Tag: iesire

  • Va rămâne sau nu Marea Britanie în UE?

    Va rămâne sau nu Marea Britanie în UE?

    13 dintre cei mai proeminenţi oameni de ştiinţă britanici au anunţat
    că susţin campania în favoarea rămânerii Marii Britanii în UE, înaintea
    desfăşurării referendumului din 23 iunie, motivând faptul că o eventuală
    părăsire a blocului comunitar european ar periclita activitatea de cercetare.
    În cadrul unei scrisori publicate în cotidianul Telegraph, mai mulţi laureaţi
    ai Premiului Nobel susţin că UE permite oamenilor de ştiinţă să se mişte liber
    şi să colaboreze în modalităţi care s-ar pierde în cazul unui Brexit. De
    asemenea, finanţările europene ar dispărea dacă Marea Britanie ar vota să
    părăsească UE, iar domeniul ştiinţific britanic ar suferi pe plan mondial. Este
    doar unul dintre multiplele domenii în care un eventual Brexit şi-ar putea pune
    amprenta, consecinţele fiind greu de anticipat.

    Cu ce ar echivala un eventual vot în
    favoarea părăsirii Uniunii Europene, cum ar trebui înţeles? Analistul de
    politică externă Iulian Chifu: Mergând pe zona ipotetică a unei
    retrageri a Marii Britanii – ar fi un semnal extrem de prost şi nu atât prin
    excepţionalismul britanic ci prin modelul pe care Marea Britanie cu această
    ocazie ar putea să-l imprime Uniunii Europene. Am văzut un sondaj făcut în
    Olanda, în care şi acolo este o majoritate sensibilă, 38 % la 28 % care doreşte
    un referendum pentru ieşirea din UE. Am văzut şi în alte locuri porniri de
    această factură, spunea cineva chiar în zona Europei centrale, deci a statelor
    principale beneficiare ale integrării europene -
    Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria – că un asemenea subiect odată ce s-a pus în
    Marea Britanie şi a existat un prim pas se va pune şi în aceste state. Deci,
    aici este, zic eu, pericolul esenţial al unei reacţii în domino; pe de altă
    parte, nu trebuie să uităm că UE rămâne spaţiul economic unic şi că va fi
    extrem de complicat pentru Marea Britanie să gestioneze o formulă de ieşire din
    UE, dar în acelaşi timp de menţinere în spaţiul acesta economic. Este cred, o
    chestiune de natură ipotetică, deja există luări de poziţie şi în materie de
    securitate şi în materie de refugiaţi, şi în domeniul, să spunem, liberei
    circulaţii a forţei de muncă, mai ales în zona comercială şi economică -
    reacţii care ar duce la o prăbuşire a Marii Britanii.

    Cele mai recente sondaje de opinie din Marea Britanie arată că numărul celor care doresc ieşirea din Uniunea
    Europeană este în creştere, atingând 53% din totalul celor care ştiu deja cum
    vor vota. Iulian Chifu aduce, însă, în discuţie un alt argument pentru care
    britanicii vor decide totuşi să rămână în structurile europene: Există în Marea Britanie cel puţin câteva regiuni care sunt complet
    dependente de fondurile europene – şi mă refer aici la Scoţia, mă refer la Ţara
    Galilor. Din acest punct de vedere, dacă Marea Britanie iese din Uniunea
    Europeană în urma unui asemenea Brexit cu certitudine se repun în discuţie cel
    puţin separatismul scoţian, care vrea să rămână în UE, dar şi separatisme
    vizând celelalte regiuni mai sărace şi dependente de nişte fonduri pe care
    Marea Britanie nu poate să le ofere acestor regiuni pentru a compensa
    înclinaţiile şi ocupaţiile locale în zona agriculturii, creşterii animalelor şi
    în alte zone în care asemenea alocări importante sunt făcute de UE.

    Se vorbeşte despre posibile urmări regionale şi globale grave în
    cazul concretizării unui astfel de scenariu. Despre ce astfel de urmări ar
    putea fi vorba? Ar fi acestea proporţionale cu rolul Marii Britanii în Uniunea
    Europeană? Din nou, Iulian Chifu: Nu, impactul ar fi mult mai mare
    pentru că e vorba de un procedent şi este vorba de un efect de domino, un efect
    de antrenare. Putem discuta chestiunea în termenii problemelor de securitate.
    Şi Marea Britanie va pierde, şi celelalte state ale UE, şi, în general, o
    asemenea ruptură creează o breşă chiar in interiorul eşafodajului instituţional
    euroatlantic, transatlantic. Deci, va avea nişte efecte. Avem efecte de natură
    economică şi avem şi efecte de natura credibilităţii şi diminuării unei formule
    de integrare europeană. Probabil că piaţa va rămâne, dar multe dintre
    mecanismele de integrare suplimentară în diferite alte categorii de politici se
    vor destrăma, am văzut deja Schengenul pus sub semnul întrebării, probabil şi alte proiecte integraţioniste vor
    fi puse în stand-by sau chiar înlocuite, eliminate.

