Radio România Internațional

Tag: Ilie Bolojan

  • NATO are scenariile pregătite

    NATO are scenariile pregătite

    Potrivit unei butade celebre, NATO a fost creată, la câţiva ani după zdrobirea nazismului, ca să-i menţină pe germani la podea, pe sovietici în afara Europei şi pe americani înăuntru. Trei sferuri de secol mai târziu, formula a devenit nesigură. Rusia post-sovietică şi-a redobândit agresivitatea, frenezia ucigaşă şi apetitul teritorial. Iar Statele Unite, sub noua administraţie republicană, condusă de preşedintele Donald Trump, par tot mai puţin interesate să garanteze securitatea unei Europe căreia îi reproşează că nu investeşte destul în propria-i apărare.

    Aceste evoluţii creează angoase mai ales pe Flancul Estic al Alianţei Nord-Atlantice, în ţările ce se învecinează fie direct cu Rusia, fie cu Ucraina invadată de trupele Moscovei. E şi cazul României, care împarte cu Ucraina aproape 650 de kilometri de graniţă. Într-un mesaj voit liniştitor către compatrioţi, şeful interimar al statului român, Ilie Bolojan, a ţinut să afirme că NATO are pregătite scenariile militare pentru orice situaţie de securitate care ar afecta ţările membre, inclusiv pentru cele din Flancul de Est. „Există, să spunem, aceste planuri strategice, gândite de către NATO, inclusiv de către Armata Română” – a spus el. Bolojan a amintit că Franţa este desemnată naţiune-cadru pentru apărarea României şi are trupe aici. „Problema care se pune este ori o creştere a contribuţiei ţărilor europene cu actualul aranjament de securitate, care înseamnă că nu se va schimba mare lucru, sau, în a doua ipoteză, preluarea unei responsabilităţi suplimentare de către ţările europene, nu doar cele din Uniunea Europeană” – afirmă preşedintele interimar. El recunoaşte, însă, că „Europa, pentru a-şi asigura apărarea, nu se poate descurca fără Statele Unite ale Americii”.

    Declaraţiile lui Ilie Bolojan survin după ce surse NATO, citate de corespondentul Radio România la Bruxelles, a spus ca Statele Unite ar putea să-şi retragă, încă de anul acesta, o parte dintre militarii desfăşuraţi în Europa. Mişcarea, adaugă aceleaşi surse, nu ar viza punerea sub semnul întrebării a Alianţei în sine, ci ar fi un imbold ca europenii să preia mai mult din efortul de descurajare şi apărare. Washingtonul are, în acest moment, circa 160.000 de militari desfăşuraţi în afara Statelor Unite, iar cei mai mulţi, circa 35.000, se află pe teritoriul Germaniei.

    Potrivit media, tot din cauza incertitudinilor create de administraţia Trump, grupurile mari din Parlamentul European pregătesc un document în care vor solicita ca Uniunea să promoveze crearea unui pilon european în interiorul NATO, care să acţioneze autonom, oricând ar fi cazul. Acesta ar putea include şi Marea Britanie, Turcia, Norvegia şi Islanda, state care nu sunt în Uniunea Europeană, dar sunt membre NATO.

     

  • Summit pentru Europa

    Summit pentru Europa

    Liderii europeni s-au reunit, joi, într-un summit convocat de urgență la Bruxelles, unde au căzut de acord asupra unui plan de înarmare menit să întărească apărarea pe flancul estic de la Marea Baltică și Marea Neagră.

    În condițiile în care State Unite și-au retras sprijinul pentru Ucraina, pe fondul unei campanii europene de susținere a acestei țări și pentru a face față tendințelor expansioniste ale Rusiei, cei 27 de lideri ai blocului comunitar au dat undă verde unui plan al Comisiei Europene pentru consolidarea apărării.

    Liderii europeni şi-au exprimat, din nou, la Bruxelles, susţinerea pentru Ucraina şi pentru oferirea de garanţii de securitate, împreună cu Statele Unite, în cazul unei încetări a focului.

    Săptămâna aceasta, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a propus un plan numit „Reînarmarea Europeiˮ, care vizează mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro, dintre care 150 de miliarde sub formă de împrumuturi, pentru a consolida capacităţile de apărare a continentului. Sunt menţionate mai multe modalităţi, între care posibilitatea ca statele membre să-şi crească semnificativ cheltuielile militare, fără ca acest lucru să fie luat în considerare în calculul deficitului lor, limitat, în principiu, la 3% din produsul lor intern brut.

    Aceste fonduri trebuie folosite pentru a investi în comun, între cel puţin două state membre, în domeniile în care nevoile sunt cele mai urgente, precum apărarea antiaeriană, rachetele, dronele şi sistemele antidrone sau chiar sistemele de artilerie. Şi, a dat asigurări preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu aceste echipamente „statele membre îşi vor putea consolida masiv ajutorul lor pentru Ucrainaˮ.

    Statele baltice, Polonia şi România şi-au impus punctul de vedere pentru prioritizarea flancului de est în cadrul proiectelor cu finanţare europeană în valoare de 150 de miliarde de euro. Detaliile acestui plan vor fi puse la punct împreună cu echipele NATO.

    Prezent la summit-ul de la Bruxelles, Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României a declarat:  „Cu siguranţă, o bună parte din această dotare, din aceste investiţii vor fi localizate în această zonă, iar partea de producţie, partea de consorţii, vor fi distribuite pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Şi cred că este o oportunitate şi pentru industria noastră de apărare, o parte din aceste produse să fie făcute în fabrici din România, creând locuri de muncăˮ.

    Bucureștiul nu va trimite trupe în Ucraina, însă va putea deveni un centru regional militar, de organizare şi suport pentru trupele trimise de către celelalte state. Prezenţa României va fi necesară pentru a şti dacă vor fi elemente care ţin de folosirea infrastructurii țării noastre, baze militare, de exemplu, de pe teritoriul României sau elemente de altă infrastructură militară: porturi, aeroporturi, a mai spus Ilie Bolojan.

  • România şi flancul estic al NATO

    România şi flancul estic al NATO

    Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut, luni, o convorbire telefonică cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, în cadrul căreia a transmis că Alianţa Nord-Atlantică rămâne principalul garant al securităţii României. Articolul 5, care afirmă că un atac asupra unuia dintre aliaţi este considerat un atac asupra tuturor aliaţilor, este cel care descurajează cel mai eficient ameninţările şi atacurile la adresa membrilor NATO, a subliniat preşedintele Bolojan. Liderul de la Bucureşti a insistat, totodată, asupra importanţei relaţiei transatlantice şi a prezenţei americane în Europa, esenţiale, în opinia sa, pentru securitatea continentului.

