Tag: IGI

  • Viața dintre turele de muncă ale muncitorilor străini din România

    Viața dintre turele de muncă ale muncitorilor străini din România

    Conform celui mai recent studiu realizat de Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, la sfârșitul lunii octombrie a anului 2023, în România locuiau puțin peste 200 de mii de cetățeni străini, 87% dintre ei deținând un permis de ședere temporară. Cu o rată de respingere a cererilor de protecție umanitară de peste 83%, acesta este cel mai puțin numeros grup de cetățeni străini din țara noastră.

    Datorită numeroaselor oportunități de muncă, educație și petrecere a timpului liber, capitala reunește 26% din totalul cetățenilor străini, județul Ilfov 10%, următoarele județe ca procent fiind Timișul, vest (7%), Clujul, nord-vest (6%) și Constanța, sud-est (6%). Același studiu scoate la iveală că cetăţenia nepaleză este cea mai numeroasă (cu un procent de 9%), urmată de cea turcă (8%), italiană (7%), srilankeză și moldovenească (7% fiecare). În vreme ce migrația de muncă italiană, turcă și moldovenească este atribuită unor legături istorice, precum și unor similitudini culturale și economice, migrațiile sud-asiatice au la bază acorduri de muncă și sunt, până la momentul actual, superficial sau prea puțin explorate și înțelese.

    Cercetarea “Bridging Communities: Un studiu exploratoriu privind imigrația pentru muncă în România” a analizat în amănunt drepturile muncitorilor asiatici, condițiile de muncă și de viață și în ce măsură se respectă acestea. Conform Codului Muncii din România, muncitorii imigranți ar trebui să se bucure de aceleași drepturi, condiții de muncă, perioade de odihnă, beneficii sociale, salarii și protecție împotriva discriminării ca și cetățenii români.

    Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că exploatarea la locul de muncă este cea mai frecvent menționată problemă, una cu impact major în privința deciziei de re-migrare către alte țări. Dintre meseriile cele mai vulnerabile la potențială exploatare și încălcare a drepturilor sunt cele de livrator de mâncare sau cele din bucătărie. Riscul de exploatare este încă și mai mare pentru cei fără permise valide de muncă — pentru cei în așteptarea documentelor necesare, de exemplu.

    Anatolie Coșciug, coordonatorul studiului, consideră că instituțiile statului ar trebui să controleze și să asigure respectarea legilor, inclusiv a normelor ce țin de calificările și competențele necesare.

    «Dacă te-ai uitat pe lista de la IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări), trebuie să dovedească niște chestii. Ori o diplomă în domeniu din care vine, ori un test practic. Sunt câteva lucruri care clar nu funcționează. Unul dintre ele: limba; trebuie să știe limba română sau o limbă de circulație internațională și nu e cazul. (Ei dau) doar dau o declarație că da (știu). Probă practică! Foarte des vedem că oamenii vin și nu știu sau nu au calificări în domeniul acela. Ceea ce e ceva de neconceput pentru țări precum Germania, unde partea aceasta e deținută de stat și e supra-controlată. N-ai voie să aduci un om care nu știe, care trebuie să facă sudură și să nu știe să facă sudură. Și mai sunt acolo câteva lucruri, de exemplu și aceasta cu sănătatea. Sunt niște chestiuni care-s puse doar ca instituțiile să se spele pe mâini. Responsabilitatea este a firmelor care îi aduc, dar trebuie supervizați, adică trebuie controlați clar de către autorități publice în diverse forme. Zici, uite, luăm la întâmplare niște oameni, dacă îi verificăm și nu au documentele complete, își pierd dreptul de a aduce forță de muncă de acum înainte. Nu poți doar să pui în lege și să zici: dacă se respectă, se respectă, dacă nu se respectă, nu se respectă».

    Un aspect despre care cunoaștem încă și mai puțin când vine vorba de muncitorii străini este cum își petrec timpul liber, ce muzică ascultă, unde se reunesc și ce mici afaceri născute în sânul comunității le facilitează reuniunile. În luna octombrie, de exemplu, Arenele Romane din București au găzduit un concert care a umplut spațiul cu oameni veniți să asculte și să se bucure de muzica celei mai populare trupe din Sri Lanka. Cei prezenți veneau din toate colțurile țării, din orașe atât de îndepărtate precum Arad (vestul României). „Și eu m-aș fi dus acolo pentru un asemenea concert,” asigură unul dintre participanți.

    În același timp, un restaurant recent deschis în zona Pantelimon din București devine centru de reuniune și petrecere a timpului liber pentru srilankezii din capitală. Este afacerea unui tânăr cuplu care a ajuns în România cu vize de muncă, anticipând nevoia comunității de a avea un loc care să le reprezinte cultura. Pe lângă mâncarea tradițională, restaurantul găzduiește evenimente muzicale de muzică electronică, invitând DJ-i din comunitatea locală de srilankezi, dar și artiști de pe scena europeană.

