cooperare bilaterală vor rămâne
    în continuare educaţia, agricultura şi turismul. La rândul său, premierul croat
    a subliniat că relaţiile bilaterale din ultima perioadă sunt foarte bune şi
    schimburile comerciale au depăşit 300 de milioane de euro. Șeful Executivului
    de la Zagreb a avut convorbiri oficiale și cu preşedintele Klaus Iohannis.





    Mutarea ambasadei României de la Tel Aviv
    la Ierusalim, în atenția aturităților de la București.


    Ministerul român
    de Externe a luat notă de decizia autorităților de la Ramallah de a-și chema de
    urgenţă pentru consultări ambasadorul palestinian de la București si subliniază
    necesitatea evitării oricăror acțiuni care ar putea să compromită procesul de
    pace. MAE consideră că este nevoie de un dialog politic susținut și reiterează
    poziția principială a României privind soluția existenței celor două state,
    Israel și Palestina, care să conviețuiască în pace și securitate. Ministerul de Externe al Autorităţii Palestiniene
    (ANP) l+a rechemat pe ambasadorul său la Bucreşti în contextul în care România
    a fost una din ţările care au blocat declaraţia comună a UE referitoare la
    relocarea de către statele membre a misiunilor diplomatice de la Tel Aviv, la
    Ierusalim. Chestiunea relocării ambasadei a fost discutată de
    preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă. Șeful statului a
    subliniat obligativitatea ca politica externă a României să se facă numai în
    interesul ţării, iar tensiunile
    interne pe teme de politică externă să înceteze imediat. La rândul său, Viorica
    Dăncilă a declarat că, în calitate de şef al Executivului, principala sa
    responsabilitate este aplicarea programului de guvernare, inclusiv a
    capitolului dedicat politicii externe. Legat de acest subiect, președintele PNL(opoziție),
    Ludovic Orban, a făcut o plângere penală împotriva premierului Viorica Dăncilă
    şi a liderului PSD, Liviu Dragnea, pe care i-a acuzat înaltă trădare, respectiv,
    de divulgarea de informaţii secrete de stat.



    Noi măsuri pentru stimularea investițiilor
    în economia românească.


    Guvernul de la
    București va adopta, în scurt timp, noi măsuri pentru stimularea investiţiilor
    majore în economia românească, a declarat premierul Viorica Dăncilă. Ea a
    precizat că Executivul urmăreşte ca, anul acesta, nivelul investiţiilor străine
    să atingă un miliard de euro. Creşterea economiei României din primul trimestru
    al acestui an, de 4,2%, este a cincea din UE,
    un nivel dublu faţă de media comunitară, a anunțat vicepremierul Viorel Stefan. El a explicat căse urmăreşte
    ca investiţiile să reprezinte motorul principal al dezvoltării. Pe de altă
    parte, la bugetul de stat vor fi mai mulţi bani care vor permite atât
    finanţarea de investiţii, cât şi servicii publice mai bune, a mai spus Viorel
    Ştefan.



    Jurnalistul
    şi comentatorul sportiv Cristian Ţopescu și regizorul de
    teatru și film, Lucian Pintilie, pe ultimul drum.