    România continuă să contribuie la stabilitatea şi securitatea Flancului Estic al NATO, alături de partenerii săi, şi sprijină consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre, a subliniat Ilie Bolojan. El a amintit că Bucureştiul alocă 2,5% din PIB pentru apărare şi a afirmat că este pregătit să crească investiţiile în acest domeniu. Referindu-se la situaţia din Ucraina, Preşedintele Bolojan a evidenţiat necesitatea unei păci juste şi durabile, precum şi importanţa menţinerii sprijinului pentru această ţară.

    Secretarul General al NATO a mulţumit României pentru contribuţia sa la nivel aliat, precum şi pentru faptul că este un stat membru care acţionează responsabil, ca un factor important de securitate şi stabilitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic. Mark Rutte a arătat că aceste eforturi sunt cu atât mai relevante în actualul context de securitate şi a exprimat sprijinul NATO pentru consolidarea prezenţei aliate în zonă. Secretarul General a reafirmat angajamentul NATO şi al Statelor Unite faţă de apărarea colectivă şi Articolul 5, subliniind eforturile SUA pentru o pace durabilă în Ucraina. În încheiere,

    Secretarul General a salutat creşterea bugetului de apărare al României şi a subliniat necesitatea ca şi alţi aliaţi europeni să adopte o abordare similară. Cei doi lideri au convenit să menţină un dialog constant pe aceste teme. Preşedintele României şi secretarul general al NATO participaseră, duminică, la Londra, la summitul informal pe teme de securitate europeană convocat de premierul britanic Kier Starmer, la care aliaţii Ucrainei i-au promis preşedintelui Volodimir Zelenski continuarea sprijinului financiar şi militar.

    După reuniune, Ilie Bolojan a afirmat că garanţiile de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei vor fi, de fapt, pentru tot Flancul estic, de la Baltică până la Marea Neagră. El a punctat, însă, că acestea nu vor putea fi asigurate fără sprijinul Statelor Unite. Summitul informal al liderilor de la Londra a fost unul de coordonare în vederea organizării Consiliului European din 6 martie şi a unei întâlniri, pe 7 martie, cu liderii ţărilor care nu fac parte din Uniunea Europeană dar care doresc o abordare a soluţiei războiului din Ucraina care să dea o pace sigură.

  • Întâlnire la vârf România-Republica Moldova

    Întâlnire la vârf România-Republica Moldova

    România şi Republica Moldova insistă ca nicio decizie privind pacea în Ucraina şi viitorul poporului ucrainean să nu poată fi luată fără Ucraina şi fără garanţii de securitate corespunzătoare, a declarat, sâmbătă, preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, într-o conferinţă comună cu omologul moldovean, Maia Sandu. La finalul întrevederii de la Chișinău, acesta a punctat că ‘modul în care se va obţine pacea pentru Ucraina va influenţa decisiv’ securitatea comună a României şi a Republicii Moldova, vecine. Ilie Bolojan consideră că un dialog consistent între Europa şi Statele Unite ale Americii reprezintă ‘o condiţie foarte bună’ pentru a se ajunge la un consens pe tema războiului din Ucraina.

    În contextul discuţiilor dintre preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi liderul SUA, Donald Trump, Ilie Bolojan s-a declarat a fi un ‘optimist moderat’ cu privire la încheierea unui acord de pace între Rusia şi Ucraina, dar şi-a exprimat speranţa că ‘înţelepciunea va prevala’. A explicat că Ucraina vecină are nevoie de o pace durabilă și a avertizat în legătură cu pericolul reprezentat de agresivitatea Rusiei.

    Ilie Bolojan: “Dacă gândurile expansioniste ale Rusiei vor rămâne o constantă în anii următori, înseamnă că ne putem gândi la reînceperea unui nou conflict şi Ucraina poate să fie doar prima victimă”.

    Pe de altă parte, Ilie Bolojan a dat asigurări că România va cere, la nivel european, mai mult sprijin financiar, expertiză şi proiecte pentru Republica Moldova. De asemenea, guvernul de la București va continua să plafoneze preţul pentru o bună parte din energia electrică cumpărată de aceasta de la producătorii din România. Potrivit lui, autorităţile române ‘lucrează în continuare la consolidarea interconectării cu Republica Moldova în ceea ce priveşte energia electrică’.

    La rândul său, preşedinta Maia Sandu a spus că România este “cel mai bun prieten” și “cel mai important partener” al Republicii Moldova pe care Chişinăul s-a bazat în orice împrejurări. De-a lungul anilor, Bucureștiul a fost alături Chișinăului, “cu sprijin concret, cu proiecte care îmbunătăţesc viaţa oamenilor, cu o voce clară şi fermă în susţinerea parcursului nostru european” a adăugat Maia Sandu.

    “România este un partener de încredere în eforturile noastre de a deveni un stat modern, european. Dincolo de proiectele comune, ne leagă o viziune pentru viitor, ne leagă dorinţa de a trăi în pace, în libertate, în democraţie’, a adăugat Maia Sandu.  Totodată, a explicat că oamenii din Republica Moldova nu uită vremurile în care Moscova a încercat să le şteargă identitatea şi să le omoare limba şi cultura.

    Maia Sandu: “Vom continua să protejăm alegerile libere, să combatem corupţia electorală în orice formă s-ar deghiza şi să apărăm dreptul cetăţenilor noştri; oamenii, poporul să decidă ce viaţă îşi doresc, nu Moscova”. 

    În ceea ce privește războiul de la graniță, Chișinăul sprijină Kievul în demersul său de a obţine o pace durabilă şi justă.

     

     

  • Liderii aliaţi ai Ucrainei se întâlnesc în această după-amiază la Londra

    Liderii aliaţi ai Ucrainei se întâlnesc în această după-amiază la Londra

    Liderii aliaţi ai Ucrainei, între care şi preşedintele român interimar, Ilie Bolojan, se întâlnesc în această după-amiază la Londra într-un summit considerat crucial. Ei vor discuta despre noi garanţii de securitate în perspectiva unei dezamăgiri a Statelor Unite după confruntarea publică de vineri dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski.

