Fenomenul imigraţiei în România. Integrarea străinilor în societatea românească.
Tag: imigratie
-
Generaţia Z. Migraţia
În 2015, peste 4 milioane de sirieni fugeau de război și persecuție, devenind refugiați în țările învecinate, ceea ce a făcut din conflictul din Siria cea mai mare criză a Agenţiei ONU pentru refugiaţi din ultimii 25 ani. De atunci, fenomenul migraţiei a început să fie dezbătut la modul angajat şi în Europa. Dar ce înseamnă migraţie? Discutăm despre acest fenomen doar în situaţiile în care oamenii îşi părăsesc propria ţară pentru a fugi de război? Migraţia este, de exemplu, şi atunci când plecăm să studiem sau să muncim în altă ţară a Uniunii Europene.
Ne explică ce este migraţia şi cum arată fenomenul migraţiei în România Ovidiu Oltean, doctor în sociologie şi asistent de cercetare în cadrul UBB.
Bianca Vasile a coordonat Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) Italia şi a scris despre imigraţia românească în Italia în ultimele trei decenii (autoare a unui articol în cartea “Rădăcini la jumătate. 30 de ani de imigraţie românească în Italia”). Ea spune că situaţia studenţilor români din Italia este foarte diferită de cea a studenţilor români din alte ţări.
La nivel intracomunitar, european cetăţenii români şi cetăţenii ucraineni care pot călători în Europa fără viză, dacă tot vorbim de migraţia europeană pot să se mişte liber în statele UE şi în cele din spaţiul Schengen în virtutea unor acorduri internaţionale şi a drepturilor care decurg din acestea. Însă UE reglementează migraţia către spaţiul comunitar. Dacă eşti un cetăţean al unei ţări terţe Uniunii Europene, nu e atât de uşor să vii să te stabileşti în Europa”, spune Ovidiu Oltean, asistent de cercetare în cadrul Departamentului de Ştiinţe Politice al UBB. Cum stă UE cu reglementările privind migraţia? Se pare că nu prea bine în contextul actualelor provocări, explică europarlamentarul Ramona Strugariu.
-
Încrederea cetăţenilor în UE
România se află pe locul doi, la egalitate cu Portugalia, în ceea ce
priveşte imaginea pozitivă faţă de Uniunea Europeană. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru
publicat luni, numărul românilor care au o imagine pozitivă despre Uniune este
în creştere şi peste media europeană – 60%, faţă de o medie la nivel comunitar de
45%. Per ansamblu, studiul arată o creştere puternică a percepţiei pozitive a
cetăţenilor faţă de Uniunea Europeană în toate domeniile – de la economie la
starea democraţiei.Astfel, sondajul arată că mai mult de jumătate dintre
români au încredere în Uniunea Europeană şi sunt optimişti cu privire la
situaţia pieţei muncii, comparativ cu o medie la nivelul Uniunii Europene de
44%. Încrederea în Uniune a crescut în 20 de state membre şi este în continuare
mai mare decât cea în guvernele sau parlamentele naţionale. Cele mai mari
niveluri s-au înregistrat în Lituania, Danemarca şi Estonia. Tind să aibă
încredere în Uniune peste jumătate din respondenţii din 15 ţări, între care şi
România. Majoritatea europenilor, 61%, sunt acum optimişti cu privire la viitorul
Uniunii, în timp ce doar 34% sunt pesimişti. Optimismul este cel mai ridicat în
Irlanda, Danemarca, Lituania şi Polonia. Cele mai scăzute niveluri se
înregistrează în Regatul Unit şi în Franţa.Mai mult de jumătate dintre cetăţenii ţărilor membre sunt
de părere că vocea lor contează în Uniunea Europeană, situaţie care reflectă o
creştere atât faţă de toamna trecută cât şi faţă de iunie 2014. Totodată, mai
mult de jumătate dintre europeni declară că sunt mulțumiți de modul în care
funcționează democrația în Uniunea Europeană, scorul fiind cel mai mare
înregistrat din toamna anului 2004 până în prezent.Cele mai mari realizări ale
Uniunii sunt cetăţenia europeană şi libertatea de mişcare, mai consideră
majoritatea oamenilor. La nivel european şi naţional principala preocupare
rămâne imigraţia, menţionată de 34% din cei care au răspuns la întrebări, nivel
în scădere faţă de toamna anului trecut. Printre principalele constatări ale
studiului se numără un sprijin record pentru moneda euro şi transformarea
schimbărilor climatice în a doua preocupare majoră la nivelul Uniunii Europene,
după imigraţie.În sfârşit, în toate cele 28 de state membre, peste jumătate
dintre respondenţi consideră că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene. Acestea sunt
cele mai bune rezultate de la sondajul Eurobarometru din iunie 2014, realizat
înainte de intrarea în funcţie a Comisiei Juncker. Sondajul a fost realizat
după alegerile europene, între 7 iunie şi 1 iulie 2019, în toate cele 28 de
state membre ale Uniunii şi în cele cinci ţări candidate (Macedonia de Nord,
Turcia, Muntenegru, Serbia şi Albania). -
Reacţii la propunerile lui Macron privind Europa
Crearea unei
‘preferinţe europene’ în materie de concurenţă, protejarea vieţii politice de
ingerinţe externe şi atacuri cibernetice, un Consiliu de securitate european
care să includă și Marea Britanie sau revizuirea Acordului Schengen se numără
printre principalele propuneri prezentate de preşedintele Emmanuel Macron într-un articol-platformă,
intitulat ‘Pentru o renaştere europeană’, publicat recent în media din statele
membre ale UE.Șeful statului francez propune ca până la sfârşitul anului,
împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor europene şi ai statelor membre, să
se organizeze o Conferinţă pentru Europa, în care să fie propuse schimbările
necesare noului proiect politic. Referitor la Brexit, capcana nu este
reprezentată de apartenenţa la UE, fiind vorba, în opinia sa, de minciuni şi
iresponsabilitate care pot distruge proiectul european. Pe de altă parte, Macron
consideră că trebuie interzisă finanţarea partidelor politice europene de către
puterile străine, dar și a tuturor discursurilor pe internet care incită la ură
şi la violenţă.În ceea ce privește imigraţia, el afirmă că Acordul Schengen de
liberă circulaţie în spaţiul comunitar trebuie revizuit. Pe de altă parte,
Emmanuel Macron doreşte stabilirea unui tratat european de apărare şi
securitate, pentru a defini altfel obligaţiile indispensabile ale fiecărui stat
în materie de apărare, în legătură strânsă cu Alianţa Nord-Atlantică: creşterea
cheltuielilor militare, operaţionalizarea clauzei de apărare reciprocă, un
Consiliul de securitate european la care să participe și Marea Britanie. În
planul protecţie sociale, viziunea sa europeană vizează crearea pentru fiecare
persoană care munceşte,fie din est, vest, nord sau sud, a unui ‘scut social’
care să garanteze un câştig similar pentru acelaşi loc de muncă şi un salariu
minim european, adaptat fiecărei ţări şi discutat anual la nivel european.Reacțiile
n-au întârziat să apară. La București, premierul Viorica Dăncilă a spus că a
citit cu interes scrisoarea, pe care România o salută în calitate de
preşedinţie rotativă, din prisma preocupărilor pentru viitorul Europei.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea afirmă că România trebuie să
susţină organizarea unei Conferinţe pentru Europa, proiect la care ţara noastră
să participe activ. Propunerile șefului statului francez au fost primite cu
reținere de europarlamentarii români. Dacă liberala Norica Nicolai a subliniat
că mesajul este unul electoral, Marian Jean Marinescu, care face parte din
grupul Partidului Popular European, crede că acesta este un exercițiu de
imagine al președintelui francez.În schimb, preşedintele Consiliului European,
Donald Tusk, a salutat reformele care cer o cooperare sporită pentru ceea ce
Macron a numit renaşterea Europei, iar şeful executivului
comunitar, Jean-Claude Juncker, a apreciat angajamentul său ferm pentru a
identifica şi a răspunde la provocările europene. -
Consiliul convine asupra unui rol mai important pentru eu-LISA
În aprilie 2016,
Comisia Europeană iniţia o dezbatere despre modul în care se poate îmbunătăţi
funcţionarea sistemelor de informaţii ale UE, astfel încât să contribuie mai
mult la gestionarea frontierelor şi la securitatea internă. Recent, a fost
realizat un pas important în această direcţie.
