Radio România Internațional

Tag: imagini

  • Fotogeografica, la aniversare

    Fotogeografica, la aniversare

    Ajunsă, anul acesta, la cea de-a 25-a ediție, competiția se
    poate mândri cu, deja, peste 5 mii de concurenți, cu peste 20 de mii de
    fotografii, cu 200 de premianți, cu aproape 170 de mii de vizitatori, cu 15
    albume foto și un CD de prezentare multimedia. Iar enumerarea poate continua!
    Toate – în ciuda modestiei care îi răzbate din glas – și datorită
    coordonatorului acestui proiect, Paul Bordaș:

    ʺFotogeografica este
    un proiect cultural educativ lansat în urmă cu 25 de ani, o competiție prin
    care promovăm valorile naturale și culturale ale României prin imagini, prin
    fotografie. A apărut în urma inițiativei unui grup de studenți de la Facultatea
    de Geografie din Universitatea București, în anii Ligii Studenților. În 1994, o
    primă idee a domnului profesor-cercetător Dumitru Baltă a fost preluată în
    cadrul clubului Ligii facultății și, apoi, transpusă în practică trei ani mai
    târziu, când a avut loc prima ediție Fotogeografica, în anul 1997. Bineînțeles
    că, atunci, nimeni nu se gândea că o să fie o amplă manifestare care va ajunge
    să cucerească inimile miilor de iubitori de artă și de natură din România. Și
    nici nu ne-am imaginat câți nebuni frumoși va reuși să adune ca într-o mare
    familie. Pe scurt, cam aceasta este Fotogeografica. Am putea spune că fiecare
    ediție a fost o nebunie, o frumusețe, o oază de artă și de inspirație, în
    același timp.ʺ



    Tematica
    concursului este dublă: patrimoniu cultural, pe de o parte, adică aşezări,
    construcţii, ocupaţii tradiţionale, datini sau obiceiuri; pe de altă parte,
    patrimoniu natural declinat în peisaj natural și viață sălbatică. Dar nu doar
    tematica a contribuit la faima Fotogeografica, ci și ţinuta ori invitaţii de
    prestigiu din domeniile artei fotografice, speologiei, alpinismului sau cercetării.
    Acordarea premiilor se face de către un juriu format din personalităţi. Cum
    standardul concursului a crescut de la an la an, unii dintre laureați au
    devenit profesioniști respectați cu trofee în competiții inclusiv
    internaționale, au ilustrat publicații și albume, au realizat expoziții
    personale de mare succes. Imaginile lor sunt nu numai un document, ci și un
    îndemn: patrimoniul natural și cultural fac parte din identitatea românească și
    reprezintă o moștenire ce obligă.


    Concursul
    Fotogeografica este completat, însă, și de o multitudine de activități,
    publicații, expediții de teren, ceea ce face din întreaga mișcare un real
    fenomen. Dar să îi dăm cuvântul, din nou, coordonatorului Paul Bordaș:

    ʺNe-am impus, de la începuturi, ca, pe lângă cadrul competițional, să
    realizăm și anumite programe culturale conexe și complementare. În primele
    ediții, au fost prezentări și dezbateri cu cercetători sau savanți, cu mari
    fotografi ai României, denumite generic Serile Fotogeografica. După care, am
    dezvoltat un program de conștientizare publică – EcoStud – privind problemele
    de mediu. În evoluția fenomenului Fotogeografica am realizat, apoi, cu
    premianții Fotogeografica un generos program intitulat România Student Tour.
    Sunt, de fapt, expediții în regiuni etnografice ale României în care noi
    scoatem în evidență ce au mai de valoare zonele respective. Ulterior, le
    transpunem în albume fotografice pe care le prezentăm la diferite manifestări
    interne și internaționale. După anul greu, încercat, 2020, al pandemiei, noi am
    rămas oarecum în urmă și datori față de premianții de anul trecut, pentru că nu
    am putut să parcurgem etapa România Student Tour și ne alesesem ca regiune
    Maramureșul istoric. Dar am revenit în forță în acest an și cu premianții de
    anul trecut am fost în Apuseni și, în urma acestei incursiuni – am stat cinci
    zile acolo – realizăm albumul monografic «Apuseni, țara de piatră». După care
    vom avea vernisajul Fotogeografica și premierea, probabil tot online ca și anul
    trecut, și cu premianții de anul acesta o să mergem în Maramureș și vom realiza
    albumul care încheie oarecum istoria fenomenului Fotogeografica de un sfert de
    veac – «Maramureșul, moștenire pentru un neam». Și lucrăm intens, pentru că, pe
    30 septembrie, ne dorim să prezentăm și să lansăm un volum jubiliar la Palatul
    Parlamentului, o încununare a celor 25 de ani de Fotogeografica și tot ce a
    însemnat mișcarea-fenomen Fotogeografica.ʺ