    Preşedintele ucrainean a fost primit sâmbătă cu căldură de premierul britanic, Keir Starmer, iar zeci de oameni s-au strâns să-l aclame în faţa reşedinţei din Downing Street. Premierul britanic l-a asigurat pe preşedintele ucrainean de “determinarea absolută” a Regatului Unit de a sprijini Ucraina în faţa invaziei ruse, iar cele două guverne au semnat un acord de împrumut de 2,26 miliarde de lire sterline, despre care preşedintele ucrainean a spus că va fi folosit la producţia internă de arme şi va fi rambursat din activele Rusiei îngheţate în Occident.

    Alungat de la Casa Albă, după ce preşedintele Donald Trump l-a acuzat că nu este suficient de recunoscător şi că refuză să facă pace cu Rusia, Volodimir Zelenski a primit sprijinul liderilor europeni, cu excepţia celor din Ungaria şi Slovacia, iar înaltul reprezentant european pentru politică externă şi de securitate a declarat că lumea liberă are nevoie de un nou lider şi că europenii trebuie să accepte această provocare.

    Şeful NATO, Mark Rutte, a spus însă că preşedintele ucrainean trebuie să găsească o cale pentru a reface relaţia cu Donald Trump, iar preşedintele francez, Emmanuel Macron, a afirmat că, după toată enervarea, cei doi lideri ar trebui să ajungă să se înţeleagă prin respect şi recunoştinţă.

  • Consultări politice pentru securitatea României

    Consultări politice pentru securitatea României

    Preşedintele interimar Ilie Bolojan a avut consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare pentru definirea poziţiei României la Consiliul European extraordinar din 6 martie, un summit de la care se aşteaptă decizii importante privind securitatea europeană. Atât formaţiunile la guvernare, cât și cele din opoziție, au respins scenariul ca Bucureștiul să trimită trupe de menţinere a păcii în Ucraina vecină.

    PSD, la coguvernare, nu este de acord ca România să trimită trupe şi se pronunţă pentru alocarea suplimentară de fonduri pentru apărare, sub formă de investiţii în industria naţională de armament.

    Într-un comunicat, liderul partidului şi premier, Marcel Ciolacu, propune excluderea cheltuielilor de apărare din calculul deficitului bugetar. Și PNL susţine creşterea investiţiilor în domeniul apărării, dar precizează, într-un comunicat, că în contextul discuţiilor diplomatice privind încetarea focului, subiectul participării cu trupe de menţinere a păcii este prematur. Partener la guvernare, UDMR doreşte, de asemenea, ca România să facă investiţii în capabilităţi militare moderne.

    Preşedintele Kelemen Hunor spune şi că nu este de acord cu trimiterea militarilor români în Ucraina. Kelemen Hunor: “Garanţiile de securitate trebuie asigurate inclusiv prin Statele Unite şi România poate asigura logistic şi infrastructural un sprijin pentru Ucraina, pentru statele Uniunii Europene şi pentru cei care doresc să se implice mai activ, dar fără trupe în Ucraina”.

    Din opoziție, și AUR este împotriva trimiterii de trupe în țara vecină. Liderul formaţiunii, George Simion: “Singura soluţie în acest moment este un armistiţiu, respectând acordurile internaţionale şi garanţiile de securitate care trebuie să se ofere României şi tuturor ţărilor din regiune.”

    Tot din opoziție, USR este de părere că România trebuie să investească mai mult în apărare şi subliniază necesitatea unui plan clar pentru participarea la reconstrucţia Ucrainei.

    Nici suveraniștii de la SOS România nu doresc trupe româneşti în Ucraina şi se poziţionează împotriva continuării războiului.

    Între timp, Senatul de la București a adoptat, în calitate de for decizional, un proiect de lege care permite doborârea dronelor ce pătrund ilegal în spaţiul aerian românesc şi un altul care reglementează modul de desfăşurare, pe timp de pace, a misiunilor militare din România. Una dintre măsuri permite ca, pe o perioadă limitată, autoritatea unor structuri ale Armatei Române să fie transferată unui comandant al forţelor militare aliate care participă la aceste misiuni.

    În context, ar mai trebui menționat că Statele Unite anunţă o nouă investiţie la Baza de la Deveselu, din sudul României, care găzduieşte elemente ale scutului antirachetă. În primă fază, Pentagonul a publicat un anunţ de intenţie pentru o licitaţie în vederea realizării unor legături speciale de telecomunicaţii între scutul antirachetă de la Deveselu şi alte baze americane din Europa, în special din Italia și Germania.

  • Discuţii privind viitorul Ucrainei

    Discuţii privind viitorul Ucrainei

    Din perspectiva celui aflat, interimar, la şefia statului român, Ilie Bolojan, securitatea Ucrainei vecine, invadată de trupele ruse, este esenţială atât pentru România, cât şi pentru întreg continentul european.

    Într-o intervenţie video la un summit organizat la Kiev, el a spus că sprijinul pentru Ucraina trebuie continuat şi în etapele care vor urma, în procesul de pace şi în cel de reconstrucţie.

    România este pregătită să se coordoneze cu toţi partenerii europeni, americani şi aliaţi pentru a contribui la găsirea cât mai rapidă a căii către o pace justă şi durabilă – mai spune preşedintele interimar Bolojan.

    România repetă că orice discuţie despre soluţionarea războiului din Ucraina nu poate avea loc fără Ucraina – a transmis şi ministerul de Externe de la București, tot luni, când s-au împlinit trei ani de la declanșarea invaziei.

    Mai mult, adaugă sursa, nu poate exista pace justă şi durabilă fără tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi de crimele comise în şi împotriva Ucrainei. Ministerul subliniază că, pentru România, un stat ucrainean sigur, rezilient, stabil, democratic şi prosper rămâne un obiectiv fundamental de politică externă.

    De asemenea – afirmă diplomația română – nicio discuţie despre securitatea în Europa nu poate avea loc fără implicarea nemijlocită a statelor europene. Această din urmă afirmaţie pare să fie tot mai larg împărtăşită.

    Participarea europenilor la convorbirile de pace cu Ucraina va fi necesară, în cele din urmă – a declarat până şi dirijorul invaziei, preşedintele rus, Vladimir Putin, care a sugerat, însă, că războiul va mai dura.