La sfârşitul săptămânii trecute, Consiliul a adoptat
propunerea Comisiei Europene privind consolidarea Agenţiei eu-LISA, ceea ce
reprezintă un pas important în dezvoltarea sistemelor IT în spațiul de
libertate, securitate și justiție. Salutând adoptarea acestei propuneri,
Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migrație, afaceri interne și
cetățenie, a declarat: Informațiile
reprezintă un instrument puternic, iar agenția consolidată va contribui la
garantarea faptului că funcționarii serviciului de imigrație, polițiștii de
frontieră și autoritățile de asigurare a respectării legii dispun de
informațiile adecvate, la momentul oportun.
La rândul său, Mina
Andreeva, purtător de cuvânt al Executivului comunitar, a comentat: Comisia
salută adoptarea astăzi de către Consiliu a dosarului de securitate prioritar
pe care noi l-am propus pentru consolidarea agenţiei eu-LISA – agenţia UE
responsabilă cu managementul sistemelor de informaţii în materie de securitate
şi frontiere. O agenţie eu-LISA mai puternică va fi în centrul nervos al
sistemelor noastre de informaţii pentru gestionarea frontierelor, migraţie şi
securitate. De asemenea, ne va ajuta să ne asigurăm că aceste sisteme
funcţionează împreună într-un mod mai eficient şi interoperabil, oferindu-le
poliţiştilor de frontieră instrumentele
necesare pentru a-şi îndeplini efectiv treaba şi a proteja cetăţenii
europeni.
Propunerea Comisiei de consolidare a mandatului eu-LISA a
fost făcută în 2017 şi se numără printre eforturile de eliminare a lacunelor
rămase în materie de informații în sistemele de informații ale UE, astfel încât
aceste sisteme să funcționeze împreună într-un mod mai inteligent și mai
eficace.
Consolidarea Agenției
eu-LISA îi va permite acesteia să preia mai multe sarcini. Va fi responsabilă
cu punerea în aplicare a componentelor tehnice pentru a se asigura
interoperabilitatea sistemelor de informații ale UE. Cu un buget propus de 2
miliarde EUR pentru perioada 2019-2027, agenția va dezvolta și va gestiona
viitoarele sisteme de informații la scară largă ale UE, cum ar fi Sistemul de
intrare/ieșire (EES), Sistemul european de informații și de autorizare privind
călătoriile (ETIAS) și versiunea actualizată a Sistemului european de
informații cu privire la cazierele judiciare (ECRIS-TCN). Tot eu-LISA va
actualiza sistemele existente, cum ar fi Sistemul de informații Schengen (SIS),
Sistemul de informații privind vizele (VIS) și Eurodac, de care este deja
responsabilă. De asemenea, agenția va putea să acorde în mai mare măsură
statelor membre asistență tehnică și operațională ad-hoc.
Agenția eu-LISA și-a
început activitatea în decembrie 2012 și este responsabilă cu gestionarea
operațională a sistemelor de informații ale UE. Principala sa sarcină
operațională este de a se asigura că aceste sisteme funcționează 24 de ore pe
zi, șapte zile pe săptămână. Agenția are și sarcina de a se asigura că sunt
instituite măsurile de securitate necesare și că se respectă efectiv
securitatea și integritatea datelor, precum și conformitatea cu normele UE
privind protecția datelor.
-
Retrospectiva evenimentelor externe 2017
Marile dosare de pe agenda UE
Autorităţile de la Londra au lansat, în martie, la nouă luni după referendumul care a divizat Regatul, procedura de ieşire din UE. După luni de negocieri dure, Bruxellesul şi Londra ajung, în sfârşit, la un absolut necesar acord de etapă. În decembrie, Consiliul European a constatat că au fost înregistrate suficiente progrese privind negocierile pe cele trei teme principale: drepturile cetăţenilor europeni după Brexit, frontiera dintre Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord şi nota de plată pe care Londra trebuie s-o achite în urma divorţului. Urmează negocierile comerciale, despre care experţii spun că vor fi la fel de anevoioase. Imigraţia a rămas, şi în 2017, o temă de actualitate, chiar dacă numărul refugiaţilor care au luat cu asalt Europa a scăzut. Grecia şi Italia rămân supuse presiunii, iar mai multe state comunitare din Europa Centrală şi de Est, în special Ungaria, continuă să respingă sistemul de cote propus de Comisia Europeană. Afectată doar într-o mică măsură de presiunea refugiaţilor, Spania a trăit, spre finele anului, o tumultoasă atmosferă politico-socială, odată cu organizarea controversatului referendum privind independenţa Cataloniei. Pe 27 octombrie, Parlamentul catalan a proclamat unilateral independenţa regiunii, nerecunoscută de UE. Madridul a plasat Catalonia sub tutelă, a destituit Guvernul, a dizolvat Parlamentul regional şi a convocat noi alegeri regionale, în vreme ce preşedintele destituit Carles Puigdemont a fugit în Belgia. În materie de politică externă, UE a intrat intr-o nouă era a relaţiilor cu SUA, mult mai reci, după instalarea lui Donald Trump, şi a păstrat distanţa faţă de Rusia, mai ales pe fondul prelungirii sancţiunilor economice împotriva acesteia, din cauza implicării Moscovei în conflictul din estul Ucrainei. În schimb, un mare pas înainte este considerată finalizarea acordului comercial cu Japonia, a treia cea mai mare economie a lumii.