    Fotogeografica
    este, deci, mai mult decât un concurs: este o instituție ce descoperă tineri
    fotografi pasionați, ambasadori pe plan național și internațional ai unei
    Românii pline de farmec. ʺFiecare ediție Fotogeografica a fost o vitrină
    deschisă a momentului, dar și un fel de capsulă a timpului, căci an după an,
    timp de 25 de ani, s-a scris o cronicăʺ     – mai spune coordonatorul Paul Bordaș:

    ʺDe fapt, prin Fotogeografica, am arătat o altă geografie a României, o
    geografie în care imaginile vorbesc, pledează pentru valorile patrimoniale și
    naturale mai puțin alterate. Și pot să spun că am construit un mesaj mai ușor
    perceptibil, cu un impact mai mare pentru societate. Colecția România Student
    Tour, care este tradusă în engleză, a cam străbătut toate meridianele, a fost
    prezentată în peste 25 de manifestări internaționale – de la întâlniri de
    tineret, întâlniri culturale, până la reuniunea șefilor de stat major din
    statele NATO, de la Mamaia, prin 2015. A ajuns în Canada, la Universitatea
    Montreal, a ajuns în Franța, la Universitatea din Lyon, a ajuns în Germania…
    În Japonia, când cu dezastrul de la Fukushima, în țara noastră a fost o
    delegație de studenți cărora le-am înmânat această colecție România Student
    Tour … deci putem spune că a zburat peste mări și țări. Atât eu, cât și
    instituția în care lucrez – Casa de Cultură a Studenților București – ne
    identificăm cu această Fotogeografica și această Fotogeografica o identific cu
    România. De asta am și demarat proiectul cu premianții intitulat România
    Student Tour, pentru că vrem să arătăm ce are mai de valoare această țară și eu
    sunt convins că avem ce arăta. Vă lansăm invitația, de pe acum, la prezentarea
    albumului jubiliar, care, cum vă spuneam, va avea loc în data de 30 septembrie,
    la Palatul Parlamentului.ʺ


    Între timp, Fotogeografica vă așteaptă
    pe pagina sa omonimă de internet fotogeografica.ro, unde puteți admira
    imaginile surprinse, de-a lungul anilor, de pasionații de patrimoniul natural și cultural românesc.
    Se constituie, de ce nu?, în plin sezon al vacanțelor, și într-o invitație de a
    explora România profundă.


  • Be yourSelfie prin Bucureşti. Program de educaţie şi istorie urbană pentru studenţi şi liceeni

    Be yourSelfie prin Bucureşti. Program de educaţie şi istorie urbană pentru studenţi şi liceeni