    Vedeta planetară a momentului, noul lider de la Casa Albă, Donald Trump, se declară şi el de acord ca europenii să aibă rolul lor în procesul de pace din Ucraina, prin garantarea securităţii acesteia. Trump a mai afirmat că Putin va accepta forţe europene de menţinere a păcii, soluţie pe care, anterior, Moscova o respinsese în repetate rânduri.

    Preşedintele american l-a primit, la Washington, pe omologul său francez, Emmanuel Macron, care a declarat că s-ar putea ajunge la un armistiţiu în câteva săptămâni.

    Între timp, președintele Consiliului European, António Costa, și președinta Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, au mers la Kiev, pentru a-şi reitera susţinerea faţă de Ucraina. Mesajul Uniunii este că își va continua sprijinul, inclusiv prin creșterea presiunii cu noi sancțiuni împotriva agresorului rus. Deşi neagreat de toate statele membre ale Uniunii, pe agenda Bruxellesului este şi un nou pachet de ajutor militar, de 20 de miliarde de euro, despre care Uniunea susţine că urmărește să consolideze poziția Kievului în negocieri, mai degrabă decât să contribuie la obținerea păcii.

  • România continuă drumul euro-atlantic

    România continuă drumul euro-atlantic

    Politica externă a României îşi va menţine cursul firesc, ca membru al Uniunii Europene şi al NATO, având un Parteneriat Strategic cu SUA şi fiind deschisă spre cooperare cu toţi partenerii care împărtăşesc aceleaşi valori şi principii pe care le susţinem şi noi.

    Este unul dintre mesajele importante transmise, marţi, de preşedintele interimar al ţării, Ilie Bolojan, la întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

    Potrivit preşedintelui, România rămâne un stat ce crede ferm în viitorul Uniunii Europene, proatlantic şi un aliat responsabil. Ilie Bolojan a declarat că este timpul ca agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, începută în urmă cu trei ani, să înceteze.

    O încetare a focului, urmată cât mai curând de o pace justă şi durabilă, reprezintă un obiectiv care trebuie urmat nu numai de părţile aflate în conflict, ci şi de întreaga comunitate internaţională, a subliniat el.

    În opinia sa, pacea pentru care se negociază acum nu va fi una durabilă dacă ea nu va reprezenta rezultatul unor compromisuri acceptabile pentru ambele părţi în egală măsură şi dacă actorii internaţionali nu vor pune la dispoziţie un pachet cuprinzător de garanţii de securitate pentru Ucraina, pe termen scurt şi lung.

    Beneficiile apartenenţei noastre la Uniunea Europeană sunt clare, iar România susţine orice proces la nivel european care are ca ţintă sporirea coeziunii şi a rezilienţei strategice a Uniunii şi a statelor membre, a dat asigurări preşedintele interimar.

    Din perspectivă strategică şi de securitate, România şi-a asumat un rol activ în consolidarea apărării şi a descurajării, precum şi a prezenţei NATO pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, despre care a spus că este o regiune de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică.

    Vom continua, a promis ferm Ilie Bolojan, coordonarea strânsă cu aliaţii, pentru asigurarea măsurilor de apărare şi descurajare ale NATO. El a mulţumit tuturor aliaţilor şi partenerilor pentru contribuţia pe care au adus-o la securitatea României şi a regiunii Mării Negre prin dislocările de personal militar, de echipamente şi de tehnică militară pe teritoriul ţării.

    Parteneriatul Strategic cu Statele Unite a fost şi va rămâne un pilon al politicii externe a României, a reiterat liderul de la Bucureşti. Noi credem în această relaţie, care a progresat substanţial de-a lungul timpului, cum credem că se poate consolida şi mai mult în substanţa ei prin proiectele noastre comune, fie că e vorba despre domeniul securităţii, energetic, al comerţului sau al investiţiilor în general, a mai spus Ilie Bolojan.

    El a salutat includerea României în Programul Visa Waiver, despre care crede că va avea un impact crucial asupra relaţiilor bilaterale inclusiv din perspectiva schimburilor culturale, ştiinţifice şi a relaţiilor dintre cetăţeni.

    Împărtăşim cu Statele Unite convingerea că investiţiile în Apărare trebuie consolidate, ceea ce România face deja prin creşterea ponderii Apărării în Produsul Intern Brut şi prin proiectele de înzestrare, a mai afirmat preşedintele Bolojan.

  • Retrospectiva săptămânii 09 – 15.02.2025

    Retrospectiva săptămânii 09 – 15.02.2025

    100 de zile cu Ilie Bolojan, după 10 ani cu Klaus Iohannis

    Klaus Iohannis şi-a încheiat, miercuri, al doilea și ultimul mandat de preşedinte al României la care-i dădea dreptul Constituția. Ilie Bolojan, care s-a suspendat de la șefia Senatului și a PNL – pentru ca, măcar formal, să devină neutru politic -, a preluat funcţia de șef interimar al statului. Curtea Constituţională constatase vacantarea funcţiei de preşedinte al României odată cu demisia de luni a lui Iohannis şi stabilise ca şeful Senatului să asigure interimatul.

    Ilie Gavrilă Bolojan s-a născut în 1969, în judeţul Bihor. A urmat studii de mecanică și matematică. S-a înscris în PNL în 1993. E cotat drept unul dintre cei mai buni specialişti autohtoni în administraţie publică locală. În perioada 2008-2020, a fost primar al municipiului Oradea, ales de trei ori. Din 2020, a fost președinte al Consiliului Județean Bihor, funcţie ocupată până anul trecut, când a devenit senator. Ca interimar, funcție pe care o va ocupa circa o sută de zile, Bolojan va avea atribuţii limitate: nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate declanşa procedura de dizolvare a Legislativului şi nu poate convoca un referendum naţional.

    Pe 21 decembrie 2024, Iohannis trebuia să plece, dar şederea la Președinție i-a fost prelungită după ce Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea unui nou preşedinte. Alegerile prezidențiale se vor relua în mai, cu primul tur pe 4 și turul decisiv pe 18.

    Bugetul, promulgat în ultima zi de mandat

    Cu câteva ore înainte de a-și anunța demisia, preşedintele Iohannis a semnat decretele pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2025 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Acestea au fost aprobate săptămâna trecută de plenul reunit al Parlamentului. Bugetul este construit pe o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB. Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a afirmat, în plenul reunit al Legislativului, că bugetul de stat este ‘cumpătat’ şi se bazează pe o creştere prudentă a veniturilor, ‘fără exagerări’. El a arătat că Legea bugetului asigurărilor sociale de stat prevede ‘în primul rând plăţile pentru pensii’.