În Europa, extrema dreaptă îşi continuă ascensiunea
În 2017, alegerile care au avut loc în Franţa, Germania, Olanda şi Austria nu au făcut decât să confirme faptul ca extrema dreaptă câştigă din ce in ce mai mult teren. Anul acesta, partidele de profil au obţinut în lanţ scoruri istorice, chiar dacă nicio victorie naţională. În Franţa, lidera Frontului Naţional, Marine le Pen, a acces în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai, cu un număr de voturi aproape dublu faţă de cel obţinut de tatăl său, Jean-Marie Le Pen, în urmă cu 15 ani. Scrutinul a fost câştigat, cu 66% din voturi, de pro-europeanul de centru Emmanuel Macron. La conducerea mişcării En Marche!, înfiinţată cu doar un an înainte, el i-a îndepărtat pentru prima oară de la Elysée pe socialişti şi republicani. În Germania, după alegerile federale, Alternativa pentru Germania, formaţiune eurospcetică şi anti-imigraţie, a intrat în premieră în Bundestag, după ce a obţinut peste 12% din voturi. Partidul Libertăţii din Olanda (de extremă dreaptă), al lui Geert Wilders, a devenit, în martie, a doua forţă politică în Parlament, după liberali. Partidul Libertăţii în versiunea austriacă, cel mai vechi din familia naţionalistă europeană, a încheiat legislativele din octombrie cu 26%, un scor apropiat de recordul său. Rezultatul i-a garantat prezenţa în Guvernul condus de conservatorul Sebastian Kurz, care, la 31 de ani, a devenit cel mai tânăr premier din Europa. Deşi nu a fost deplin, succesul partidelor populiste, eurosceptice şi ostile imigraţiei accelerează recompunerea peisajului politic în spaţiul comunitar.
Primul an al mandatului lui Trump
Pe 20 ianuarie, miliardarul republican Donald Trump devenea preşedintele SUA, cu sloganul “America mai mai întâi”, însă suspiciunile de complicitate cu Rusia i-au umbrit debutul mandatului. Dovadă a manierei unice în care-şi conturează politica externă, el a destramăt bilanţul predecesorului său democrat Barack Obama, după ce SUA au părăsit sau au ameninţat că părăsesc mai multe acorduri internaţionale. Între acestea, Parteneriatul Trans-Pacific, semnat cu 11 ţări din regiunea Asia-Pacific, între care şi Japonia, Acordul climatic de la Paris şi actul constitutiv al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO). Totuşi, recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a statului Israel a fost, poate, cea mai controversată decizie a neconvenţionalului preşedinte. Măsura a fost aproape unanim criticată de partenerii occidentali ai SUA şi a provocat un val de proteste în Orientul Mijlociu. De asemenea, pe tot parcursul anului, Trump a avut un discurs foarte agresiv faţă de ceea ce a numit “regimul brutal de la Phenian”, pe fondul obişnuitelor teste balistice ale Coreei de Nord.
Atacuri comise în spaţiul occidental
Sute de persoane şi-au pierdut viaţa în atacurile din 2017, în spaţiul occidental, în principal în SUA şi Marea Britanie, în pofida eforturilor depuse de comunitatea internaţională pentru combaterea terorismului.În mai, în oraşul britanic Manchester, în timpul concertului cântăreţei Ariana Grande, un britanic de cetăţenie libiană a detonat un dispozitiv explozibil improvizat. În urma atentatului, 22 de persoane şi-au piedut viaţa, iar 60 au fost spitalizate. În august, teroriştii au lovit din nou în Europa, de această dată la Barcelona. 14 persoane au fost ucise şi 100 rănite de o furgonetă care a intrat pe o arteră pietonală. Totuşi, cel mai sângeros atac a avut loc în octombrie, în Las Vegas, SUA. 59 de oameni au murit şi peste 500 au fost raniţi, după ce un sexagenar a deschis focul asupra mulţimii adunate la un concert. Carnagiul a inflamat dezbaterile privind accesul cetăţenilor americani la armele de foc.
Final de carieră pentru mari sportivi
Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui. ound:white Cel mai mare sprinter din toate timpurile, super-star al atletismului, sportiv cu o carismă inegalabilă. Jamaicanul Usain Bolt, supranumit Fulgerul, a spus adio sportului de performanţă în august, după Campionatele Mondiale. Cu un palmares extraordinar, care cuprinde opt titluri olimpice şi două recorduri mondiale ce par imposibil de depăşit, el a lăsat în urmă un gol uriaş. La rându-le, iubitorii fotbalului şi-au luat la revedere de la mai mulţi jucători de legendă. Italianul Francesco Totti, germanul Philipp Lahm, spaniolul Xabi Alonso si brazilianul Kaka au agăţat ghetele în cui.
-
Cum îi văd românii pe refugiaţi
Afluxul masiv de
refugiaţi şi gestionarea lui – una din cele mai mari provocări cu care se
confruntă UE de la crearea ei şi
situaţie faţă de care oricine are o părere, mai mult sau mai puţin bazată pe o
informare corectă. Se pare că românii nu au nimic împotrivă ca refugiaţii să
vină în România, dar nici nu vor să îi integreze în societate sau să trăiască
alături de ei. Este concluzia sondajului Percepţia românilor privind criza
refugiaţilor, recent realizat de Asociaţia Pro Democraţia.
Iuliana Iliescu,
manager de proiecte în cadrul asociaţiei: În cea mai mare
parte, oamenii sunt informaţi despre criza refugiaţilor din social media.
Aproape 55% afirmă că sunt informaţi din social media, iar 29%, din radio şi
televiziune. În mare parte sunt îngrijoraţi de această situaţie din cauza
ştirilor negative care apar în aceste reţele. Cu privire la numărul refugiaţilor
prezenţi în România, şi mă refer la cei care au venit acum, după 2015,
majoritatea consideră că sunt peste 300 de refugiaţi, cam 35%. Din câte ştim
noi, momentan în România au venit doar 15 persoane refugiate. Referitor la
întrebarea dacă sunt de acord cu prezenţa refugiaţilor, aici există un
echilibru între da şi nu. Cam 54% spun nu, 46% spun da. Dacă am face o
comparaţie între acceptul în familie sau la muncă dintre un cetăţean european
care ar veni în România şi un refugiat, există o discrepanţă foarte mare. În
ceea ce priveşte un refugiat, 26,5% dintre români preferă să fie doar un simplu
vizitator. Luând în considerare situaţia din Siria şi nu numai, un număr destul
de îngrijorător din punctul nostru de vedere, şi anume 18%, spun că l-ar
expulza. Faţă de 2,5%, când vine vorba de un cetăţean european de altă
naţionalitate.
Totuşi, când vine
vorba de copiii refugiaţilor, românii sunt mai indulgenţi, cei mai mulţi
acceptând ca fiii şi fiicele lor să îi aibă colegi pe copiii refugiaţilor.
Îngrijorător este faptul că peste 40% sunt de părere că refugiaţii ar trebui să
fie amplasaţi în tabere speciale, nu în mediul urban sau rural, cum ar fi
normal pentru integrare, atenţionează Iuliana Iliescu.
Un alt sondaj,
realizat de INSCOP Research, relevă că peste 80% dintre români nu sunt de acord
ca refugiaţii/imigranţii să se stabilească în România.
