Imigranţii veniţi din Africa şi din Orientul Mijlociu ameninţă
structura socială şi standardele de viaţă din cadrul Uniunii Europene, a
afirmat recent ministrul britanic de Externe, Philip Hammond, explicând că
Blocul comunitar nu are capacitatea de a primi milioane de oameni aflaţi în
cautarea unei noi vieţi. Hammond a
vorbit despre eforturile celor care fug de instabilitatea din Orientul Mijlociu
si Africa încercând să se mute în interiorul UE, dintre care unii vor să ajungă
în Marea Britanie prin Tunelul ce o leagă de Franţa.
Seful diplomaţiei de la
Londra a spus ca Bruxellesul trebuie să rezolve această problemă prin repatrierea persoanelor care nu au dreptul să solicite azil. Reglementările UE le permit imigranţilor să fie destul de
încrezători că nu vor fi retrimişi în ţările de origine, atrage atenţia
şeful diplomaţiei britanice, citat de BBC.
Săptămâna trecută
Parisul şi Londra s-au declarat hotărâte să colaboreze pentru a opri
imigranţii, în viziunea celor două capitale rezolvarea acestei probleme fiind o
prioritate absolută. Toate măsurile în acest sens – spun ele – transmit un
semnal foarte clar: frontierele sunt sigure, iar călăuzele comit un act
criminal aducând în Europa mii de refugiaţi. Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite a cerut vineri
Parisului să prezinte un plan de urgenţă ‘global’ pentru soluţionarea crizei
imigranţilor în Calais – port în nordul Franţei, asediat de mai multe săptămâni
de mii de imigranţi care vor să ajungă în Marea Britanie.
Situaţia nu priveşte, însă, doar Franţa şi
Marea Britanie, ci şi Italia sau Grecia, ţări
care nu mai fac faţă valurilor succesive de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi
Africa. Potrivit celui mai
recent bilanţ al Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi, prezentat joia
trecuta peste 224 de mii de imigranţi au ajuns în Europa prin Marea
Mediteraneană de la începutul anului, dintre care 98 de mii în Italia şi 124 de
mii în Grecia, iar în timpul traversării periculoase şi-au pierdut viaţa peste
2.100 de persoane.
Ţările europene care fac faţă în prima linie acestui val
de migraţie au solicitat ca şi ceilalţi membri ai UE să împartă povara. De aceea, din
perspectiva Bruxelles-ului, rezolvarea stă la nivel european. Toate statele UE
trebuie să combată reţelele de traficanţi care pun în pericol viaţa imigranţilor
care vin din nordul Africii, dar să arate, în egală măsură, solidaritate
privind relocarea acestora.
La finele lunii iulie,
ţările europene, inclusiv România, au convenit să preia, provizoriu, puţin
peste 32 de mii de imigranţi extracomunitari. Problema migraţiei ilegale a devenit o
prioritate pentru UE, iar ultimul eurobarometru arată că imigraţia a devenit
principala preocupare pentru 38% dintre cetăţenii europeni în creştere cu 14
procente faţă de 2014, lăsând pe locul doi situaţia economică şi şomajul cum se
întâmpla în anii trecuţi.