Tag: IMM-uri

  • Eurobarometru privind probleme întâmpinate de IMM-uri

    Eurobarometru privind probleme întâmpinate de IMM-uri


    Un nou sondaj Eurobarometru arată că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii (IMM) este lipsa angajaților cu competențe corespunzătoare. Astfel, întrebate care sunt cele mai grave probleme pentru companie, 58% dintre IMM-urile din România consideră că dificultatea de a găsi angajați cu competențe corespunzătoare este principala problemă.



    La nivelul UE, 54% dintre respondenți au oferit același răspuns. Lipsa personalului cu competențe corespunzătoare este o problemă serioasă pentru 53% dintre microîntreprinderi (cele cu mai puțin de 10 angajați), pentru 65% dintre întreprinderile mici (până în 50 de angajați) și pentru 68% dintre întreprinderile mijlocii (50-249 de angajați).



    Personalul tehnic, cea mai mare lipsă pentru IMM-uri



    Lipsa angajaților cu competențe are multiple efecte negative pentru întreprinderi și angajații acestora: creșterea volumului de muncă pentru personalul existent, scăderea vânzărilor sau a oportunităților de vânzare, precum și profitabilitate și a creștere reduse.



    Concurența neloială este a doua mare problemă, un răspuns ales de peste o treime (35%) dintre participanții din țara noastră, față de numai 19% la nivelul UE27. Tot 35% dintre IMM-urile din România văd ca o mare problemă accesul la finanțare, chiar și eventual din cauza primirii cu întârziere a plăților” (21% în UE).



    Dintre meserii, 37% dintre IMM-urile românești au spus că confruntă cu deficit pentru posturi de tehnicieni, precum lucrătorii din laboratoare, mecanicii și alții. Același răspuns a fost dat de 42% dintre respondenții la nivelul UE. În schimb, dacă 32% dintre întreprinderile românești au indicat și specialiștii în IT (tehnologia informației), doar 18% dintre IMM-urile din cele 27 de state membre au aceeași problemă.



    eb-2023-imm-angajari-studii.jpg



    Aproape 1 din 10 IMM-uri românești a căutat angajați din afara UE



    Întrebați dacă au apelat la angajări din afara granițelor pentru a acoperi deficitul de personal calificat, doar 6% dintre respondenții din România au răspuns că au apelat la personal din alte state UE (14% media europeană) și 9% au apelat la angajări din afara Uniunii (16% media UE27).



    Jumătate dintre IMM-urile românești (50%) consideră stimulentele financiare drept cea mai eficientă metodă de sprijin pentru a combate deficitul de competențe (38% media UE). A doua metodă de sprijin ar fi subvențiile directe după cum spun 39% dintre IMM-urile românești (28% la nivelul UE).


    În același timp 30% dintre IMM-urile românești (19% media UE) consideră foarte eficient” sprijinul primit pentru combaterea deficitului, iar 48% (51% media) UE spun că sprijinul a fost oarecum eficient”.



    Comisia Europeană precizează că sondajul Eurobarometru dat publicității marți este un instrument util pentru a înțelege felul în care lipsa personalului competent afectează întreprinderile mici și mijlocii.


    Acest studiu va contribui la înțelegerea modului în care deficitul de personal calificat afectează IMM-urile, care reprezintă 98% din economia europeană, în vederea îmbunătățirii competitivității lor globale”, a subliniat Thierry Breton, a declarat comisarul european responsabil pentru piață internă.



    eb-2023-imm-dificultati-angajari.jpg



    Sursa infografice: Comisia Europeană / Eurobarometru Flash 537


  • Măsuri economico-sociale

    Măsuri economico-sociale

    Primele măsuri din Programul “Sprijin pentru România”, anunţat luni de liderii coaliţiei PNL-PSD-UDMR, au fost adoptate de Parlamentul de la București. Unul dintre actele normative vizează majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei în agricultură şi în industria alimentară.



    În aceste domenii, indemnizaţiile şi facilităţile sunt asimilate celor existente deja în construcţii şi angajaţii vor beneficia, până în anul 2028, de scutire de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiei pentru asigurările de sănătate. În al doilea proiect de lege adoptat de legislativ se dublează la 22 de lei alocaţia de hrană pentru pacienţii din spitale şi pentru persoanele vârstnice instituţionalizate.