Luna aceasta,
Biroul de Informare al Parlamentului European în România şi Asociaţia Pro
Democraţia au organizat un eveniment dedicat crizei refugiaţilor. Claudiu Crăciun,
expert în cadrul Asociaţiei Pro Democraţia, a vorbit despre faptul că, în
trecut, românii au avut experienţe pozitive cu refugiaţi greci, turci, din
Orientul Mijlociu. Potrivit lui Claudiu Crăciun, nu există o rezistenţă mare la
nivel interpersonal, imaginea apocaliptică asupra venirii refugiaţilor fiind
insuflată cu ajutorul unor politicieni, instituţii, mass media.
La aceeaşi
dezbatere, Eleodor Pîrvu, director adjunct la Inspectoratul General pentru
Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a reluat ideea că
fenomenul imigraţiei a existat de foarte mult timp în România şi a vorbit
despre legislaţia românească în domeniu: Sistemul de azil,
migraţie şi integrare a fost creat nu imediat după Revoluţie, dar s-au făcut
imediat după Revoluţie paşi foarte importanţi, în principal prin aderarea la
Convenţia privind statutul refugiaţilor, în 1991. După care a urmat o serie de
acte legislative prin care s-a reglementat modul de implementare a politicilor
în domeniu, culminând cu actuala legislaţie şi cu sistemul creat în domeniul
azilului, migraţiei şi integrării, legislaţie pe deplin în concordanţă cu
acquis-ul european în domeniul cu toate directivele existente – directiva
privind calificarea, directiva privind procedurile, directiva privind condiţiile
de recepţie. Avem şi două regulamente – Regulamentul Dublin şi Regulamentul
Eurodac.
Potrivit lui
Eleodor Pîrvu, media cererilor de azil în România a fost în cursul anilor
trecuţi de aproximativ 1200 – 1300 de cereri de azil, depuse de cetăţeni din
diferite state terţe. În ţara noastră există o instituţie care coordonează şase
centre de primire şi recepţie a solicitanţilor de azil pe teritoriul României,
cu o capacitate totală de 950 de locuri, capacitate care poate fi suplimentată
în caz de criză. Toate cererile de azil depuse pe teritoriul României sunt
procesate într-un termen destul de scurt, de 30 de zile. Este cea mai scurtă
procedură de azil la nivel european.Eleodor Pîrvu: Toate
persoanele care depun o cerere de azil sunt verificate, înregistrate în bazele
noastre de date şi procesate conform standardelor în domeniu de către oameni
bine pregătiţi. Cei care sunt respinşi, au posibilitatea de a ataca această
decizie în faţa instanţei. Cei care sunt admişi, care primesc o formă de protecţie,
statutul de refugiat sau protecţia subsidiară pot participa la procesul de
integrare, care, în momentul de faţă, nu este un proces obligatoriu pentru
persoanele care obţin o formă de protecţie. Recent, în legea privind azilul au
fost introduse anumite condiţii, pentru a primi ajutoarele nerambursabile pe
care statul român le oferă timp de 12 luni, perioadă în care persoana este
implicată în activităţi de integrare pe diferite paliere.
Conform
mecanismului de relocare a refugiaţilor în statele membre ale UE, România
urmează să primească, în intervalul 2016-2017, 6.205 refugiaţi. -
Mobilizare europeană în problema imigraţiei
Uniunea Europeană nu-i va
respinge niciodată pe imigranţii în căutare de protecţie, dă asigurări
prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, îndemnând statele
membre să rămână fidele valorilor umanităţii în faţa a ceea ce el a numit o
criză mondială. Declaraţia survine în condiţiile în care Europa se confruntă cu cel mai mare flux de
imigranţi de după cel de-al Doilea Război Mondial. Mulţi dintre ei fug din ţări
devastate de război, precum Siria şi Afganistan, riscându-şi vieţile pentru a
ajunge în Occident.În tandem, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande
s-au pronunţat pentru o politică de azil comună la nivelul Uniunii Europene şi
au cerut Italiei şi Greciei să deschidă rapid centre de înregistrare a
refugiaţilor. În aceste centre, refugiaţii care ar îndeplini condiţiile pentru
a primi azil ar urma să fie separaţi de imigranţii economici veniţi în Europa
motivaţi doar de dorinţa de a găsi un trai mai bun, iar aceştia din urmă ar
trebui să fie retrimişi în ţările lor. Crearea unor astfel de centre a fost
deja decisă la Consiliul European din luna iunie, dar până în prezent niciunul
nu a fost înfiinţat. Astfel de centre trebuie să fie create încă de anul acesta
în ţările aflate în prima linie a valului de imigranţi ilegali, precum Italia
şi Grecia – a subliniat Angela Merkel, după discuţii cu preşedintele francez.
Au existat momente în istoria noastră europeană când ne-am confruntat cu o
situaţie excepţională, iar astăzi avem o astfel de situaţie şi este una care va
dura, a adăugat liderul de la Elysee.Circa 250.000 de imigranţi ilegali din
afara Europei au sosit pe continentul european de la începutul anului în curs,
situaţie ce a creat o criză umanitară fără precedent. Alături de refugiaţii
care provin din zone de conflict, precum Orientul Mijlociu sau Afganistan, sunt
şi cei care vin din ţări africane, motivaţi de dorinţa de a găsi un trai mai
bun în Europa. Ei profită de anarhia din Libia pentru a tranzita această ţară
şi traversează apoi Marea Mediterană, mai ales către Grecia şi Italia. O altă
rută, folosită în special de sirieni şi afgani, este traversarea Turciei şi
apoi a unei porţiuni din Marea Egee către insulele greceşti. În timp ce în
Grecia şi Italia sosesc de obicei imigranţi clandestini proveniţi din afara
Europei, Germania se confruntă la rândul ei cu un val masiv de refugiaţi, care
aleg un traseu balcanic.Potrivit unor estimări, numărul imigranţilor
clandestini ajunşi pe teritoriul german urmează să depăşească până la sfârşitul
acestui an cifra de 800.000. Invitat la Radio România, istoricul Dorin Matei
apreciază că Europa trebuie să se mobilizeze pentru a găsi o soluţie. El spune
că, din păcate, soluţiile găsite până acum sunt tot cele de acum 1500 de ani,
găsite de împăraţii Chinei sau de cei ai Imperiului Roman, adică ridicarea unor
ziduri. Împăraţii Chinei au ridicat Marele Zid Chinezesc, împăraţii romani au
ridicat Valul lui Traian la noi, Zidul lui Hadrian între Anglia şi Scoţia. N-au
fost soluţii eficiente. Au oprit pe moment valul acesta de migraţie, dar până
la urmă Europa a fost copleşită de acest val. Europenii par luaţi prin
surprindere de valul acesta şi sper să găsească o soluţie, pentru că altfel
lucrurile se vor complica foarte mult, spune Dorin Matei.Deocamdată,
Bruxellesul promite, de exemplu, că va ajuta Franţa să facă faţă valului de
emigranţi care încearcă să ajungă în Marea Britanie şi că ia în calcul şi
instituirea în Ungaria a unui aşa-numit punct fierbinte în gestionarea
fluxului. Dar, cu condiţia colaborării tuturor statelor membre, chiar şi a
acelora care nu se confruntă cu criza migraţiei.Corespondentul Radio România
la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Prim-vicepreşedintele Comisiei
Europene, Frans Timmermans, care a vizitat tabăra de refugiaţi din portul
francez Calais, a pledat din nou pentru implicarea tuturor celor 28 de state
membre, chiar şi a celor care nu se confuntă cu criza imigraţiei. Timmermans
a anunţat că executivul comunitar susţine statele care se află în prima linie
unde sosesc imigranţii, prin trimiterea de echipe ale agenţiilor europene care
ajută la înregistrarea şi identificarea solicitanţilor de azil şi trimiterea
înapoi a celor care nu întrunesc aceste cerinţe. Oficialul Comisiei Europene
mai spunea că este nevoie de un mecanism permanent de distribuire a
solicitanţilor de azil, aşa-numita relocare, care ar putea fi
activat de fiecare dată când există o criză.O primă reuniune la nivel
înalt pe tema imigraţiei convocată de urgenţă la Bruxelles va avea loc pe 14
septembrie, când se vor întruni miniştrii de interne ai Uniunii Europene.
