Luni, 18 mai, miniştri de externe şi miniştri ai apărării din statele membre au
ajuns la un acord cu privire la misiunea navală menită să captureze şi să
distrugă ambarcaţiunile bandelor care transportă ilegal persoane către ţărmurile
Uniunii Europene.
Ministerul român de Externe pune la dispoziţia românilor din Uniunea Europeană serviciul gratuit SOLVIT. Acesta este uşor de utilizat, gratuit, conceput pentru a ajuta cetăţenii şi întreprinderile din UE să găsească soluţii rapide şi pragmatice la problemele cu care se confruntă. Serviciul este alcătuit dintr-o reţea de 30 de centre care cooperează în vederea rezolvării problemelor apărute în urma aplicării incorecte a legislaţiei UE de către administraţiile naţionale. SOLVIT este oferit de administraţia naţională a fiecărei ţări din UE, precum şi de cele din Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Acesta operează în principal pe internet şi îşi propune să soluţioneze fiecare caz în termen de 10 săptămâni de la data la care acesta a fost acceptat. Oficialii de la Bucureşti au precizat că cele mai multe sesizări vin din Italia şi Spania, ţări unde se află cele mai importante comunităţi de români.
Uniunea Europeană şi Guvernul de la Bucureşti finanţează un proiect pentru conectarea la internet a unor regiuni din România. Investiţia este în valoare de peste 80 de milioane de euro şi va finanţa introducerea internetului în aproape 800 de zone izolate, dar cu potenţial turistic. Proiectul ar urma să fie realizat până la jumătatea anului viitor, a anunţat ministrul comunicaţiilor, Răzvan Cotovelea. Potrivit acestuia, proiectul îşi propune să dezvolte reţelele de infrastructură la nivel de distribuţie, care să poată oferi internet de bandă largă în zonele rurale în care operatorii de telefonie nu pot avea o afacere productivă.
De la începutul anului, peste 450 de cetăţeni străini au fost depistaţi în Bucureşti în situaţii ilegale — a anunţat Inspectoratul General pentru Imigrări. Cei mai mulţi provin din Orientul Mijlociu si nordul Africii – din tari ca Turcia, Siria, Tunisia şi Irak -, dar si din Republica Moldova vecina, majoritar romanofona. Mai bine de jumătate dintre ei au fost expulzaţi din tara, iar ceilalţi au fost ajutaţi de poliţişti sa-si prelungeasca dreptul de şedere legală pe teritoriul României.
În România, taxa pe Valoarea Adăugată va rămâne la nivelul de 9% la pâine, iar efectele aplicării ei în variantă redusă vor fi anunţate luna viitoare. Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a precizat că indiferent de rezultate, taxa nu se va schimba, iar guvernul intenţionează chiar să o reducă şi pentru alte produse alimentare de bază, cum ar fi carnea, laptele, legumele şi fructele. Pe de altă parte, Daniel Constantin estimează că în acest moment, producătorii români de legume şi fructe nu sunt direct şi imediat afectaţi de embargoul rusesc impus produselor agricole şi alimentare din Uniunea Europeană. Sectorul legume-fructe din România estimează pierderi de 10 milioane de euro, a mai spus oficialul român.
Cea mai mare navă specializată în transportul autovehiculelor construită în Europa a fost lansată la apă în şantierul de la Mangalia. Aceasta are o capacitate de 6.500 de unităţi, este dotată cu 12 punţi, are o lungime totală de aproape 200 de metri, iar lăţimea sa este de 32 de metri. Armatorul navei este o companie norvegiană, iar vasul este specializat pentru transportul autoturismelor, autobuzelor, vehiculelor cu şenile şi trailerelor cu containere. Această navă este cea de-a doua de acest tip construită la Mangalia. Primul vas a fost livrat la sfârşitul lunii aprilie, iar beneficiarul a fost aceeaşi companie norvegiană.
Alături de Polonia, Slovacia şi Ungaria, România este una dintre ţarile membre ale NATO şi UE care se învecinează direct cu Ucraina. Frontiera comună depăşeşte şase sute de kilometri. În plus, în vestul Ucrainei, concentraţi, în general, de-a lungul acestei frontiere, există peste 400 de mii de etnici români. Sunt tot atâtea motive pentru care Bucureştiul nutreşte preocupări legitime faţă de situaţia din statul vecin, pentru a cărui suveranitate şi integritate teritorială s-a pronunţat în mod consecvent.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că România consideră ilegal referendumul din Crimeea şi nu va recunoaşte rezultatele acestuia. Şeful statului român consideră că un scrutin organizat sub ameninţarea ocupaţiei militare nu poate întruni normele unui proces democratic, care să poată fi recunoscut şi legitimat de comunitatea internaţională. Totodată, Traian Băsescu solicită Rusiei să acţioneze în relaţia cu Ucraina în conformitate cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional şi arată că România sprijină reglementarea crizei pe cale diplomatică.
La rândul său, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, salută ceea ce numeşte atitudinea pozitivă a NATO în abordarea crizei din Ucraina, prin trimiterea de avioane de recunoaştere deasupra Poloniei şi României, care să monitorizeze criza. “Măsura adoptată de Consiliul Nord-Atlantic vizează să prevină tensiunile la nivel regional şi să garanteze securitatea statelor membre”, a declarat Corlăţean. Într-un interviu pentru presa internaţională, şeful diplomaţiei române îşi exprimă îngrijorarea faţă de escaladarea intervenţiei ruseşti la Marea Neagră.
Şi unul dintre adjuncţii lui Corlăţean, secretarul de stat pentru afaceri strategice în MAE, Bogdan Aurescu, afirmă că evoluţiile din Ucraina reprezintă un semnal serios şi alarmant pentru Europa şi că referendumul din Crimeea este nelegitim şi ilegal. “Peninsula poate reprezenta încă un pas într-o nouă spirală expansionistă rusă, iar România, aflată la graniţa cu Ucraina, devine ultimul scut al blocului occidental”, comentează analişti citaţia de media.
Neliniştea României e amplificată de existenţa, la doar 100 de kilometri de graniţa sa răsăriteană, a altui focar de separatism pro-rus: Transnistria, din estul Republicii Moldova (majoritar romanofonă), ieşită, de peste două decenii, de sub controlul Chişinăului, după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor ruse de partea separatiştilor.
Pentru analişti, analogiile între Crimeea şi Transnistria, între acestea şi regiunile separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud sunt evidente. În context, premierul român, Victor Ponta, afirmă că Uniunea Europeană, ţările membre ale acesteia, trebuie să facă mult mai mult pentru Georgia şi Republica Moldova şi să valideze opţiunea pro-occidentală a guvernelor şi popoarelor din celor două state ex-sovietice.