    Urmează o moţiune de cenzură

    Cele trei partide din opoziția asumat suveranistă, AUR, SOS și POT, au anunțat că vor depune, săptămâna viitoare, o moțiune de cenzură contra guvernului PSD-PNL-UDMR. E posibil ca aceasta să fie votată și de parlamentarii singurei formațiuni de opoziție declarat pro-europeană, USR. Prim-ministrul social-democrat Marcel Ciolacu susține că n-are emoții pe această temă şi că este ‘sigur’ că ‘Guvernul nu va cădea’. Comentatorii nu exclud, însă, posibile defecțiuni în rândurile majorității și nu se declară convinși că echipa executivă Ciolacu va rămâne.

    Rușii lovesc din nou

    Diplomația de la București condamnă cu fermitate atacul iresponsabil al forţelor ruse de pe 13 februarie, când două drone purtătoare de material explozibil au încălcat spaţiul aerian şi au căzut pe teritoriul României, în apropierea frontierei cu Ucraina invadată de trupele Moscovei. Din dispoziţia ministrului de Externe Emil Hurezeanu, însărcinatul cu afaceri ad interim al Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă la sediul ministerului, pentru a-i fi comunicată condamnarea fermă a violării repetate a spaţiului aerian al României. Aceste atacuri ilegale şi iresponsabile trebuie să înceteze, România rezervându-şi dreptul să ia măsurile de răspuns care se impun – precizează MAE.

    Necesitatea unei păci juste, cuprinzătoare și sustenabile în Ucraina e mesajul pe care-l transmite ministrul Hurezeanu și la a 61-a ediție a celebrei Conferințe internaționale de securitate de la München, din Germania, organizată în perioada 14-16 februarie 2025. Șeful diplomației de la București pledează și pentru acordarea, în continuare, a unui sprijin solid pentru creșterea rezilienței Republicii Moldova.

    Bătaie cu morţi şi răniţi la Urziceni

    Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, afirmă că este nevoie de implicarea mai multor structuri ale statului pentru combaterea crimei organizate şi destructurarea clanurilor interlope. Potrivit acestuia, deşi sute de grupuri de crimă organizată au fost desfiinţate în ultimii ani, acestea se regenerează, iar rezolvarea problemei poate dura multă vreme. La sfârșitul săptămânii trecute, la Urziceni (sud, nu departe de București), doi oameni au murit şi cinci au fost răniţi, în urma unor lupte de stradă asezonate cu focuri de armă, la care au participat zeci de persoane. O parte dintre combatanți au fost arestați.

    Acuzaţiile din dosar sunt de omor calificat, încăierare, tulburarea ordinii şi liniştii publice, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, uz de armă fără drept, tentativă de omor calificat. Canonadele stradale sunt neobișnuite în România, în general cotată drept o țară sigură.

    Calificare la Cupa Mondială de rugby

    România s-a calificat la Cupa Mondială din 2027, din Australia, după victoriile obţinute în luna aceasta în fața Germaniei, 48-10, și Belgiei, 31-14, în Rugby Europe Championship 2025. Românii au ratat o singură ediţie a Cupei Mondiale, cea din 2019, când au fost descalificaţi din cauza utilizării unui jucător tongalez naturalizat, dar ineligibil. La fotbal, campioana României, FCSB, din București, a învins, joi seară, în deplasare, cu 2-1 formaţia elenă PAOK Salonic, în prima manşă a play-off-ului pentru optimile Europa League. Manșa decisivă contra grecilor antrenați de românul Răzvan Lucescu e programată săptămâna viitoare, la București. Tot joi, la handbal, campioana masculină Dinamo Bucureşti a pierdut, cu 26-33, meciul de acasă echipa maghiară One Veszprem HC, în Grupa A a Ligii Campionilor.

  • Priorităţi ale preşedintelui interimar

    Priorităţi ale preşedintelui interimar

    Președinte pentru 100 de zile al României, Ilie Bolojan a semnat, miercuri, chiar în prima zi a scurtului său mandat, primul decret în calitate de șef al Statului – de numire a fostului ministru de Externe, Luminiţa Odobescu, în funcţia de consilier prezidenţial. Așteptarea presei și a societății în ansamblu, care voiau să vadă și un program de lucru, a fost de scurtă durată – joi, fostul lider al Partidului Național Liberal și fost președinte al Senatului și-a prezentat prioritățile în proaspăta sa calitate de președinte interimar al țării.

    ‘Vom avea alegeri corecte şi transparente’ – a promis el, făcând referire la scrutinul prezidențial din mai, de pe 4 și 18 ale lunii, la capătul căruia România ar urma să aibă un președinte titular pe 5 ani. Până atunci, asigurarea stabilităţii ocupă primul loc pe agenda de lucru a lui Ilie Bolojan – a transmis acesta într-un mesaj:

    ʺÎn primul rând, asigurarea stabilităţii economice, sociale şi politice a ţării. Nu avem timp de pierdut, iar riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Un alt palier major este cel al politicii externe. Ţara noastră va fi bine reprezentată pe plan extern, cu demnitate şi seriozitate.ʺ

    Preşedintele interimar al României a mai afirmat că doreşte să le redea cetăţenilor încrederea în instituţiile publice:

    ʺIndiferent unde ne desfăşurăm activitatea, nu există alternativă decât să fim în slujba oamenilor şi am aşteptarea ca fiecare instituţie şi fiecare angajat să lucreze pentru cetăţeni. Scopul meu, în calitate de preşedinte interimar, este să redau încrederea în instituţiile publice, iar la finalul acestei perioade să vă pot privi în ochi, ştiind că am lucrat în interesul dumneavoastră şi convins de faptul că am acţionat cu integritate, demnitate şi grijă faţă de români.ʺ

    Proaspătul președintele interimar a mai informat că a purtat discuţii cu mai mulţi responsabili din Apărare, Afaceri Externe şi Securitate Naţională, pentru a se familiariza cu problemele şi cu nevoile stringente din aceste domenii. Din opoziție, USR, prin președinta Elena Lasconi, speră că cele 100 de zile de interimat al noului președinte român vor fi ʺo gură de aer proaspătʺ. Tot USR vine și cu o propunere – ca Ilie Bolojan să-și înceapă activitatea, între altele, prin a desecretiza cheltuielile administrației prezidențiale.