Ministrul luxemburghez pentru imigraţie şi azil, Jean Asselborn, a cărui ţară
deţine în prezent preşedinţia Uniunii Europene, a convocat această reuniune
pentru a evalua situaţia de pe teren şi acţiunile politice în desfăşurare şi
pentru a discuta despre noi iniţiative de consolidare a răspunsului european la
criza emigraţiei. Toate acestea, în condiţiile în care preşedinţia Uniunii
Europene recunoaşte, într-un comunicat, că fenomenul a luat proporţii
nemaiîntâlnite. -
Retrospectiva săptămânii 19-25.04.2015
Summit UE privind imigraţia clandestină
Liderii europeni, reuniţi de urgenţă, joi, la Bruxelles, au decis să tripleze mijloacele alocate pentru salvarea imigranţilor clandestini în Marea Mediterană, dar şi să apeleze la sprijinul ONU pentru acţiuni militare împotriva traficanţilor din Libia, ţară de unde fug, înspre Europa, numeroşi cetăţeni. România, reprezentată la summit de preşedintele Klaus Iohannis, este solidară cu statele riverane Mediteranei care au povara cea mai grea de dus. În opinia şefului statului, este necesară creşterea bugetului Agenţiei pentru gestionarea graniţelor externe ale Uniunii Europene (Frontex) pentru acţiunile din zonă, Bucureştiul fiind dispus, dacă i se solicită, să trimită mai mulţi experţi. În paralel, pe termen mediu şi lung este foarte important să se lucreze la cauza fenomenului migrator – sărăcia din ţările din Africa. Summitul UE a fost convocat de urgenţă după ultima tragedie din Mediterana, soldată cu moartea a 800 de migranţi africani.
România şi cooperarea în cadrul Europol
Unul din cinci experţi care lucrează în domeniul apărării cibernetice la Europol provine din România – a precizat, la Bucureşti, directorul acestei instituţii, Rob Wainwright. Poliţia română este apreciată ca fiind unul dintre cei mai activi membri ai organizaţiei europene de combatere a criminalităţii, fiind pe locul 6 din 12 din punct de vedere al numărului de schimburi de date din sistemul Europol – a declarat şi ministrul de Interne, Gabriel Oprea. În acest context, el a pledat pentru aderarea României la Spaţiul Schengen: România are responsabilitatea opririi fluxurilor de migranţi ilegali de la frontiera estică a Uniunii Europene şi putem constata că măsurile luate asigură securitatea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie. Avem cel mai modern sistem integrat de securizare a frontierelor şi avem una dintre cele mai consistente contribuţii la acţiunile Frontex. De aceea, apreciez că intrarea României în Spaţiul Schengen ar aduce certe beneficii pentru securitatea Uniunii, dar şi a statelor membre.”
Centru CIA în România?
Fostul preşedinte de stânga al României, Ion Iliescu, a declarat, în premieră, pentru publicaţia germană Der Spiegel”, că, după devastatoarele atentate din 11 septembrie 2001, din Statele Unite, România a pus un sediu la dispoziţia CIA. El a explicat că a fost un gest de bunăvoinţă faţă de americani, înaintea aderării, în 2004, la NATO. Ion Iliescu a precizat şi că autorităţile române nu s-au amestecat în activităţile serviciului american şi că nu ştiau ce se petrecea acolo. Potrivit ziariştilor germani, el ar fi, după fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski, al doilea şef de stat care recunoaşte existenţa centrelor secrete ale CIA în Europa. În pofida numeroaselor anchete desfăşurate, aceste închisori de pe teritoriul unor ţări est-europene, inclusiv în România, rămân un mister la aproape zece ani de la dezvăluirea existenţei lor. Dacă aş fi ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv – a subliniat Ion Iliescu, făcând aluzie la alegaţiile potrivit cărora membri importanţi ai reţelei teroriste Al-Qaida ar fi fost interogaţi prin acte de tortură.
Pact pentru sănătate
Premierul român, Victor Ponta, a propus, săptămâna aceasta, încheierea unui pact pentru sănătate care să fie acceptat de toate partidele politice din ţară. Şeful guvernului consideră că garanţia finanţării constante a sistemului, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi creşterea salariilor ar putea opri plecarea specialiştilor în străinătate. Victor Ponta: “Dacă aş zice că mâine, gata, triplăm salariile ar fi neserios şi nerealist, dar e nevoie de o perspectivă de timp, adică în doi, trei, patru ani în care veniturile să crească şi de posibilitatea de a avea venituri din activitatea privată. Altfel, dacă nu au perspectivă, competiţia europeană sigur că ne va lăsa fără cei mai buni medici.” Anterior acestei declaraţii, ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu afirmase că, dacă în trei ani, nu se măresc serios salariile, în domeniul medical va fi dezastru. Printre ceilalţi factori care contribuie la migraţia medicilor spre vest este blocarea posturilor, numărul insuficient de spitale şi numărul în creştere al bolnavilor.
Bacşiş impozitat
Executivul de la Bucureşti a aprobat o ordonanţă de urgenţă care prevede impozitarea tuturor veniturilor, inclusiv a sumelor oferite drept bacşiş. Potrivit actului normativ, banii daţi în plus şi în mod voluntar de client pentru bunuri livrate sau servicii prestate de către operatorii economici vor fi trecuţi pe un bon fiscal separat. În primul rând, salariatul când vine dimineaţa la locul de muncă are obligaţia să-şi înregistreze veniturile aflate asupra sa în registrul ţinut separat de către angajator.” — a precizat ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici. Bacşişul va fi impozitat cu 16%, rămânând la latitudinea angajatorului dacă îl va reţine pentru sine sau îl va acorda angajaţilor.