    Aplicarea pachetului de măsuri “Sprijin pentru România”, pentru protejarea cetăţenilor şi economiei, este prioritară pentru Guvern, afirmă, într-o postare pe o rețea de socializare, premierul liberal Nicolae Ciucă. El precizează că schema de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor, cu impact major în economie, răspunde unei aşteptări foarte mari venite din partea mediului de afaceri.



    Potrivit premierului, beneficiile incluse vor fi semnificative şi pentru sectoarele către care vor fi direcţionate finanţările precum: industria prelucrătoare, construcţii, HORECA, informaţii şi comunicaţii, sănătate şi asistenţă socială. Nicolae Ciucă a anunțat că valoarea pachetului este de 17,3 miliarde de lei, din care aproximativ jumătate sunt fonduri europene. Actuala coaliţie trebuie să vină cu soluţii la problemele cetăţenilor şi ale economiei, a adăugat Nicolae Ciucă: “Pachetul are trei obiective principale: susţinerea economiei pentru o creştere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale şi, desigur, solidaritate între generaţii.”



    Din pachet, 300 de milioane de euro sunt pentru compensarea creşterii preţurilor. IMM-urile vor primi până la 400.000 de euro pe companie pentru stimularea investiţiilor, iar firmele de transport vor putea deconta o mică parte din litrul de carburant. În plus, fermierii vor primi bani sub formă de granturi.



    La rândul său, liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că actuala coaliţie a venit cu aceste măsuri economice şi sociale pentru ca inflaţia să nu scape de sub control şi precizează că rata de acum de 10% este o influenţă venită din zona Europei. Potrivit lui, măsurile vor răspunde problemelor pe care le au cetăţenii. Tot din coaliție, fostul lider al liberalilor, Florin Cîţu, și-a exprimat nemulțumirea că în pachet nu sunt incluse anumite măsuri pentru care s-a pronunţat în repetate rânduri, între care reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiei la CAS şi amânarea achitării ratelor la bănci.



    De partea sa, opoziţia critică măsurile pe care le consideră populiste și susține că ar exista şi alte forme de sprijin. În plus, USR pledează pentru scăderea TVA la energie de la 19 la 5%.






  • Sprijin financiar pentru companiile din UE

    Sprijin financiar pentru companiile din UE


    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare a României în valoare de 16 miliarde de lei, aproximativ 3,3 miliarde de euro, pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în contextul pandemiei de COVID-19. Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar adoptat de Comisie la 19 martie 2020, astfel cum a fost modificat la 3 aprilie 2020.



    Granturi de până la 800.000 de euro per companie



    Prin această schemă de ajutorare se va acorda sprijin sub formă de granturi directe și garanții de stat ce vizează creditele de investiții și finanțarea capitalului de lucru, informează pagina de web a comisiei.


    Fondurile pot fi accesate de IMM-urile care se confruntă cu dificultăți ca urmare a impactului economic al crizei COVID-19. Scopul schemei este de a ajuta întreprinderile să își acopere nevoile imediate de capital de lucru sau de investiții, astfel încât acestea să își poată continua activitatea.



    Comisia a constatat că măsurile notificate de România respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. Astfel, în ceea ce privește granturile directe, sprijinul per întreprindere nu va depăși suma de 800.000 de euro, astfel cum se prevede în cadrul temporar adoptat de Executivul european. Garanțiile de stat sunt limitate la maximum șase ani și primele pentru comisioanele de garantare nu depășesc nivelurile prevăzute de cadrul temporar.



    Aplicație pentru creditele bancare oferite IMM-urilor din România



    Vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței, a declarat: Datorită acestei scheme de ajutoare în valoare de 3,3 miliarde EUR, România va putea ajuta IMM-urile să își acopere nevoile în materie de investiții și de capital de lucru în aceste vremuri care ne pun la încercare, prin acordarea de granturi directe și de garanții publice pentru împrumuturi. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu statele membre în încercarea de a găsi soluții fezabile de atenuare a impactului economic al pandemiei de COVID-19, în conformitate cu normele UE.”



    Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) din România care vor credite bancare pentru cu dobânzi suportate de stat o perioadă limitată vor trebui să se înscrie online într-o aplicație care va fi deschisă pe un portal dedicat, a anunțat Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM. Înscrierea în program va fi posibilă, începând cu data de 17 aprilie.



    500 de miliarde de euro pentru companiile și șomerii din UE



    Statele membre afectate de răspândirea noului coronavirus au la dispoziție și fonduri în valoare de peste 500 de miliarde de euro, ce poate fi accesate pentru companii şi şomeri, dar şi un viitor fond de relansare.



    Planul de susținere a economiei este complementar investiţiilor angajate la nivel naţional şi măsurilor deja aprobate de Comisia Europeană în urma pandemiei. Mecanismul European de Stabilitate, creat în timpul crizei datoriilor zonei euro, va acorda linii de credit preventive ţărilor cele mai afectate de criză. Împrumuturile vor putea ajunge până la 2% din PIB-ul unei ţări.


  • BEI triplează finanţările pentru IMM-urile româneşti

    BEI triplează finanţările pentru IMM-urile româneşti

    Grupul Băncii Europene pentru Investiţii va creşte sprijinul pentru întreprinderile româneşti, de la 500 milioane euro până la 1,38 miliarde euro. Ceea ce sărbătorim astăzi este practic o triplare a puterii de foc pe care o punem la dispoziţia economiei româneşti, în beneficiul IMM-urilor, cu capacitatea de a sprijini 5.000 de întreprinderi mici şi mijlocii româneşti”, declara, joi, vicepreşedintele instituţiei financiare, Andrew McDowell.



    Grupul BEI lucrează în România de 25 de ani, perioadă în care a oferit o finanţare totală de aproximativ 15 miliarde euro pentru 300 de proiecte, amintea McDowell. Potrivit acestuia, în ultimii cinci ani, investiţiile BEI în România au crescut, ajungând la o finanţare medie de un miliard de euro pe an, o treime din sumă fiind destinată IMM-urilor, iar anul acesta grupul e pe cale să ofere o finanţare de peste un miliard de euro. Iniţiativa pentru IMM-uri combină fondurile structurale cu alte resurse ale UE şi Băncii Europene de Investiţii pentru a pune la dispoziţie împrumuturi pentru 5.000 de întreprinderi mici şi mijlocii şi contribuie la crearea de locuri de muncă necesare în sectorul privat.



    Oficialul instituţiei financiare internaţionale a subliniat, pe de altă parte, că Grupul BEI nu oferă doar finanţare, ci şi servicii de consultanţă atât pentru pregătirea, cât şi pentru implementarea unor proiecte complexe. El a amintit sprijinul oferit de instituţie pentru sistemul de sănătate, unde BEI a furnizat studiile de fezabilitate pentru proiectele spitalelor regionale din Iaşi, Craiova şi Cluj şi acum sprijină pregătirea documentaţiei de aplicaţie pentru fonduri structurale.



    Vicepreşedintele BEI a participat la semnarea de noi contracte cu intermediarii financiari — bănci din România – prin care se majorează volumul finanţărilor. Contractele vor contribui, alături de cele existente deja, la sprijinirea IMM-urilor şi a start-up-urilor care au nevoie de finanţare. Potrivit BEI, acordurile cu instituţiile financiare menţionate urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60% pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci.



    Ca urmare a implementării cu succes a Iniţiativei pentru IMM-uri în România, autorităţile române au alocat suplimentar 150 milioane euro din Programul Operaţional Regional, ridicând bugetul din cadrul iniţiativei până la 250 milioane euro. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a precizat că mai mult de 2000 de IMM-uri româneşti au beneficiat de această Iniţiativă fiind deja alocată suma de 500 milioane euro.



    Ambiţia autorităţilor de la Bucureşti este ca IMM-urile să devină coloana vertebrală a economiei. Ministrul Finanţelor spunea că şi-ar dori ca România să ajungă în situaţia Germaniei, ţară în care zona de IMM-uri are o contribuţie de 68% din exporturi.