    Amintim că Ilie Bolojan a preluat funcţia de preşedinte interimar de la fostul preşedinte demisionar al României, Klaus Iohannis, al cărui mandat expirase pe 21 decembrie anul trecut, dar fusese prelungit de Curtea Constituțională ca urmare a anulării alegerilor prezidențiale de la finele lui noiembrie și începutul lui decembrie.

  • Ilie Bolojan, președinte interimar al României: Stabilitate, colaborare și alegeri libere – Prioritățile interimatului

    Ilie Bolojan, președinte interimar al României: Stabilitate, colaborare și alegeri libere – Prioritățile interimatului

    Ilie Bolojan, în calitate de președinte interimar al României,  a transmis joi, 13 februarie,  un mesaj video pe site-ul administrației prezidențiale.

    În discursul său, Bolojan a subliniat “importanța stabilității economice, politice și sociale” precum și menținerea parcursului european și consolidarea poziției României pe plan extern.

    A reiterat angajamentul său față de cetățeni și a promis că va exercita funcția cu “demnitate și responsabilitate”.

    Printre prioritățile sale menționate se numără “asigurarea stabilității economice și colaborarea între administrația publică centrală și locală” pentru o bună guvernare.

    De asemenea, Ilie Bolojan  a subliniat importanța politicii externe și a reprezentării României cu “demnitate și seriozitate” pe plan internațional.

    Bolojan a menționat, de asemenea, că va face tot posibilul pentru a organiza “alegeri libere și corecte” în 2025.

    A încheiat discursul său cu un mesaj de susținere pentru toți românii, indiferent de unde se află.

     

    Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

    Dragi români,

    Vă adresez acest prim mesaj, pe deplin conștient de momentul extrem de important în care se află România. Îmi asum cu demnitate această funcție, cu toată responsabilitatea față de români și față de viitorul nostru, al tuturor.

    De ieri până astăzi am purtat discuții cu responsabilii și m-am familiarizat cu problemele și nevoile stringente din domeniile Apărării, Afacerilor Externe și Securității Naționale. Aceste aspecte necesită soluții adecvate și trebuie abordate cu seriozitate și echilibru.

    De-a lungul întregii mele activități publice, am fost ghidat de convingerea fermă că instituțiile trebuie să lucreze pentru oameni. Chiar dacă mandatul meu este unul limitat și bine definit de Constituție, vă garantez că acest principiu va rămâne valabil. Voi exercita această poziție cu toată demnitatea și responsabilitatea, înțelegând întru totul oportunitățile și limitele pe care le implică funcția de Președinte.

    Prioritățile și obiectivele mandatului meu sunt clare:

    În primul rând – asigurarea stabilității economice, sociale și politice a țării. Nu avem timp de pierdut, iar riscul de a ne confrunta cu o criză majoră este real. Tocmai de aceea, este nevoie de colaborarea întregii administrații publice centrale și locale, astfel încât să existe o bună guvernare, iar cetățenii să aibă încredere că statul funcționează pentru îndeplinirea așteptărilor legitime pe care le au.

    Vreau să îi asigur pe toți românii că avem o țară sigură, stabilă și puternic ancorată pe drumul său european.

    Un alt palier major este cel al politicii externe. Țara noastră va fi bine reprezentată pe plan extern, cu demnitate și seriozitate. Ceea ce va prima va fi interesul națiunii noastre, astfel încât fiecare cetățean să simtă că este protejat și apărat.

    România a demonstrat permanent aliaților săi externi că este un partener stabil și de încredere și este extrem de important să continuăm în aceeași direcție.

    O temă importantă este și scrutinul prezidențial care va urma. Transmit tuturor românilor un mesaj fără echivoc. Vom avea alegeri corecte și transparente!

    Votul este fundamentul democrației și asigurarea unor alegeri care să nu fie puse sub semnul întrebării reprezintă un pas major pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituții. De aceea, voi face toate demersurile către toți cei responsabili să contribuie cu profesionalism și bună credință la organizarea unor alegeri libere și corecte.

    Aici, în fața dumneavoastră, a românilor, vă spun că îmi asum cu toată responsabilitatea poziția de Președinte interimar al României pentru a face tot ce ține de mine pentru ca fiecare cetățean să simtă că poate să aibă încredere în cei care îi reprezintă.

    Pentru toți cei care suntem în serviciile publice, indiferent unde ne desfășurăm activitatea, nu există alternativă decât să fim în slujba oamenilor și am așteptarea ca fiecare instituție și fiecare angajat să lucreze pentru cetățeni.

    Scopul meu, în calitate de Președinte interimar, este să redau încrederea în instituțiile publice, iar la finalul acestei perioade să vă pot privi în ochi, știind că am lucrat în interesul dumneavoastră și convins de faptul că am acționat cu integritate, demnitate și grijă față de români.

    Dumnezeu să aibă în pază țara noastră și pe toți românii, oriunde s-ar afla!

  • Schimbare la Preşedinția României

    Schimbare la Preşedinția României

    Klaus Iohannis şi-a încheiat, miercuri, al doilea și ultimul mandat de preşedinte al României la care-i dădea dreptul Constituția. Ilie Bolojan, care s-a suspendat de la șefia Senatului și a PNL – pentru ca, măcar formal, să devină neutru politic -, a preluat funcţia de șef interimar al Statului. Curtea Constituţională constatase vacantarea funcţiei de preşedinte al României odată cu demisia de luni a lui Iohannis şi stabilise ca şeful Senatului să asigure interimatul.

    Ilie Gavrilă Bolojan s-a născut în 1969, în judeţul Bihor. A urmat studii de mecanică și matematică. S-a înscris în PNL în 1993. E cotat drept unul dintre cei mai buni specialişti autohtoni în administraţie publică locală. În perioada 2008-2020, a fost primar al municipiului Oradea, ales de trei ori. Din 2020, a fost președinte al Consiliului Județean Bihor, funcţie ocupată până anul trecut, când a devenit senator.

    Ca interimar, Bolojan va avea atribuţii limitate: nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate declanşa procedura de dizolvare a Legislativului şi nu poate convoca un referendum naţional.

    Membru al minorității germane din România, fost primar la Sibiu, Klaus Werner Iohannis a fost ales, în premieră, preşedinte în 2014 şi a primit un al doilea mandat cinci ani mai târziu. Pe 21 decembrie 2024, trebuia să plece, dar şederea la Președinție i-a fost prelungită după ce Curtea Constituţională a anulat întregul proces electoral pentru alegerea unui nou preşedinte. Alegerile prezidențiale se vor relua în mai, cu primul tur pe 4 și turul decisiv pe 18.

    Pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale a fost publicat bilanţul celor două mandate Iohannis. Potrivit documentului, care are peste 1.500 de pagini, în primul mandat, el ar fi susţinut constant necesitatea întăririi mecanismelor democratice şi combaterea corupţiei. A iniţiat proiectul „România Educată”, concretizat în cel de-al doilea mandat prin promulgarea unor legi noi în domeniu. Conform aceluiaşi bilanţ, în ultimii cinci ani, Iohannis a avut misiunea esenţială de a ghida ţara pe fondul unor crize fără precedent: pandemia de COVID-19 şi războiul din Ucraina vecină.

    Potrivit cercetărilor sociologice, doar 5% dintre români mai au încredere în Iohannis. Cetăţeni, jurnalişti, analişti, deopotrivă, afirmă că, vreme de un deceniu la şefia Statului român, el n-a avut, în realitate, nicio reuşită notabilă. Şi-i mai reproşează aroganţa, comoditatea, aplecarea către opulenţă, nenumăratele turnee inutile în străinătate şi foarte puţina înzestrare de comunicator. Departe de umorile schimbătoare ale presei autohtone faţă de un personaj politic pe care fie l-a glorificat, fie l-a demonizat, istoricul britanic Tom Gallagher, foarte bun cunoscător al României, scrie că Iohannis a fost, de fapt, “un şef de stat aproape inutil”.

  • Klaus Iohannis şi-a încheiat mandatul, iar interimatul în fruntea statului a fost preluat de Ilie Bolojan

    Klaus Iohannis şi-a încheiat mandatul, iar interimatul în fruntea statului a fost preluat de Ilie Bolojan

    Preşedintele demisionar al României, Klaus Iohannis, şi-a încheiat, miercuri la amiază, mandatul printr-o ceremonie la Palatul prezidenţial din Bucureşti. El îşi anunţase, luni, demisia, pe fondul declanşării în Parlament a procedurii de suspendare a sa. Cele două mandate la care Klaus Iohannis avea dreptul ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie anul trecut, dar acesta a rămas în funcţie după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale din cauza bănuielilor privind vicierea lor. Nemulţumiţi de decizia judecătorilor constituţionali, zeci de mii de români au protestat în stradă.

    Analişti politici cred că, prin demisia lui Klaus Iohannis, tensiunile din societate acumulate în ultimele luni se vor mai diminua. Etnic german în vârstă de 65 de ani, fost profesor de fizică şi fost primar al oraşului Sibiu, Klaus Iohannis părăseşte fotoliul prezidenţial cu o cotă de popularitate extrem de scăzută.

    Interimatul este, de miercuri, asigurat de preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, care, anterior, s-a autosuspendat din funcţia de şef al Senatului şi de preşedinte al PNL. El va fi preşedinte interimar până în mai, când vor avea loc alegeri prezidenţiale, pe 4 şi pe 18 ale lunii. Va avea aproape toate prerogativele de şef al statului, cu câteva excepţii: nu va avea dreptul să se adreseze Parlamentului, să dizolve Legislativul şi să organizeze referendum.

  • Retrospectiva săptămânii 19-25.01.2025

    Retrospectiva săptămânii 19-25.01.2025

    Planul României pentru reducerea deficitului bugetar a fost aprobat, marți, de miniştrii europeni de Finanţe, împreună cu cele ale altor şapte state pentru care Comisia Europeană a deschis procedura specială pentru deficit bugetar excesiv. Planul fiscal bugetar al României urmăreşte stabilizarea datoriei publice şi reducerea deficitului sub 3% din PIB în perioada 2025-2031. Ministrul român Tánczos Barna a precizat că reducerea deficitului de-a lungul unei perioade de şapte ani, în loc de patru, va permite economiei să îşi menţină un nivel adecvat al investiţiilor publice. Este, în acelaşi timp, susține ministrul, o premisă pentru evitarea dezechilibrelor şi o creştere economică sustenabilă.

    În marja Consiliului de la Bruxelles, comisarul Valdis Dombrolskis a avut o întâlnire separată cu ministrul român de Finanţe pentru a discuta detaliile planului. Tánczos Barna spune că în cei şapte ani care urmează, România va primi suport financiar şi tehnic pentru a restabili echilibrul macroeconomic. Parametrii indicaţi de Comisia Europeană vizează, în ansamblu, ţinerea sub control a cheltuielilor publice şi creşterea economică prin investiţii.

     

    Preşedintele Senatului României, Ilie Bolojan, a anunţat miercuri că posturile Senatului vor fi reduse de la aproape 800 la puțin peste 600, iar flota de maşini a forului legislativ şi cota de combustibil vor fi, de asemenea, micșorate. A dat, însă, asigurări că acesta va fi un proces corect şi transparent, în scopul unei activităţi mai eficiente şi cu mai puţine costuri. Personalul de la Senat şi reprezentanţii sindicali critică demersul, iar mai mulţi angajaţi au protestat spontan, chiar în timpul anunțului. Federaţii sindicale denunţă ceea ce numesc “metoda abuzivă şi opacă” prin care sunt adoptate şi comunicate măsuri de restructurare și susţin că reorganizarea instituţiei este ‘lipsită de transparenţă şi corectitudine”.

    Liderul liberal a anunțat, de asemenea, reorganizarea Camerei Deputaţilor şi reducerea numărului secretarilor de stat.  Aici vor fi tăiate peste 200 de posturi din circa 1100, a confirmat și preşedintele Camerei, Ciprian Şerban. Se au în vedere şi măsuri de eficienţă energetică, precum reducerea iluminatului clădirii. Planul de reorganizare va fi finalizat săptămâna viitoare. Anunţurile legate de reorganizări ale instituţiilor publice centrale şi ale companiilor de stat vin în condiţiile în care Guvernul de la București încearcă să reducă deficitul bugetar şi inclusiv cheltuielile publice. Din opoziție, Uniunea Salvaţi România solicită liderilor din coaliţia de guvernare să prezinte public lista completă a institutelor şi agenţiilor pe care le vor desfiinţa sau comasa, dar şi criteriile de selecţie a angajaţilor.

