Radio România Internațional

Tag: imobilare

  • Locuinţele din România, printre cele mai accesibile din Europa

    Locuinţele din România, printre cele mai accesibile din Europa

    România se află pe locul al treilea în topul țărilor cu cele mai ieftine locuințe, în timp ce Austria este cea mai scumpă țară europeană pe acest segment. Este concluzia unui studiu realizat de o importantă companie de consultanță, în care se mai arată că preţul mediu pentru o locuinţă în România a fost, anul trecut, de 1.417 euro pe metrul pătrat, în creștere de la 1.266 euro pe metrul pătrat în 2021.



    Țara noastră plasează după Bosnia și Herțegovina, respectiv Grecia. Studiul a analizat datele din 27 de țări. Cea mai scumpă țară europeană este Austria, unde un metru pătrat construit se vindea, în 2022, cu 4.925 de euro, urmată de Germania, cu 4.800 de euro, Franța, cu 4.639 de euro și Norvegia, cu 4.204 euro. Majoritatea țărilor au înregistrat creșteri ale prețurilor medii pentru locuințe, în timp ce doar în Regatul Unit, Danemarca și Franța au fost înregistrate scăderi.



    În ceea ce privește accesibilitatea unei locuințe, studiul arată că România este pe locul al 6-lea într-un astfel de top. Un român are nevoie de 6,3 salarii anuale brute pentru a-și cumpăra o locuință de 70 de metri pătraţi. România vine după Belgia (4,3 salarii anuale brute), Norvegia (4,7 salarii anuale brute), Danemarca (5 salarii anuale brute), Slovenia (5,6) și Italia (6,2). Slovacia este țara europeană cu cel mai mic grad de accesibilitate, un slovac având nevoie de 14,1 salarii anuale brute pentru a-și cumpăra o locuință nouă.



    Pentru următoarele 12 luni este de așteptat ca prețurilor locuințelor în România să se stabilizeze. Banca Naţională anticipează o revigorare a creditării ipotecare în comparație cu 2022, atât în lei, cât și în euro. O altă tendinţă este accentul pe locuinţele sustenabile şi eficiente energetic.



    Cel mai scump oraș european este Paris, cu un preţ mediu de peste 14.600 de euro pe metrul pătrat pentru un apartament nou, urmat de Munchen (11.400 euro) şi Londra cu peste 9.160 euro. În România cel mai scump oraș este Cluj-Napoca (nord-vest), unde o locuință se vinde pentru 2,363 de euro pe metrul pătrat, în creştere cu aproape 22%. Urmează Bucureștiul, cu 1.693 de euro pe metrul pătrat. Interesant de remarcat este că România se află printre puținele state europene în care nu capitala este cel mai scump oraș. Irlanda e în aceeași poziție, cu Cork City, Italia cu Milano, Spania cu Barcelona.



    În ceea ce priveşte chiriile, Dublin este cel mai scump oraş european, cu o chirie medie lunară de 32,8 euro pe metrul pătrat. Pe locul al doilea se situează Parisul (28,5 euro), urmat de Oslo (28 euro). La cealaltă extremă, Bulgaria continuă să fie ţara cu cele mai mici chirii medii, de 4,6 euro pe metrul pătrat pentru cei care locuiesc în Sofia, urmată de Grecia, cu 6,6 euro pe metrul pătrat în Salonic.


    România se numără printre ţările cu cele mai mici chirii. Cel mai scump oraş românesc analizat este Cluj-Napoca, cu o chirie medie lunară de 8,6 euro pe metrul pătrat, în timp ce chiriaşii din Bucureşti plătesc în medie 8,1 euro pe metrul pătrat.



  • Românii şi avuţia naţională

    Românii şi avuţia naţională

    Ceea ce studiile de specialitate numesc avuţia netă a românilor continuă să se majoreze într-un ritm robust, iar anul trecut a crescut cu 10%, la peste 2.600 de miliarde de lei (echivalentul a mai bine de 500 de miliarde de euro) — relevă raportul asupra stabilităţii financiare, publicat de Banca Naţională (BNR).



    Potrivit documentului, contribuţia principală la această creştere au avut-o activele imobiliare. Pe de o parte, s-au construit case şi blocuri noi, iar pe de alta valoarea celor vechi a crescut cumva de la sine, pe o piaţă imobiliară în continuare dinamică. În plus, aşa cum atestă statisticile comunitare, România e ţara membră a Uniunii Europene cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe. Peste 95% din populaţie trăieşte în 2020 într-o casă sau un apartament proprietate personală, în timp ce la nivelul întregii Uniuni proporţia e de numai circa 70 de procente.



    La celălalt pol, în Germania, cea mai populată ţară membră şi cu economia cea mai robustă, cam jumătate dintre oameni stau în chirie. Ceea ce, notează analiştii, înseamnă că şi avuţia românilor e un concept relativ, câtă vreme se bazează mai ales pe imobiliare, în timp ce salariile şi pensiile sunt printre cele mai mici din Uniune. În plus, potrivit tot statisticilor comunitare, România e ţara cu cele mai multe locuinţe supraaglomerate, dintre toate cele 27.



    O altă veste e că vremurile în care apartamentele şi casele se vindeau la sume foarte mari se pare că vor apune. Cel puţin aşa anunţă experţii din sistemul bancar. Pentru vara acestui an, circa 30% din băncile chestionate de BNR anticipează o tendință de scădere a cererii de credite. Raportul Băncii Centrale mai atestă că valoarea depozitelor ce depăşesc plafonul de garantare de 100.000 de euro s-a majorat cu 14%, comparativ cu 4% pentru ceilalţi deponenţi. De asemenea, se remarcă creşterea importantă a deţinerilor de fonduri de investiţii şi acţiunilor cotate, ce s-au majorat cu 80%, respectiv 2,3% din Produsul Intern Brut.



    BNR consideră că, deşi plafonarea preţurilor la energie este o măsură utilă pentru a proteja veniturile populaţiei pe termen scurt, eforturile autorităţilor ar trebui îndreptate preponderent spre dezvoltarea de noi surse de energie regenerabilă şi spre diminuarea dependenţei de importuri. Potrivit raportului, evoluţia venitului mediu net a fost în linie cu creşterea preţurilor de consum.



    Gospodăriile din regiunea Bucureşti-Ilfov au raportat venituri băneşti de două ori mai mari faţă de cele din regiunea nord-est. De asemenea, gospodăriile din mediul urban au avut venituri băneşti medii cu 50% mai ridicate faţă de cele din mediul rural. Rata de îndatorare a populaţiei a crescut cu 9% în martie 2022, comparativ cu martie 2021.