Fără vize, în Canada
Românii au primit, miercuri, veşti foarte bune de peste Ocean! Guvernul Canadei a hotărât să includă România în rândul statelor pentru care se vor aplica, din 2016, prevederile sistemului de Autorizare Electronică a Călătoriei (eTA). Astfel, cei care au deţinut în ultimii zece ani o viză canadiană sau care au o viză temporară pentru Statele Unite ale Americii vor putea intra fără viză pe teritoriul canadian în urma înregistrării electronice în sistemul eTA. Potrivit Ministerului de Externe de la Bucureşti, această decizie – etapă importantă în procesul de eliminare totală a vizelor canadiene – reconfirmă dialogul constant şi consecvent al autorităţilor române cu cele canadiene în soluţionarea acestui dosar. Reprezintă şi un semnal al voinţei politice de a fi realizat, cât mai curând, obiectivul împărtăşit de România, Canada şi Uniunea Europeană de eliminare a regimului vizelor canadiene pentru toţi cetăţenii români, astfel încât aceştia să se bucure în mod egal cu ceilalţi cetăţeni europeni, de călătoria fără vize în Canada.
-
Jurnal românesc – 28.11.2014
România are o datorie de necontestat faţă de Republica Moldova: constituirea unui spaţiu comun de democraţie, prosperitate şi stabilitate, a declarat, vineri, la Chişinău, preşedintele ales al României, Klaus Iohannis. El a mai spus că unul din obiectivele principale de politică externă a Bucureştiului este susţinerea cu orice preţ a parcursului european al Republicii Moldova. Iohannis şi-a exprimat speranţa că la alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie, cetăţenii moldoveni vor opta spre un viitor pro-european. La rândul său şeful guvernului de la Chişinau, Vlad Filat, a sublinat că alegerile de duminică sunt cele mai importante de la proclamarea independenţei ţării, în 1991. Provocările externe ne determină să fim maxim responsabili şi solidari pentru a oferi cetăţenilor un viitor european, a mai spus Filat.
Europarlamentarul Mircea Diaconu a fost achitat definitiv de instanţa supremă pentru conflict de interese. Magistraţii au respins recursul Parchetului General şi au menţinut decizia Curţii de Apel de achitare şi sancţionarea doar cu amendă administrativă de 1.000 de lei. Mircea Diaconu a fost trimis în judecată acum doi ani pentru de conflict de interese, dosarul fiind deschis în urma unei sesizări a Agenţiei Naţionale de Integritate. Procurorii au susţinut că Mircea Diaconu, în calitate de director al Teatrului Nottara, a participat la negocierea contractelor soţiei sale, Diana Lupescu, dar a prezidat şi comisia de examinare a unui concurs pe care l-a câştigat aceasta.
Un raport al Consiliului Concurenţei arată că, în România, comisioanele bancare sunt la un nivel foarte ridicat în raport cu celelalte state UE, aceste costuri depăşind cu aproximativ 50 euro media înregistrată la nivelul Uniunii. Comisioanele bancare analizate sunt administrarea lunară a contului, eliberarea extrasului de cont, internet banking, administrarea cardului de debit, retragerea de numerar (de la ATM propriu sau al altei bănci) şi tranzacţiile internaţionale. Conform datelor instituţiei, bazate pe informaţiile furnizate de bănci la 1 octombrie cu excepţia Marfin Bank şi Banca Transilvania, toate celelalte bănci aveau taxe de cel puţin 2,5 lei/lună pentru administrarea unui cont curent de bază. Cele mai mari taxe pentru administrare lunară a contului se percep de UniCredit, OTP şi BCR. Pentru serviciul de Internet Banking, gratuit în cele mai multe state UE, se percepe lunar aproximativ 1 euro, cel mai mare tarif fiind perceput de OTP Bank – 1,5 euro.
Marea Britanie se confruntă cu o creştere semnificativă a imigraţiei, în fruntea clasamentului fiind românii şi bulgarii. Numai numărul românilor a crescut în perioada septembrie 2013 – septembrie 2014 cu 103.900, potrivit datelor oficiale publicate joi de Oficiul Naţional de Statistică al Marii Britanii. În ce priveşte imigranţii bulgari, numărul acestora a sporit în intervalul menţionat cu 31.500. Datele arată ca dintre cei 583 de mii de noi imigranţi, jumătate provin din statele Uniunii. Un raport întocmit recent de University College London estimează, pe de altă parte, că activitatea imigranţilor europeni a adus statului britanic venituri de circa 20 de miliarde de lire sterline (26 de miliarde de euro), în ultimul deceniu.
-
Jurnal românesc – 15.08.2014
Ortodocşii, greco-catolicii şi romano-catolicii serbează astăzi Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mare. Este una dintre cele mai importante sărbători ale Creştinătăţii, în ziua în care, potrivit tradiţiei religioase, Fecioara Maria s-a ridicat cu sufletul şi cu trupul la Cer. Cum devoţiunea faţă de Fecioara Maria este una cu totul aparte la români, foarte multe biserici şi mănăstiri au primit hramul Adormirea Maicii Domnului, iar în perioada în care catolicii formau majoritatea populaţiei Transilvaniei, foarte multe dintre aceste mănăstiri au devenit locuri de pelerinaj. Cel mai important loc de pelerinaj din România este mănăstirea greco-catolică de la Nicula, aflată la aproximativ cinci kilometri depărtare de oraşul Gherla. Azi, mănăstirea este folosită de Biserica Ortodoxă Română, după ce, în anul 1948, călugării bazilitani, în frunte cu superiorul mănăstirii, Leon Man, au fost arestaţi de Securitate, iar complexul monahal a fost confiscat de autorităţile comuniste.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a lansat, joi, un îndemn la unitate pentru românii de pretutindeni în lupta lor pentru păstrarea identităţii, subliniind că statul român ar trebui să aloce un buget mai consistent în acest sens. Prezent la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, ministrul de Externe a precizat, într-o declaraţie de presă, că românii pot deveni relevanţi în statele în care trăiesc, doar dacă sunt uniţi. “Mesajul pe care îl am de ani de zile, pentru că lucrez pe această relaţie cu asociaţiile româneşti din jurul României de foarte mulţi ani, este acela de luptă permanentă pentru prezervarea identităţii. Este un lucru pe care în primul rând ei trebuie să îl facă, românii care trăiesc acolo şi adesea în condiţii dificile. Asta presupune mai multă unitate şi nu obosesc să spun acest lucru, mai multă unitate între asociaţiile româneşti, mai puţină competiţie, mai puţine ambiţii personale, mai multă unitate. Pentru că pot deveni relevanţi dacă sunt uniţi în statele respective. Şi, doi, bineînţeles, presupune o acţiune constantă a statului român şi trebuie să recunosc mai mulţi bani alocaţi, mai multe resurse financiare şi aici mai avem de lucru”, a afirmat Titus Corlăţean. Ministrul de Externe susţine creşterea bugetului alocat românilor din afara graniţelor, pe măsură ce apar resurse financiare.