     

    La București, conducerea centrală a PSD l-a validat marţi pe fostul lider liberal Crin Antonescu drept candidat comun al coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR pentru alegerile prezidenţiale din luna mai. Decizia social-democraţilor vine în urma analizei studiilor sociologice efectuate în ultimele două săptămâni privind intenţia de vot a românilor la acest scrutin. Tot marţi s-a stabilit şi data congresului extraordinar al formaţiunii, pe 2 februarie, când  candidatura fostului lider liberal va fi pe deplin validată.  PNL urmează să valideze candidatura lui Crin Antonescu duminică, în şedinţa Consiliului Politic Naţional, iar UDMR se va pronunţa la începutul săptămânii viitoare. Alegerile prezidenţiale sunt programate pe 4 şi 18 mai. La începutul săptămânii, Autoritatea Electorală Permanentă de la Bucureşti a anunţat că partidele pot începe să strângă semnături pentru candidaţii pe care îi susţin la alegerile prezidenţiale din luna mai. Semnăturile pot fi colectate doar în format fizic, iar un alegător poate să susţină mai mulţi candidaţi.

     

    Un studiu INSCOP, publicat marţi, arată că 90% dintre români resping ideea ieşirii din NATO, un nivel record de adeziune faţă de Organizaţia Nord-Atlantică. Potrivit cercetării, bazate pe date culese la sfârşitul anului trecut, în ultimii trei ani s-a înregistrat o creştere de 10% a adeziunii românilor faţă de direcţia Vest din punctul de vedere al alianţelor politice şi militare. Sondajul mai arată că apartenenţa României la Uniunea Europeană este văzută ca un avantaj în privinţa implicaţiilor asupra vieţii economice şi sociale, asupra familiei şi vieţii personale, de aproape trei sferturi dintre respondenţi. În urmă cu trei ani, doar 55% dintre români credeau acest lucru. Totodată, 88 de procente consideră că România ar trebui să rămână în UE, iar 78% că viitorul economic al ţării depinde de apartenența la blocul comunitar. Acum trei ani, un sfert din populaţie spunea că România ar fi mai bine să iasă din Uniune. În fine, mai arată cercetarea, peste jumătate dintre români cred că țara ar trebui să pună pe primul loc interesele naţionale, chiar dacă acest lucru înseamnă să încalce regulile UE.

     

    Programul Festivalului Internaţional George Enescu din acest an a fost dat publicităţii, iar marți s-au pus în vânzare abonamentele pentru acest eveniment. A 27-a ediţie a Festivalului va marca 70 de ani de la moartea marelui compozitor român. Şi-au anunţat deja prezenţa aproximativ 4.000 de artişti români şi internaţionali, 80 de orchestre şi formaţii muzicale din 28 de ţări, ce vor aduce în prim-plan atât moştenirea artistică a lui George Enescu, dar şi impactul său asupra muzicii clasice universale. Această ediţie aniversară va avea un program inedit, care să atragă publicul meloman tradiţional, dar şi pe cel tânăr, cu aproape 100 de concerte şi spectacole, grupate în şapte mari serii, pentru toate categoriile de iubitori ai muzicii clasice. Festivalul va avea loc între 24 august şi 21 septembrie 2025, sub înaltul patronaj al preşedintelui României.

     

     

  • Planuri de restructurare și proteste

    Planuri de restructurare și proteste

    Un deficit uriaș și o Comisie Europeană asemenea unei săbii a lui Damocles, intransigentă în a cere Bucureștiului constant să ia măsuri pentru a-l reduce, determină Guvernul român de coaliție PSD-PNL-UDMR rezultat în urma alegerilor parlamentare de acum mai puțin de două luni să ia, deja, decizii foarte nepopulare. După ce, la început de 2025, multor bugetari le-a fost înghețată, prin ordonanță guvernamentală, orice indexare sau majorare salarială, iar seniorilor nu le-au mai fost indexate pensiile cu rata inflației, așa cum li se promisese, zilele acestea a venit vestea reorganizării instituţiilor publice centrale şi a companiilor de stat.

    Miercuri, conducerea Parlamentului a anunţat că vor fi diminuate posturile de funcţionari cu aproximativ 400, ceea ce a dus la un protest spontan al angajaților pe holurile instituției. Liberalul Ilie Bolojan a precizat că la Senat, pe care îl conduce, circa 180 de posturi de funcţionari din totalul celor aproape 800 vor fi reduse, dar și că flota auto sau cota de combustibil vor fi micşorate.

    Ilie Bolojan: ʺDe la 796 de posturi în total, vom avea aproximativ 618 posturi. Colegii care vor pleca nu vor fi demişi de nimeni. Peste tot unde numărul de posturi de execuţie va fi mai mic decât cel actual, conform legii, se vor organiza concursuri. Vă garantez că nu va fi nicio influenţă politică.ʺ

    Şi la Camera Deputaţilor vor fi tăiate peste 200 de posturi dintr-un total de circa 1100 – a precizat preşedintele social-democrat al Camerei, Ciprian Şerban. USR le-a solicitat liderilor din coaliţia de guvernare să prezinte public toate măsurile de reducere a cheltuielilor la Stat, dar şi criteriile de selecție a angajaţilor, ʺpentru a ne asigura – a spus formațiunea de opoziție – că oamenii care rămân sunt cei competenţi, nu doar pilele de partid.ʺ

    Iar mai multe federaţii sindicale şi-au arătat susţinerea pentru acei angajaţi din Parlament în pericol să rămână fără serviciu. Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie consideră abuzivă şi opacă metoda prin care sunt adoptate şi comunicate măsurile de restructurare, iar liderii Sindicatului Funcţionarilor Publici Parlamentari și ai Sindicatului Personalului Contractual susţin că reorganizarea este lipsită de corectitudine.

    Și printre românii de rând, părerile privind măsurile Guvernului sunt împărțite. În timp ce unii le aplaudă, alții le contestă – reiterează că reducerea numărului de posturi în Parlament ar trebui să înceapă chiar cu senatorii și deputații, în baza unui referendum din 2009, consultativ, privind trecerea la un Legislativ unicameral cu 300 de fotolii. În ultimii patru ani, numărul bugetarilor ar fi crescut cu 56.000 – clamează cei care susțin acțiunile guvernamentale. În schimb, alții amintesc că printre bugetari se numără, de pildă, angajații din Educație, Sănătate, Armată ori Poliție – sectoare în care, ani la rând, s-a vorbit de lipsă de personal.