    Sportivi, antrenori, comentatori sportivi,
    actori şi oameni simpli, i-au adus un ultim omagiu fostului mare comentator
    sportiv român Cristian Ţopescu, care a decedat, marţi, la 81 de ani, într-un
    spital din București. În lunga sa carieră la Televiziunea publică, la care a
    debutat, ca reporter, în 1967, el a adunat peste 5.000 de transmisii în direct,
    de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene. În semn de apreciere
    pentru activitatea sa, a primit Ordinul Naţional Steaua României în
    grad de Cavaler şi, de asemenea, a primit titlul de Cetăţean de onoare al
    Capitalei. Un alt nume mare – regizorul
    român de teatru și film Lucian Pintilie- a murit, miercuri, la 84 de ani. El s-a remarcat, de-a
    lungul carierei, printr-o viziune critică asupra lumii, un stil inedit, curajos
    şi sarcastic. A montat spectacole antologice precum Livada cu
    vişini (1967) sau Revizorul (1972), interzis de cenzura
    comunista după a treia reprezentaţie. Lucian Pintilie a realizat și
    pelicule memorabile precum Reconstituirea; De ce trag
    clopotele Mitică, filme de asemenea interzise în perioada comunistă. În 1973 a plecat la Paris unde și-a continuat cariera, montând
    însă spectacole remarcabile și în Germania, Anglia sau SUA. După prabuşirea
    comunismului, a revenit în ţară şi a realizat o serie de filme, printre care Balanţa
    (1992), O vară de neuitat (1994) și Prea Tarziu(1996), toate trei
    incluse în selecţia oficială de la Cannes.

  • Consultări pe teme de politică externă

    Consultări pe teme de politică externă

    Decizia omului
    forte al Planetei, Donald Trump, de
    a muta ambasada Statelor Unite din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim a
    pus pe jar aproape întreaga comunitate internaţională
    , care se teme, pe bună
    dreptate, de o nouă escaladare a conflictului israeliano-palestinian, dar şi de
    o posibilă exportare a lui. Or, este ultimul lucru de care ar avea nevoie lumea
    în care trăim!


    La o scală infinit mai mică, la Bucureşti, discuţiile şi consultările la cel mai înalt
    nivel, într-un cuvânt brainstorming-ul pe acest subiect – al unei eventuale mutări
    la Ierusalim a ambasadei, asemenea partenerului strategic american, dar contrar
    poziţiei de moment a Uniunii Europene – s-au transformat, înainte măcar de a fi început, într-un
    scandal între palate, de parcă nu ar fi fost de ajuns că România este între
    ciocan şi nicovală.


    La Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis nici nu
    concepe ca ultima decizie să nu îi aparţină lui. I-a luat-o, însă, înainte
    Palatul Victoria, mai precis premierul Viorica Dăncilă, care, recent, a făcut o
    vizită oficială în Israel, nu înainte ca Guvernul să aprobe un memorandum
    privind o analiză a oportunităţii mutării ambasadei.
    De aici până la ceartă nu a fost decât un pas! Marţi, preşedintele
    Iohannis a chemat-o pentru discuţii pe premierul Dăncilă, căreia i-a amintit că politica externă a României trebuie să se facă
    numai în interesul ţării. În opinia sa, este necesar ca tensiunile interne pe
    teme de politică externă să înceteze imediat, pentru ca Bucureştiul să rămână
    un actor credibil atât în relaţia cu Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO,
    cât şi în cadrul celorlalte parteneriate strategice în care este angajat.


    Mai
    mult! Klaus Iohannis a amintit că politica externă trebuie să fie una constantă
    şi predictibilă
    , existând câteva obiective de la care decidenţii politici nu
    s-au abătut niciodată, indiferent de culoarea lor politică. Or, în viziunea preşedintelui,
    schimbarea acestei poziţii echilibrate şi echidistante nu ar face decât să
    producă îngrijorare şi nelinişte. Ca urmare, şeful statului a solicitat cooperare
    instituţională loială şi corectă din partea Guvernului.


    Viorica Dăncilă, la rândul
    său, a amintit că, în calitate de premier, are ca
    obiectiv principal susţinerea intereselor României
    şi identificarea celor mai
    bune modalităţi de a consolida rolul şi profilul ţării pe plan internaţional. A
    dat asigurări că procesul de analiză şi evaluare privind posibilitatea mutării
    ambasadei din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim trebuie să plece de la poziţia
    principială, pe care România a susţinut-o constant, privind existenţa a două
    state, Israel şi Palestina, care să trăiască în pace, securitate şi
    recunoaştere reciprocă.