    Poate fi impactul unui
    eventual Brexit atât de mare încât să existe riscul unei destrămări a Uniunii
    Europene? În opinia lui Iulian Chifu, un astfel de scenariu este imposibil: Destrămarea UE cred, în momentul de faţă,
    că este imposibilă, pentru că este nefastă pentru toate statele Uniunii
    Europene, inclusiv pentru Marea Britanie. Deci, componenta de spaţiu economic
    comun, uniune vamală, zonă economică, e puţin probabil să existe vreun moment
    în care vreunul din statele membre să se retragă. Ar însemna costuri majore pentru
    fiecare dintre ele. De asemenea, este discutabil că proiectele în care Marea
    Britanie nu era inclusă, şi mă refer în mod specific la moneda unică, dar şi la
    zona de liberă circulaţie, ar putea fi direct afectate. Însă, putem să gândim
    şi scenarii în această direcţie, dar repet şi vreau să subliniez foarte clar,
    vorbim despre elemente ipotetice.

    În opinia lui Iulian Chifu, un semnal electoral foarte consistent -
    votarea la primăria Londrei a unui etnic pakistanez, de religie islamică, arată
    foarte clar o orientare a Marii Britanii mai degrabă spre deschidere, spre
    multiculturalism, decât spre închidere şi autarhie.

  • Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Informaţii de la Direcţia Generală a Vămilor

    Potrivit legislaţiei româneşti, care este similară cu a celorlalte ţări ale Uniunii Europene, călătorilor în România li se aplică proceduri diferite, în funcţie de provenienţa sau destinaţia lor — în state necomunitare sau comunitare. La intrarea în România dintr-un stat necomunitar, călătorii sunt obligaţi, la cererea autorităţilor vamale, să declare şi să prezinte bunurile aflate asupra lor sau în bagajele personale.



    De asemenea, este obligatorie declararea în scris a armelor şi muniţiilor, a drogurilor şi substanţelor psihotrope şi a sumelor în numerar care sunt egale sau depăşesc echivalentul a 10 mii de euro de persoană. Obiectele având caracter cultural, istoric sau artistic pot fi declarate în scris la intrarea în ţară, în vederea scoaterii lor ulterioare fără a mai fi nevoie de o aprobare. Bunurile conţinute în bagajele personale ale călătorilor care vin dintr-o ţară necomunitară sunt admise fără plata taxelor vamale cu condiţia ca aceste bunuri, în cantităţi rezonabile, să fie exclusiv pentru uzul personal sau pentru cadouri.



    De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale produse din tutun — cel mult 400 de ţigarete, sau cel mult 100 de trabucuri mici, sau până la 50 de trabucuri mari, sau până la 250 de grame de tutun, ori o combinaţie proporţională a acestor produse diferite. De asemenea, pot fi introduse fără plata taxelor vamale băuturi alcoolice cu tărie mai mare de 22 de grade — cel mult un litru, sau alte băuturi alcoolice şi vinuri — cel mult 4 litri. Călătorilor cu vârsta mai mică de 17 ani nu li se acordă nicio scutire în ceea ce priveşte produsele din tutun şi băuturile alcoolice.



    La ieşirea din România într-un stat necomunitar, trebuie, de asemenea, declarate în scris armele şi muniţiile, drogurile şi substanţele psihotrope, sumele în numerar egale sau care depăşesc echivalentul a 10 mii de euro şi bunurile cu caracter cultural, istoric sau artistic. Aceste bunuri culturale pot fi scoase din România doar însoţite de un certificat de export, definitiv sau temporar, emis de către direcţiile teritoriale de cultură.



    În ceea ce priveşte intrarea şi ieşirea din România într-un stat comunitar, trebuie menţionat că, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, teritoriul vamal al ţării noastre a devenit parte integrantă din teritoriul vamal al Uniunii, iar pentru bunurile aparţinând călătorilor care au statut comunitar şi care fac obiectul unor schimburi intracomunitare nu se efectuează control vamal şi nu se mai întocmesc formalităţi vamale.



    Totuşi, se percep accize la intrarea în ţară pentru ţigarete — peste 800 de bucăţi, ţigări cu greutatea maximă de 3 grame — peste 400 de bucăţi, ţigări de foi — peste 200 de bucăţi şi tutun — peste 1 kilogram, dar şi pentru băuturi spiroase — peste 10 litri, produse alcoolice intermediare — peste 20 de litri, vinuri şi băuturi fermentate — peste 90 de litri şi bere — peste 10 litri. La ieşirea din România într-un stat comunitar trebuie declarate în scris bunurile culturale mobile, pentru care se aplică acelaşi regim ca şi în cazul plecării într-un stat necomunitar.