Tag: Ihor Prokopchuk

  • România, în perspectiva reconstrucţiei Ucrainei

    România, în perspectiva reconstrucţiei Ucrainei

    Costul estimat al redresării după razboi a Ucrainei a depășit 486 de miliarde de dolari, pe parcursul unui deceniu, iar Kievul caută noi surse de venit, atât pe plan intern, cât și internațional, pentru a face fată acestor nevoi urgente. Estimările nu acoperă regiunile aflate încă sub ocupaţie rusă, care nu au fost accesibile.

     

    După mai bine de 2 ani şi jumătate de război, ruşii au distrus o bună parte din infrastructura rutieră, şcoli, spitale, dar şi multe locuinţe. Unele proiecte de reabilitare au început deja, iar țara are parte de tot mai mulți investitori străini, inclusiv români, care își deschid afaceri acolo.

     

    Recent, la Bucureşti, a avut loc un Forum pentru reconstrucţia acestei țări, organizat de Camera de Comerț Bilaterală România-Ucraina. România poate să joace rolul de hub logistic în procesul de reconstrucţie al Ucrainei, a afirmat Nasty Vlădoiu, preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale România-Ucraina, care a participat la eveniment. Experţii prezenți la reuniune au încercat să explice ce înseamnă asta, astfel încât ţara noastră să fie recunoscută ca atare de Guvernul de Kiev.

     

    Acest aspect este considerat important în viitorul parteneriat strategic dintre România şi Ucraina, a explicat Nasty Vlădoiu: “Pentru România, reconstrucţia Ucrainei înseamnă, de fapt, şi o reconstrucţie, în acelaşi timp, a României, a întregii zone, a întregii regiuni a Mării Negre, înseamnă o restabilire a unor fluxuri noi, a unei viziuni noi, a unor modalităţi de abordare noi. Şi atunci, cu siguranţă, eu sunt convins de faptul, până la urmă, că România va juca, alături de alte ţări şi cu Ucraina, ca locomotivă a transformării acestei viziuni în regiunea Mării Negre, va avea un rol extrem de important de stabilitate şi de dezvoltare.”

     

     

     

    La rândul său, ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, şi-a exprimat speranţa ca banii pentru reconstrucţia ţării sale să fie luaţi din activele ruseşti îngheţate, care, numai la nivelul UE, se ridică la aproximativ 350 de miliarde de dolari. Țările care acum sunt solidare cu Ucraina vor fi binevenite în procesul de reconstrucție care urmeaza, a mai spus diplomatul ucrainean. La sfârșitul lunii septembrie, UE și alte peste 30 de state au adoptat, la New York, o Declarație comună privind asistența pentru redresarea Ucrainei. Astfel, aliații fostei republici sovietice reafirmă angajamentele deja asumate de a sprijini economia și de a contribui la redresarea sa după război, inclusiv prin împrumuturi care vor fi rambursate cu veniturile provenite din activele înghețate ale Rusiei.

     

     

    Distrugerile provocate de războiul declanşat de Rusia în februarie 2022 au afectat în special comerțul, energia, agricultura, infrastructura de transport. Cele mai mari pagube au fost înregistrate în regiunile Doneţk, Harkov, Lugansk, Zaporojie, Herson şi Kiev. Datele arată că fondul imobiliar al Ucrainei a fost distrus sau deteriorat în proporţie de cel puțin 10%, ceea ce prelungeşte strămutarea ucrainenilor în afara comunităţilor lor.

     

     

  • România, pregătită pentru un nou val de refugiaţi ucraineni

    România, pregătită pentru un nou val de refugiaţi ucraineni

    Peste 2.500.000 de ucraineni care au fugit din calea războiului declanșat, pe 24 februarie, de Rusia vecină au trecut granițele României, arată datele oficiale. Cei mai mulți au plecat mai departe în țările occidentale, însă o parte au rămas aici. De la începutul invaziei ruse, statul român a luat o serie de măsuri umanitare, sociale, economice pentru a-i sprijini pe refugiați. O mare contribuție au avut-o și simplii cetățeni, organizațiile non-guvernamentale sau proprietarii de hoteluri sau restaurante, care i-au ajutat pe noii veniți să se adapteze la noua realitate. România este mai bine pregătită pentru a primi refugiaţi din Ucraina, dar, în prezent, nu există semnale că s-ar înregistra o creştere a numărului acestoraˮ, a declarat, la Suceava, secretarul de stat în ministerul de Interne, Raed Arafat. Acesta a fost prezent, duminică, la ceremonia de predare de către Franța a unor donaţii către partea ucraineană, la hub-ul umanitar de la Suceava, înființat în contextul conflictului ruso-ucrainean și coordonat de Bruxelles. La ceremonie a participat şi ambasadoarea Franţei la București, Laurence Auer, şi ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopchuk. Ajutorul umanitar constă în peste o mie de tone de bunuri donate Ucrainei de către Franţa, dar şi în 15 vehicule de pompieri şi salvare aduse de militari ai securităţii civile franceze.

    Raed Arafat şi-a exprimat speranţa că situaţia din Ucraina se va îmbunătăţi, dar nu există certitudini în ceea ce priveşte evoluţia în următoarea perioadă. Noi sperăm să fie una favorabilă din punct de vedere al Ucrainei şi să vedem că situaţia, în final, se linişteşte şi nu se agravează. Noi avem obligaţia să ne pregătim mai departeˮ, a declarat Raed Arafat. Oficialul din ministerul de Interne a mai spus că, dacă va creşte, din nou, numărul refugiaţilor, autoritățile sunt mai bine pregătite, pentru că au fost aduse materiale suplimentare. El a menționat, printre altele, suplimentarea locurilor de cazare și a centrelor de tranzit. Pe de altă parte, Raed Arafat a spus că nu există riscuri de securitate în cazul hub-urilor europene pentru ajutoare umanitare destinate Ucrainei, deoarece este vorba despre materiale civile. Este un hub care funcţionează sub protecţia civilă europeană. Vom continua să-l operăm. Acum, a fost prelungit până în luna martie şi poate fi prelungit oricât este nevoieˮ, a precizat Raed Arafat.

    La rândul ei, ambasadoarea Franţei în România, Laurence Auer, a afirmat că țara sa este alături de poporul ucrainean, iar ajutorul umanitar distribuit de la hub-ul european de la Suceava are scopul de a facilita relansarea economică a oraşelor distruse şi a zonelor sinistrate din Ucraina. Aceasta a precizat că este vorba despre operaţiunea O navă pentru Ucrainaˮ, iniţiată de preşedintele Republicii Franceze, susţinută de 1.700 de colectivităţi şi în jur de 60 de întreprinderi care au participat la acţiune.