    Să amintim, pe scurt, că România a fost singurul stat
    din spatele Cortinei de Fier care, la sfârşitul anilor 60, nu a urmat ordinul
    Moscovei de a rupe relaţiile diplomatice cu Israelul, păstrând, în acelaşi
    timp, relaţii excelente cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei a lui
    Yasser Arafat. În timp ce, în Israel trăiesc sute de mii de evrei originari din
    România, în teritoriile palestiniene sunt numeroşi absolvenţii universităţilor
    româneşti, cărora le poartă o binemeritată recunoştinţă.

  • Va avea România ambasadă la Ierusalim?

    Va avea România ambasadă la Ierusalim?

    Statele Unite Ale Americii urmează să își deschidă ambasada de la Iersualim pe 14 mai. Decizia a fost luată în luna decembrie a anului trecut când președintele SUA, Donald Trump, a recunoscut oraşul Ierusalim drept capitala statului Israel. În timp ce oficialii instituțiilor europene continuă să susțină că țările membre UE nu își vor muta ambasadele de la Tel Aviv, Cehia și România tind să se alăture demersului inițiat de Casa Albă.



    Cehia vrea ambasadă la Ierusalim



    Președintele ceh Milos Zeman a afirmat, miercuri, că ambasada Cehiei va fi mutată la Ierusalim în în trei etape. Prima este redeschiderea un consulatului onorific la Ierusalim în luna mai. Deschis la începutul anilor 1990, consulatul onorific a fost închis în urmă cu doi ani, după decesului consulului onorific, a spus purtătoarea de cuvânt a ministerului ceh de Externe, Michaela Lagronova, pentru AFP. După deschiderea consulatului, vor fi transferate sediile altor reprezentanţe, inclsuiv un Centru Ceh, iar la final va fi relocată ambasada.



    La București, discuția despre mutarea ambasadei a creat un conflict între guvern și administrația prezidențială. La câteva zile după ce coaliția de guvernare a anunțat un memorandum privind mutarea misiunii diplomatice la Ieruslaim, premierul Viorica Dăncilă împreună cu președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au plecat într-o vizită în Israel unde s-au întâlnit, separat, cu premierul Benjamin Netanyahu. Șeful Executivului isrealian a mulțumit omoloagei sale pentru sprijin, în speranța că actuala coaliție de guvernare va reuși să obțină mutarea misunii diplomatice românești la Iersualim.



    Dăncilă cere mutarea ambasadei, Iohannis îi cere demisia



    Viorica Dăncila a avut o întervedere și cu președintele Israelului, Reuven Rivlin, în urma căreia a declarat: “Avem consultări pe această temă cu toate instituţiile din România. Este dorinţa noastră, dar din nefericire, nu beneficiem de susţinerea tuturor părţilor, aşa cum ne-am dori.”



    Rămas în țară, președintele Klaus Iohannis a reamintit că președinția este responsabilă cu direcția politicii externe, ci nu guvernul, iar România va avea aceeași poziție cu restul blocului comunitar în ceea ce privește misiunile diplomatice din Israel. De altfel, șeful statului român a încercat să aibă o întâlnire cu premierul Dăncilă pe tema mutării ambsadei, dar și să medieze tensiunile dintre Executiv și Banca Națională a României, însă prim-ministrul a refuzat dialogul, acuzând că este trasă la răspundere de președinte precum un elev de către profesor. Refuzul a tensionat la maximum relația dintre Palatul Victoria și Palatul Cotroceni, iar președintele Iohannis a cerut public demisia premierului social-democrat.