    „In Sri Lanka many parties like these on the beach side” (În Sri Lanka, au loc multe astfel de petreceri pe plajă), asigură participanții.

    Uităm adesea că, cei recent sosiți aduc cu ei mai mult decât forță de muncă. Aduc muzică, bucătărie, afaceri locale, un stil de viață și un mod de a fi diferite care, încet, timid își croiesc drum pentru a consolida comunitatea și, în cele din urmă, a îmbogăți cultura gazdă.

  • AJOFM and IGI sign agreement

    AJOFM and IGI sign agreement

    The County Employment Agencies (AJOFM) and the General Inspectorate for Immigration (IGI) have signed an agreement on providing counseling to extra-community workers from Romania whose contracts have ended ahead of the set deadline, said Thursday the minister for labor and social protection Violeta Alexandru.



    Minister Alexandru said the General Inspectorate for Immigration was the first institution to be notified when the contract of an extra-community worker from Romania ends before the initially established date. The minister has also pointed out that the labor intermediation agencies, which bring extra-community workers to Romania, are not interested in finding a new job for that worker whose contract was ended ahead of the initially established date.

  • IGI website is temporarily unavailable

    IGI website is temporarily unavailable


    The General Inspectorate for Immigration (IGI) has announced that equipment relocation works will be carried out in its Data Center starting Friday, June 12, 13:00, local time, until June 15, 2020, and therefore no computer-assisted activities will be performed during this time span.







    Neither the online document scheduling portal, PORTAL IGI, nor the foreigners registration app will be available during this period of time.






    The public website will not be operational, either, whereas specific public relation activities will be temporarily suspended at all counters belonging to the territorial immigration structures.

    The relevant authorities apologize for the inconvenience and underline the importance of these relocation works, which are aimed to optimize workflows and to ensure the proper and the smooth running activities of the institution.

  • România şi problema refugiaţilor

    România şi problema refugiaţilor

    Departe
    de a fi o destinaţie atrăgătoare pentru refugiaţii din Orientul Mijlociu ori
    din nordul Africii care au luat cu asalt Europa sau o ţară de tranzit pe o rută
    ce ar fi ocolitoare, România, ca stat membru al UE, are, totuşi, obligaţii în
    acest dosar.

    Aproape 300 de refugiaţi aflaţi, deja, pe pământ european – 160
    în Italia si 135 în Grecia – urmează să fie gazduiţi de România. Anunţul a fost făcut
    de şeful Inspectoratului General pentru Imigrări din Romania (IGI), Viorel
    Vasile, care oferă detalii: Anul trecut s-a luat decizia la nivelul
    Uniunii Europene ca România să participe la relocarea mai multor refugiaţi din
    Italia şi Grecia. Noi am înaintat scrisori de intenţie, au fost efectuate
    verificările de rigoare, aşteptăm în acest moment să fie trimise aceste
    persoane către România. Totul depinde doar de colegii din cele două ţări.

    El a precizat că au fost suplimentate locurile de cazare în cele şase centre de
    azil, al căror grad de ocupare este, în prezent, de doar 11%, ceea ce spune
    multe despre interesul scăzut pe care îl stârneşte Romania printre refugiaţi.
    Explicaţia, una lesne de înţeles, rezidă în faptul că, economic, şi nu doar,
    România se află pe o treaptă inferioară de dezvoltare în comparaţie cu suratele
    sale comunitare din vestul ori nordul Europei.

    Deloc surprinzator, anul trecut,
    peste 40% din cererile de azil înregistrate au fost depuse de refugiaţi
    sirieni, mulţi fiind membri de familie, rude sau apropiaţi ai unor cetăţeni
    sirieni stabiliţi, deja, în România.
    Totuşi, cererile cetăţenilor sirieni, în număr de circa 500, este
    insignifiant în comparaţie cu cel al străinilor aflaţi în România, care se
    ridică la 105 mii.

    Semn că e o temă ce frământă, deopotrivă, cancelariile
    europene şi institutiile comunitare, dosarul refugiaţilor s-a aflat şi pe
    agenda de joi a Consiliului European. Preşedintele acestuia, Donald Tusk, a
    declarat că un plan întocmit cu Ankara şi menit să combată criza migraţiei, dar
    care să nu iasă de sub cupola legislaţiei europene, reprezintă o prioritate
    pentru Bruxelles. Tocmai de aceea – a mai spus el -, UE doreşte să aibă o
    întâlnire specială cu Turcia, chiar la inceputul lunii viitoare.

    Pe de altă
    parte, şovăielile, dacă nu chiar stângăciile, de care Europa a dat dovadă în
    gestionarea valului de imigranţi a fost taxată, fără rezerve, de Înaltul
    comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), Filippo Grandi. Într-un
    interviu acordat publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung, el
    a apreciat că, în ceea ce priveşte înregistrarea şi repartizarea refugiaţilor,
    cooperarea şi solidaritatea, Europa a eşuat complet.