Populaţia României era, la jumătatea acestui an, de 21.779.000 de locuitori, în scădere cu un procent raportat la 1 iunie 2023. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, astfel că persoanele de peste 65 de ani depăşesc cu aproape un milion segmentul populaţiei tinere de până la 14 ani. Populaţia feminină este cu jumătate de milion mai mare decât cea masculină, iar vârsta medie la nivel naţional se apropie de 43 de ani. Aceasta ar fi fotografia de moment. Dinamica, însă, avertizează specialiștii, e una constant îngrijorătoare.
De la recensământul din 2011 și până la cel mai recent, din 2021, România a pierdut aproximativ un milion de locuitori – declara, încă de acum jumătate de an, președintele INS, Tudorel Andrei, într-o dezbatere organizată de media de la București. El semnalează îmbătrânirea accentuată a populației din ultimii 30 de ani (cu circa 7,7 ani în medie, dar mult mai accentuată în cazul femeilor), precum și faptul că, în următorii ani, România va face, foarte probabil, rocadă cu Olanda și va coborî de pe locul al șaselea pe poziția a șaptea în Uniunea Europeană ca număr de locuitori.
Economistul Ionuț Dumitru, fost șef al Consiliului Fiscal, avertizează că „partea mai proastă este că acest declin foarte accentuat din anii următori va avea loc în zona populației active. E un șoc foarte puternic acesta al ieșirii la pensie a decrețeilor (copiii născuți în perioada 1968-1990, când regimul comunist a interzis avorturile și a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive – n. red.) și vedem că în perioada respectivă sunt proiectate scăderi consistente de populație activă”.
Experții mai spun că grupul demografic de 65 de ani și peste din România înregistrează printre cele rapide creșteri din Europa, o tendință care se estimează că va continua. Consecințele unei forțe de muncă îmbătrânite devin evidente, deoarece un grup de forță de muncă mai mic trebuie să susțină o comunitate mai mare de pensionari. Această schimbare are implicații de anvergură în diverse sectoare, de la economie la sănătate, creând un efect de undă care atinge fiecare colț al societății românești.
În plus, rata natalității în România este în scădere de zeci de ani, coborând sub nivelul de înlocuire necesar pentru a menține o populație stabilă. În ultimii 35 de ani, aceasta aproape s-a înjumătățit – de la circa 60 născuți vii la o mie de femei în vârstă fertilă, la 35. Mulți tineri părăsesc țara în căutarea unor oportunități economice mai bune, iar acest exod agravează dezechilibrele demografice.
În sfârșit, comentatorii acuză ineficiența factorului politic: în pofida bunelor intenții declarate, niciunul dintre guvernele de la București, indiferent de culoarea lor ideologică, n-a reușit să creeze programe capabile să-i convingă să se repatrieze masiv pe tot mai numeroșii români din diaspora.
