Niciodată în
istoria Europei nu au existat atât de mulți oameni care să se bucure de o viață
atât de îndelungată. Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind impactul
schimbărilor demografice, din iunie 2020, relevă că, în ultima jumătate de
secol, speranța de viață la naștere a crescut în UE cu aproximativ 10 ani atât
pentru bărbați, cât și pentru femei. Potrivit documentului, în prezent, 20% din
populația comunitară depășește vârsta de 65 de ani, iar estimările sunt că,
până în 2070, această proporție va urca la 30%.
Invitat la Radio România,
Vladimir Alexandrescu, de la Institutul Național de Statistică, a făcut o
trecere în revistă a factorilor care contribuie la această situație în UE,
inclusiv în România – țară care se situează undeva la jumătatea clasamentului
din punct de vedere al gradului de îmbătrânire a populației: Condițiile de alimentație,
indiferent de toate comentariile care se fac, sunt totuși mereu mai bune în
țările europene, condițiile medicale, lăsând la o parte pandemia – care
reprezintă o situație cu totul specială – sunt net mai bune în toate țările,
modul de viață s-a îmbunătățit și el pretutindeni și, ca atare, speranța de
viață crește constant. Am ajuns acum la o speranță de viață de peste 80 de ani
la nivelul UE, ne apropiem cumva încet-încet și noi de acest nivel, nu suntem
foarte departe de restul Europei și, evident, că în aceste condiții o să apară
o problemă, pentru că
vârstanicii, pe cale firească, naturală, au nevoie de mai multe îngrijiri decât
cei care sunt tineri. Deci, cheltuielile sociale pentru toate țările vor crește
în următoarele decenii.
Datorită unor stiluri de viață mai sănătoase, precum și grație progreselor
din domeniul medical, respectiv îmbunătățirea prevenției, a diagnosticării și a
tratării bolilor – majoritatea pensionarilor din Uniune au o stare de sănătate
bună și pot alege cum să-și petreacă timpul. Mulți dintre aceștia – mai mulți ca
niciodată, potrivit datelor comunitare – aleg să rămână în activitate o
perioadă mai lungă de timp, își prelungesc cariera profesională și participă la
activități sociale după pensionare. Alții nu, iar sistemele de protecție
socială au în față provocarea și responsabilitatea de a-i sprijini. Este foarte
importantă privirea de ansamblu, care este tendința.
Din nou, Vladimir Alexandrescu : Cu câțiva ani în urmă, demografii au
introdus un al doilea indicator, pe lângă cel al speranței de viață la naștere,
care este un indicator substanțial și care există dintotdeauna în demografie:
acest al doilea indicator este speranța de viață sănătoasă. Tocmai pentru că
este extrem de important ca, de la un anumit moment, omul să nu devină o povară
pentru societate, pentru semenii săi, ci printr-o viață activă și sănătoasă să
continue să reprezinte un sprijin pentru familie, pentru cei care îl
înconjoară. Și, cu privire la acest al doilea indicator, dacă ar fi să intrăm
pe detaliile demografice, se observă niște chestiuni care merg în contrasens cu
cel dintâi – de pildă, dacă femeile au o speranță de viață la naștere mai mare
decât bărbații – în cazul României diferența este între 79 de ani la femei și
72 de ani la bărbați, deci un decalaj mare, la nivelul UE diferența e de 5 ani,
83 cu 78 – ei bine, în ceea ce privește speranța de viață sănătoasă, la bărbați
este mai mare decât la femei. Și, dacă depășim o anumită vârstă, e vorba de un
prag de 60 de ani, trendul iar se inversează – după 60 de ani speranța de viață
a bărbaților este puțin mai mare decât aceea a femeilor.
Noile realități ce țin de
îmbătrânirea populației ocupă un loc important pe agenda Bruxelles-ului, care
analizează toate fațetele, de la contribuția importantă pe care persoanele în
vârstă o pot aduce societății, până la măsura în care actualele sisteme de
pensii sunt pregătite să facă față unui număr din ce în ce mai mare de
pensionari. Una dintre oportunitățile pentru Uniune este ceea ce este definit
ca economia vârstei
a treia, ce ține de produse și servicii care să satisfacă nevoile și preferințele
specifice persoanelor în vârstă. Estimările sunt că economia vârstei a treia va
crește cu circa 5% pe an, de la 3,7 mii de miliarde de euro în urmă cu cinci
ani, la 5,7 mii de miliarde de euro în 2025. Turismul, locuințele inteligente
care sprijină traiul independent, tehnologiile asistive, produsele și
serviciile accesibile, robotica serviciilor wellness sau mobilitatea personală
și automatizată – sunt doar câteva sectoare în care pot să apară oportunități
de angajare în strânsă legătură cu economia vârstei a treia.
În același timp,
perspectivele pacienților pot fi îmbunătățite prin telemedicină, aplicațiile
pentru telefoanele inteligente și biosenzorii pentru diagnosticare și
monitorizare de la distanță. Toate acestea sunt menționate într-o Carte verde privind îmbătrânirea populației
realizată în urma raportului Comisiei Europene. În încercarea de a identifica
modul optim de răspuns, documentul lansează o amplă dezbatere cu privire la
provocările și oportunitățile pentru societatea în curs de îmbătrânire a
Europei, ținând cont de efectele acestei tendințe demografice accentuate asupra
economiei și societății. Cartea verde
aduce în discuție viteza și amploarea schimbărilor în societate, precum și
întrebările pe care trebuie să ni le punem pivind acest fenomen. Din
perspectiva UE, acest lucru include totul, de la promovarea unui stil de viață
sănătos și a învățării pe tot parcursul vieții, până la consolidarea sistemelor
de sănătate și de îngrijire, pentru a putea răspunde nevoilor persoanelor în
vârstă. Pe de altă parte, încurajarea natalității prin diferite politici de
sprijin se numără între inițiativele care ar putea ajuta, în timp, la
echilibrarea demografică.