Imigraţia sărăciei din România în Germania este principala temă care preocupă media şi elita politică germană de un an încoace. Catalizatorul migraţiei sărăciei ar fi trebuit să fie ridicarea barierelor pe piaţa muncii la 1 ianuarie 2014. Agenţia Naţională pentru Muncă din Germania a anunţat că teama de o imigraţie în masă a românilor şi bulgarilor în Germania a fost neîntemeiată. Pericolul a trecut şi nu s-a concretizat.
Premierul Victor Ponta a solicitat redeschiderea, în regim de urgenţă, a punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ, dar şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei de la Rădăuţi Prut şi Stânca, în contextul în care relaţiile cu Republica Moldova şi Ucraina vor fi intensificate după ridicarea regimului de vize de călătorie pentru cetăţenii celor două ţări. El a declarat joi, la Botoşani, că redeschiderea vămilor este cu atât mai necesară cu cât vizele pentru cetăţenii din Republica Moldova au fost eliminate, iar cele pentru ucraineni sunt pe punctul de a fi eliminate. Acum, şi cu Moldova, şi cu Ucraina o să fim mai buni prieteni decât am fost până acum. Ştiţi că pentru cei din Moldova nu mai e necesară viza de intrare. La fel va fi, foarte în curând, şi pentru Ucraina şi nu avem puncte de trecere a frontierei. Am ajuns acum să putem călători, dar să nu avem pe unde, a afirmat primul-ministru. Victor Ponta a criticat reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi pe cei ai Autorităţii Naţionale a Vămilor pentru modul cum derulează fondurile de investiţii în punctele vamale. Foarte greu am reuşit să îi mişc pe cei de la Finanţe şi de la Vamă, care tot timpul fac un raport şi zic că se face, dar nu se face. Important este că cele trei vămi, o să vedem dacă cea de la Rădăuţi Prut putem să o susţinem sau nu, dar celelalte două o să vin şi o să verific eu singur, a mai adăugat premierul Ponta.
Senatorul PSD Mircea Geoană a depus ieri la Parlament o propunere de lege privind drepturile veteranilor din teatrele de operaţiuni. “Legea veteranilor din teatrele de operaţiuni” este inspirată din pachetul legislativ promovat de către preşedintele Barack Obama în SUA — Veterans Act, iar iniţiatorii acestei propuneri legislative consideră că “imensa experienţă acumulată de aceşti oameni poate fi valorificată şi în viaţa civilă prin acordarea de către stat a unor facilităţi — cu nimic diferite faţă de cele existente deja în legislaţie pentru încurajarea anumitor activităţi”. De asemenea, Mircea Geoană afirmă că militari români care au activat în teatrele de operaţiuni au nevoie să ştie că statul român îi va sprijini, odată reîntorşi în ţară, şi prin măsuri “pragmatice”.
Echipa de voluntari a Casei românilor din Elveţia a lansat un nou proiect pentru românii din Elveţia: “Parenting in Zurich” a fost creat ca o platformă suport pentru cei care doresc să împărtăşească idei, sfaturi, experienţe legate de parenting în Elveţia. Grupul are şi rolul de instrument de comunicare pentru eventuale întâlniri legate de parenting, ad-hoc sau planificate. În cadrul proiectului are loc şi un Club de limba română pentru cei mici, unde, timp de aproximativ o oră, părinţii, bunicii şi cei mici se pot familiariza cu cântece şi poezii ale copilăriei, într-un cadru organizat. Următoarea întâlnire din această lună are loc vineri, 22 august 2014.
-
Jurnal românesc – 29.07.2014
Ministerul român de Externe îşi exprimă preocuparea faţă de situaţia care a generat protestele etnicilor români din regiunea Cernăuţi din Ucraina, în contextul procesului de mobilizare militară a tinerilor ucraineni, declanşat de autorităţile de la Kiev. Totodată, Ministerul urmăreşte îndeaproape modul în care acest proces se desfăşoară, ceea ce a generat îngrijorare atât în familiile etnicilor români, cât şi la nivelul opiniei publice din România. În cadrul dialogului constant cu partea ucraineană, preocuparea autorităţilor române a fost transmisă ambasadorului Ucrainei la Bucureşti. Au fost cerute elemente suplimentare şi clarificări referitoare la procedurile de mobilizare în curs a tinerilor, înţelegând raţiunile fireşti ale oricărui stat privind necesitatea asigurării securităţii şi apărării integrităţii teritoriale. A fost exprimată, în egală măsură, aşteptarea părţii române ca aceste proceduri să nu aibă un caracter selectiv, care să introducă o abordare discriminatorie pe criterii etnice. Mesaje similare au fost transmise autorităţilor centrale ucrainene prin Ambasada României la Kiev.
Vicepreşedintele Comisiei din Camera Deputaţilor pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, social-democratul Bogdan Diaconu, afirmă, într-un comunicat, că Ucraina face “un joc periculos” recrutând tineri români din regiunea Cernăuţi pentru a-i trimite “în prima linie a frontului în locul ucrainenilor”. În opinia deputatului, aceasta este soluţia pe care autorităţile de la Kiev au găsit-o pentru “exterminarea” etnicilor români din regiune. El spune că România “nu va sta cu mâinile în sân” în faţa unei astfel de atitudini prin care “Kievul egalează Rusia în cruzime şi dovedeşte că nu e cu nimic mai bună decât Moscova”. Circulaţia pe autostrada Cernăuţi-Suceava, a fost reluată după ce aceasta fusese blocată, de vineri, de etnici români în semn de protest faţă de mobilizarea la război ordonată de autorităţile de la Kiev. Protestatarii au declarat că sunt gata să iasă, din nou, în stradă şi să stea până vor primi o garanţie în scris de la autorităţi în care să se specifice că tinerii din regiunea Cernăuţi nu vor fi înrolaţi şi duşi în estul Ucrainei, pentru a lupta împotriva separatiştilor pro-ruşi.
Comisia Europeană propune dublarea contingentelor de export fără taxe vamale pe piaţa europeană pentru mere, prune şi struguri de masă din Republica Moldova. Anunţul a fost făcut, luni, de comisarul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş. Măsura, valabilă până la sfârşitul anului 2015, vine în contextul deciziei Federaţiei Ruse de a înceta importul de fructe şi legume din Republica Moldova. Dacian Cioloş a precizat că aceasta este dovada solidarităţii Uniunii Europene cu producătorii moldoveni, afectaţi de deciziile de limitare a comerţului pe una dintre pieţele lor tradiţionale.
Românii care obişnuiesc să cumpere produse din străinătate cel puţin o dată la 3 luni optează, în proporţie de 67%, pentru produse alimentare, 62% pentru băuturi sau sucuri, 48% pentru produse destinate îngrijirii locuinţei, iar 39% pentru parfumuri şi produse cosmetice. Potrivit unui studiu, produsele vestimentare şi încălţămintea sunt achiziţionate de 33% dintre românii care optează pentru cumpărături în afara ţării, în timp ce electronicele şi electrocasnicele de 22% dintre aceştia. În intervalul mai-iulie 2014, românii au cumpărat produse din ţări precum Bulgaria, Ungaria, Italia, Moldova şi Spania.