    Timp de şapte luni, începând din
    februarie, Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din
    Bucureşti, derulează proiectul Be yourSelfie prin Bucureşti. Program de
    educaţie şi istorie urbană pentru studenţi şi liceeni. Be yourSelfie prin Bucureşti are o dublă menire: de
    conştientizare a laturii multiculturale a oraşului şi de descoperire -
    printr-un demers practic de documentare culturală – Bucureştiul. Activităţile proiectului vizează organizarea
    de sesiuni de formare şi ateliere pe teme de educaţie urbană (vizite ghidate)
    pentru studenţi din ciclul de licenţă şi elevi din licee bucureştene. Alexandra Iancu, lector la Facultatea de Stiinte Politice
    Universitatea Bucureşti: Ne-am propus să pornim de la o serie de întrebări aparent
    simple: ce înseamnă un oraş, cum se construieşte, cum evoluează şi să ne uităm
    la aceste întrebări dintr-o perspectivă multidisciplinară. Prin urmare,
    organizăm o serie de sesiuni de formare pentru studenţi, care reunesc ca
    traineri, ca invitaţi, o serie de antropologi, istorici, jurnalişti,
    politologi, specialişti în imagine. Este o serie de cursuri generale care au
    drept scop conştientizarea felului în care ne raportăm la oraşul în care trăim.
    Aceste şedinţe teoretice sunt dublate de o serie de sesiuni pe teren, astfel
    încât studenţii să ia contact în mod direct cu realitatea care îi înconjoară,
    indiferent că este vorba de Bucureştiul din Cartierul Primăverii, sau
    Bucureştiul cartierului Rahova, că este vorba de partea veche a oraşului, cu
    mahalalele şi clădirile boiereşti sau de cartierele noi. Pe scurt, avem în
    vedere această diversitate care se relevă în cadrul cursurilor.


    Cum spunea Alexandra Iancu, iniţiatoarea programului Be yourSelfie prin Bucureşti, întrebările de la
    care porneşte cercetarea sunt foarte simple, gen: Cum
    funcţionează (social, politic, economic, cultural) un oraş? Care sunt câteva
    dintre problemele majore cu care se confruntă o metropolă ca Bucureştiul? Cred că este o diferenţă între felul în
    care pun problema studenţii şi elevii de liceu. În general, în momentul în care
    sunt întrebaţi, la debutul oricărui proiect care sunt principalele probleme ale
    oraşului, studenţii tind să reproducă limbajul standard, ceea ce auzim zilnic
    la televizor. De pildă, problema infrastructurii, problema transportului în
    comun, faptul că oraşul nu este foarte curat, pe scurt, aceleaşi probleme
    enumerate şi de politicieni. Or, pentru noi este o miză a programului, să
    încercăm să vedem, dincolo de aceste aspecte -care nu sunt de neglijat- ce alte
    probleme avem, ce înseamnă oraşul dincolo de acest limbaj stereotipic.



    Alexandra Iancu, lector la Facultatea de Stiinte Politice Universitatea
    Bucureşti ne spune cum au reacţionat studenţii după primele întâlniri şi
    ateliere de formare: Deocamdată ne-am axat pe formarea
    studenţilor şi răspunsul lor a fost foarte bun, mai ales că am avut un număr
    destul de mare de şedinţe de formare. Programul a fost destul de intens, iar
    studenţii au venit în număr mare să urmărească aceste cursuri şi au fost
    entuziaşti, pentru că este un mod de învăţare nonformală, cursurile sunt
    dublate de experienţa pe teren. Am semnat o serie de convenţii cu licee din
    Bucureşti, mai multe decât cele prevăzute în proiectul iniţial, lucrăm cu
    Colegiul Naţional Cantemir, Sfântul Sava, Matei Basarab, Spiru Haret, Gheorghe
    Lazăr, lucrăm cu o serie de licee şi răspunsul – din ceea ce spun profesorii cu
    care lucrăm – este foarte bun la nivelul liceenilor, care sunt încântaţi şi de
    dimensiunea ludică a proiectului, nu doar că sunt informaţi, ci sunt direct
    implicaţi. De exemplu, organizăm o expoziţie concurs, o expoziţie publică, cu
    imagini surprinse de liceeni în oraş, în încercarea lor de a sesiza
    diversitatea culturală a Bucureştiului. Pentru că ei sunt foarte entuziamaţi de
    descoperirile lor. De altfel, după fiecare atelier, după fiecare tur ghidat,
    discutăm cu ei ca să vedem cum percep aceste experienţe şi pentru moment
    rezultatele sunt încurajatoare.