    Mogherini: Niciun stat UE nu își mută amabsada de la Tel Aviv



    Înainte de vizita Dăncilă-Dragnea în Israel, președintele Iohannis a asigurat Bruxelles-ul că România nu își va schimba conduita în ceea ce privește ambasada României de la Tel Aviv. “În timp ce în presă am văzut informații care indică o astfel de mutare (a ambasadei RO), notăm in același timp declarația președintelui României de astăzi, ce confirma faptul că poziția României rămâne neschimbată. Uniunea Europeană sprijină cu fermitate soluţia celor două state, soluție care ar trebui găsită prin discuții directe între părți, cu Ierusalimul ca viitoarea capitală a ambelor state. În conformitate cu rezoluția Consiliului de Securitate al ONU (478), delegația Uniunii Europene și toate ambasadele statelor membre ale Uniunii Europene se află în Tel Aviv”, a fost răspunsul Comisiei Europene.



    Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, a reiterat, sâmbătă, că niciun stat membru al Uniunii Europene nu îşi va muta ambasada la Ierusalim. Mogherini a făcut declarația în timpul unei reuniuni desfăşurate la Bruxelles cu reprezentanţi ai Organizaţiei de Cooperare Islamică şi în prezenţa ministrului palestinian de externe, Riyad Malki, conform presei inetrnaționale.



    Citește și Statutul Ierusalimului, o problemă pentru Uniunea Europeană


  • Discuţii privind Ambasada României în Israel

    Discuţii privind Ambasada României în Israel

    O discuţie exploratorie pe tema mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este greşită – a spus, luni, preşedintele Klaus Iohannis, care a insistat, însă, că trebuie respectată legislaţia internaţională în materie. Şeful statului, printre ale cărui prerogative constituţionale figurează şi stabilirea coordonatelor de politică externă, a amintit că există numeroase rezoluţii ONU care spun foarte clar că, până când nu se înţeleg cele două părţi în conflict, adică israelienii şi palestinienii, nu se vor muta ambasade la Ierusalim. În plus, şi Uniunea Europeană are o linie similară foarte clară: până nu se clarifică statutul Ierusalimului, niciun stat membru nu-şi mută ambasada – a tranşat preşedintele Iohannis.



    Precizările sale survin după ce, de joi seara, tema ambasadei române din Israel a inflamat dezbaterile publice de la Bucureşti. Nu premierul Viorica Dăncilă, ci omul forte al coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE, liderul social-democrat Liviu Dragnea, a fost cel care a anunţat, în studioul unei televiziuni private, că Executivul a parafat, deja, un memorandum privind declanşarea procedurilor pentru mutarea ambasadei. Acest gest, crede preşedintele Camerei Deputaţilor, ar avea o importantă valoare simbolică pentru un stat influent şi puternic, cum este Israelul, precum şi pentru Statele Unite, aliat şi partener strategic al României, care au decis, deja, să-şi mute propria ambasadă.



    Nu putem compara situaţia României cu situaţia Statelor Unite, cea mai mare putere politică şi economică a planetei – a punctat, însă, preşedintele Iohannis. El a avertizat că “o astfel de mişcare, pur şi simplu, ar da cu piciorul la peste o jumătate de secol de diplomaţie serioasă şi de succes în Orientul Mijlociu.”



    Într-adevăr, Bucureştiul a jucat, în mod tradiţional, un rol aparte în regiune. România a fost singurul stat din spatele Cortinei de Fier care, la sfârşitul anilor 60, n-a urmat ordinul Moscovei de a rupe relaţiile diplomatice cu Israelul, dar a păstrat, în acelaşi timp, relaţii excelente cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei a lui Yasser Arafat. Voindu-se un actor internaţional relevant, dictatorul Nicolae Ceauşescu a pretins, chiar, că ar putea media între cele două părţi. Toţi preşedinţii români post-comunişti au vizitat, la rându-le, atât Israelul, unde trăiesc sute de mii de evrei originari din România, cât şi teritoriile palestiniene, unde sunt numeroşi absolvenţi ai universităţilor româneşti.