Fiecare al cincilea austriac provine din rândurile imigraţiei, relevă un raport întocmit de un grup de experţi de la Viena. Documentul precizează că, în 2013, în Austria au imigrat peste 151 de mii de persoane, iar 96 de mii au plecat, rezultând o imigraţie netă de aproape 55 de mii de persoane. 57% dintre imigranţi au venit din Uniunea Europeană sau din Spaţiul economic european. Dintre aceştia, 17.700 au venit din Germania, 14.900 din Ungaria şi 13.500 din România. Experţii care au realizat raportul au propus, între altele, adoptarea mai multor măsuri, între care subvenţii pentru cetăţenii europeni veniţi în Austria şi asigurarea de cursuri mai eficiente de limbă. -
Retrospectiva săptămânii 20/10-26/10/2013
Premierul român Victor Ponta, în vizită în Statele Unite ale Americii
Premierul român Victor Ponta a făcut, în această săptămână, o vizită oficială în Statele Unite, unde a avut întâlniri cu vicepreşedintele Joe Biden, dar şi cu reprezentanţi ai unor mari companii americane. Victor Ponta a precizat că independenţa energetică este un obiectiv strategic naţional pentru România, iar Executivul de la Bucuresti va sprijini toate explorările de resurse neconvenţionale, dacă exploatarea ulterioară a acestora nu afectează mediul. Pe de altă parte, la întâlnirea cu vicepreşedintele Joe Biden, Victor Ponta l-a asigurat pe acesta că nu vor mai fi crize constituţionale în România şi nici justiţia nu va mai fi implicată în lupte politice. La răndul său, oficialul american a afirmat că succesul României ca partener democratic şi un stat puternic de drept, este vital pentru crearea unui climat de afaceri bun, iar acest lucru este în interesul comun al celor două ţări. El a reafirmat angajamentul Statelor Unite faţă de Parteneriatul strategic cu România şi a mulţumit premierului pentru sprijinul constant al ţării în privinţa mai multor probleme regionale, inclusiv în Afganistan, şi pentru găzduirea scutului antirachetă. Participarea militarilor români în Afganistan, amplasarea pe teritoriul Romaniei a unor elemente din scutul antirachetă american sau Parteneriatul strategic bilateral au constituitn şi temele convorbirii telefonice dintre Joe Biden şi preşedintele României Traian Băsescu. Oficialul de la Washington a salutat începerea lucrărilor la baza din Deveselu, unde vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă. In acelaşi timp, el a subliniat potenţialul mare de creştere economică al României, în următorii ani, dacă aceasta va continua să dezvolte un mediu de afaceri predictibil şi transparent. Relaţiile bilaterale reprezintă una din cele mai puternice garanţii pentru securitatea României şi stabilitatea regională, a spus, la rândul său, preşedintele Traian Băsescu. El s-a referit şi la importanţa investiţiilor americane, cu un accent special pe domeniile care ar genera dezvoltarea economică şi anume, industria IT, agricultura, industria alimentară, cea auto şi a echipamentelor petroliere.
Consiuliul European de toamna, consacrat realizării pieţei unice a telecomunicaţiilor
Lucrările Consiliului European de toamnă, la care România a fost reprezentată de presedintele Traian Basescu, au fost consacrate realizării pieţei unice a telecomunicaţiilor dar şi soluţionării problemelor imigraţiei. Şefii de stat şi de guvern din UE au elaborat o declaraţie comună în care au hotărât ca piaţa unică de telecomunicaţii să înceapă să funcţioneze din anul 2015. În declaraţii este menţionată şi importanţa investiţiilor în cercetare, inovare şi formare profesională în domeniul IT, unde ar putea fi ocupate peste 900.000 de locuri de muncă până în 2015. Pe de altă parte, Franţa şi Germania au elaborat o iniţiativă comună de a începe discuţii cu Statele Unite pentru încheierea unui acord privind activităţile serviciilor secrete. Iniţiativa survine după o serie de dezvăluiri potrivit cărora serviciiile americane de informaţii ar fi monitorizat convorbirile telefonice ale cancelarului german Angela Merkel şi milioane de apeluri din Franţa.
O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale la Bucureşti pentru evaluarea unui nou acord de tip preventiv
O delegaţie a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află la Bucureşti pentru evaluarea noului acord de tip preventiv cu România. Delegaţia are discuţii cu autorităţile, întâlniri cu reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor, asociaţiilor de afaceri, ai băncilor şi cu organizaţii ale societăţii civile. Boardul FMI a aprobat, în septembrie, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române pentru încheierea unui nou acord de tip preventiv, în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă două miliarde de euro de la CE.
Cea mai mare companie producătoare şi furnizoare de gaze din România — Romgaz — listată la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa londoneză
Statul român a pus în vânzare, de marţi şi până la sfârşitul lunii, 15% din acţiunile celui mai mare producător şi furnizor de gaze din România — Romgaz – atât la Bursa de Valori Bucureşti, cât şi, în premieră, la Bursa londoneză. Din această vânzare, statul speră să obţină între 300 şi 400 de milioane de euro. O tranşă de 15% din acţiuni va fi rezervată investitorilor mici, iar diferenţa de 85% va fi alocată investitorilor instituţionali. Romgaz deţine peste jumătate din rezervele şi exploatările de gaz ale ţării. Pe 30 iunie 2013, compania deţinea rezerve nete dovedite de gaze de 62 de miliarde de metri cubi şi rezerve nete probabile de 13,1 miliarde de metri cubi de gaze.
Un al doilea torţionar comunist din Romania, acuzat oficial de genocid
Un fost comandant de lagăr comunist din România a fost acuzat, oficial, de genocid, pentru implicarea sa în uciderea a peste 100 de deţinuţi politici. În vârstă de 85 de ani, Ioan Ficior a fost, între anii 1958 şi 1963, comandant al lagărului Periprava din Delta Dunării, unde, potrivit Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, a introdus un regim de detenţie abuziv, represiv, discretionar împotriva deţinuţilor politici. Ioan Ficior este al doilea şef de penitenciar acuzat de genocid.
Romania, în fotbalul mondial şi cel european
S-a decis! Naţionala de fotbal a României va intalni Grecia, în barajul pentru calificarea la Campionatul Mondial din Brazilia din 2014, în urma tragerii la sorţi care a avut loc, luni, la Zurich. Meciul tur se va desfăşura pe 15 noiembrie în Grecia, iar returul va avea loc pe 19 noiembrie, la Bucureşti. Pe de altă parte, campioana României la fotbal, Steaua Bucuresti, a remizat, marţi, pe teren propriu, scor 1-1, cu elveţienii de la FC Basel, în grupa E a Ligii Campionilor. Cu un singur punct, steliştii ocupa ultimul loc în grupa E, dominata de Chelsea şi Schalke 04. Echipa românească de fotbal Pandurii Târgu Jiu a fost învinsă, joi, în deplasare, cu scorul de 3-0, de formatia italiană Fiorentina, într-un meci din etapa a treia a grupei E a Ligii Europa.