    Având
    la bază intenţia Facultăţii de Ştiinţe Politice de a ieşi din spatiul învăţării
    formale, precum şi de a realiza o legatură între învăţământul universitar de
    licenţă şi cel liceal, Proiectul
    Be yourSelfie prin Bucureşti. Program de educaţie şi istorie urbană pentru
    studenţi şi liceeni este finanţat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda,
    Liechtenstein şi Guvernul României. La finalul proiectului se va organiza un
    concurs de fotografie şi o expoziţie cu imagini din Bucureşti, realizate de
    către elevii participanţi.

  • Jurnal românesc – 3.09.2014

    Jurnal românesc – 3.09.2014

    Premierul român Victor Ponta a făcut o vizită oficială în China, unde s-a întâlnit cu şeful statului, Xi Jinping, şi cu omologul său, Li Keqiang. Oficialii celor două ţări au calificat drept exceptionale relaţiile politice bilaterale si au pledat pentru intensificarea celor economice, prin proiecte comune în domenii precum agricultura, energia şi infrastructura. La Beijing, seful guvernului de la Bucuresti a discutat şi cu reprezentanţii companiei naţionale chineze de căi ferate despre construcţia unei linii de tren de mare viteză Bucureşti-Iaşi, cu posibilitatea extinderii până la Chişinău, în Republica Modova.




    În România, comerţul cu amănuntul a crescut cu 8,2% în primele 7 luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, creşterea a fost generată de vânzările mari la produsele alimentare şi nealimentare, la tutun şi băuturi. Pe de altă parte, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 0,1% în luna iulie a acestui an, comparativ cu luna precedentă, mai arată sursa citată.




    Experţi din mai multe ţări europene participă, până vineri, la Bucureşti, la o conferinţă internaţională de criminalistică în domeniul analizei imaginilor digitale. La eveniment sunt dezbatute teme privind comparaţia imaginilor faciale, de obiecte sau persoane, scanerele laser, analiza şi prelucrarea înregistrărilor video şi a fotografiilor. Alături de politiştii români, la Bucureşti sunt prezenţi reprezentanţi ai Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică şi ai unor centre universitare din Spania, Suedia, Danemarca, Ungaria, Finlanda, Cipru, Italia, Olanda, Belgia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Elveţia, Estonia şi Lituania.





    Peste 1.800 de turişti români aflaţi în vacanţă pe litoralul bulgăresc au fost consiliaţi de poliţişti români în această vară în legătură cu prevederile legislative din Bulgaria. Poliţiştii români detaşaţi în ţara vecină au fost în misiune comună, alături de colegii lor bulgari, în staţiunile Balcic, Albena şi Nisipurile de Aur. În urma încheierii unui acord guvernamental româno-bulgar, poliţişti din cele două ţări acţionează în patrule comune pentru asigurarea ordinii şi a liniştii publice. Activităţile au loc pe perioada sezonului turistic, atât vara, cât şi iarna, în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.



    Desi au înregistrat o scădere în luna august, de 1,8% în ritm anual, înmatriculările de autoturisme Dacia în Franţa au devansat mărci auto de prestigiu precum Toyota, BMW sau Mercedes, a anunţat Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile. Vanzările au scăzut şi în rândul altor constructori auto mari precum Renault (10,7%), Peugeot Citroen (3,1%) sau Hyundai (26,9%). În schimb, au crescut vânzările grupului auto german Volkswagen(11%) şi ale grupului american Ford (40,9%). În primele opt luni din acest an, peste 72 de mii de autoturisme Dacia, marca românească deţinută de constructorul francez Renault, au fost vândute pe piaţa din Franţa, în creştere cu 20% comparativ cu perioada similară a anului trecut.