    Ulterior anunţului făcut de Dragnea, Ministerul de Externe a precizat că mutarea ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim se află într-un proces de evaluare şi analiză care abia a început. Procedura, a mai specificat diplomaţia de la Bucureşti, va include consultări cu toate instituţiile şi actorii relevanţi. PNL, prima voce a opoziţiei de dreapta, a cerut, deja, audierea ministrului Teodor Meleşcanu în Comisiile de politică externă ale Parlamentului, pentru necesarele clarificări pe o temă atât de sensibilă.

  • Pregătiri de Paște

    Pregătiri de Paște

    Ca în fiecare an, sărbătoarea Paştelui,
    cea mai importantă a creştinătăţii, pe care românii, majoritari ortodocşi, o
    aşteaptă cu multă nerăbdare, va pune în surdină agitaţia momentului.
    Nelipsitele scandaluri politice şi protestele sociale cvasi-cotidiene din ultima vreme se vor estompa
    preţ de câteva zile, pentru a face loc rugăciunii, introspecţiei, generozităţii,
    dar şi festinurilor cu preparate specific pascale. Aşa cum precizează Biserica,
    Paştele îndeamnă la iubire, pace şi bucurie. De aceea, românii sunt chemaţi să
    îi ajute pe copiii orfani, pe bătrânii singuri, pe bolnavii neajutoraţi,
    într-un cuvânt, pe toţi cei
    întristaţi. Apoi, sâmbătă spre duminică, foarte mulţi vor participa la slujbele
    ce se vor ţine în majoritatea bisericilor şi a mânăstirilor din ţară, dar şi în
    aşezămintele ortodoxe de peste hotare.

    La miezul nopţii, ei vor întâmpina vestea Învierii
    Domnului Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu cuvintele Hristos a
    înviat! Adevărat a înviat!. Trădat de Iuda, unul din cei 12 apostoli ai Săi,
    El este judecat pentru blasfemie de autorităţile religioase evreieşti.
    Condamnarea Sa va fi, însă, una politică, autorităţile romane ale vremii hotărând
    să Îl răstignească pentru presupusa încercare de subminare a puterii de stat. Iisus
    moare în chinuri groaznice pe cruce, este băgat în mormânt, dar, în a treia zi,
    învie din morţi. Moartea Lui nu înseamnă, deci, intrarea în nimic, în neant, ci
    în lumina divină a Tatălui.

    De altfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică,
    preoţii îi cheamă pe oameni să ia Lumină Sfântă prin aprinderea unei lumânări. Această
    Lumină, considerată un miracol al Ortodoxiei, este adusă tocmai de la
    Ierusalim, unde, în fiecare an, se pogoară în Sâmbăta Mare, între orele 12,30
    şi 14,30. Deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care în fiecare an
    îmbracă altă formă, coboară şi ajunge până pe lespedea Mormântului în care a
    fost aşezat Iisus acum mai bine de 2.000 de ani. Patriarhul Ierusalimului
    aprinde două mănunchiuri a câte 33 de lumânări, apoi împarte Lumina Sfântă
    credincioşilor prezenţi, dar şi delegaţiilor religioase care vin să o ia,
    pentru a o duce, apoi, în ţările lor. În România, procentul celor care
    sărbătoresc Paştele ortodox este de 94, iar 87% dintre ei spun că vor merge la
    slujba de Înviere.


    Pentru majoritatea, Paştele înseamnă şi mese îmbelşugate, de
    aceea, în săptămâna premergătoare se fac ultimele pregătiri culinare. Gospodinele
    vopsesc ouă în roşu şi pregătesc pască şi cozonac – produse dulci, de
    patiserie. Drobul, friptura de miel şi vinul sunt, şi ele, nelipsite de pe
    mesele românilor în ziua de Paşte, sărbătoare care reuneşte familiile,
    indiferent de locul de unde provin. Nu puţini sunt, de altfel, cei care, aflaţi
    peste hotare să muncească, se întorc, acum acasă, pentru a fi alături de cei
    dragi. Alţii aleg să petreacă Paştele la munte, pe litoral sau chiar într-o
    minivacanţă în străinătate.