Radio România Internațional

Tag: imobiliare

  • Bucureşti, de la preţul locuinţelor, la trafic

    Bucureşti, de la preţul locuinţelor, la trafic

    Marile proiecte de infrastructură în desfăşurare – noua centură a Capitalei A0 şi Magistrala M6 de metrou care va lega Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni de Gara de Nord – vor muta interesul investitorilor către Ilfov, însă presiunea pe trafic în Bucureşti va creşte, din cauza lipsei facilităţilor educaţionale, medicale şi a serviciilor din zona respectivă, spun specialiştii. Salariul mediu net în Bucureşti este cu 25% peste media ţării, în timp ce Capitala adună aproape 20% din totalul angajaţilor la nivel naţional, fapt ce duce la cerere mare de locuinţe moderne.

     

    În ultimii 10 ani preţurile pentru apartamentele noi au crescut cu 74%, cererea a crescut cu 85%, iar tranzacţiile cu 69%. Faţă de 2014 cererea de apartamente noi pentru închiriat s-a majorat cu 340%, închirierile cu 220%, în timp ce creşterea chiriei a fost de 37%. Evoluţia sectorului rezidenţial nou se bazează pe un deceniu de creştere economică. PIB-ul României s-a majorat de 2,5 ori în perioada 2013-2023.

     

    La o populaţie de 2,2 milioane de locuitori, în Bucureşti şi Ilfov au fost livrate aproape 152.000 de locuinţe în ultimii 10 ani. Stocul de locuinţe rămâne majoritar învechit, iar conform Eurostat România este una dintre ţările cu cea mai mare rată de supraaglomerare într-o locuinţă, de peste 40%.

     

    În Tunari, Otopeni sau Corbeanca, localităţi din apropierea Bucureştiului, preţurile terenurilor au crescut de la 100 de euro pe metrul pătrat în 2022, la 250 de euro pe metrul pătrat în 2024 pentru poziţiile cu acces bun şi facilităţi. De asemenea, ansamblurile de case de tip gated-community reprezintă o soluţie tot mai populară, datorită beneficiilor sociale şi de securitate oferite. Gated-community este o comunitate rezidențială sau un complex de locuințe cu perimetru închis de ziduri și garduri.

     

    Preţul mediu la locuinţele noi din Bucureşti a crescut la 1.709 euro pe metrul pătrat util, în primul semestru din 2024, în urcare cu aproape 30% faţă de primul semestru din 2019. Apartamentele noi s-au scumpit în toate cartierele bucureştene. Majorările s-au apropiat în unele cazuri de 80%-90% în 5 ani. Chiar şi în cel mai ieftin cartier se solicită preţuri cu aproape 50% mai mari decât în 2019. Specialiştii avertizează că sunt zone unde chiar şi 20 de potenţiali cumpărători se ‘luptă’, pe fondul deficitului de ofertă, pe fiecare proprietate scoasă la vânzare.

     

    Cumpărătorii plătesc cei mai mulţi bani pentru a se muta în locuinţe noi situate în nordul şi în centrul oraşului. În două zone ultracentrale preţul solicitat depăşeşte 3.000 de euro pe metrul pătrat util. În ciuda creşterii preţurilor, interesul pentru proprietăţile premium din nordul Bucureştiului, foarte dezvoltat, continuă să crească. Cererea pentru vile de peste 500.000 de euro şi chiar de peste un milion de euro este în plină ascensiune, piaţa imobiliară a proprietăţilor premium şi premium plus fiind în continuă dezvoltare.

     

     

  • Consum în creştere în România

    Consum în creştere în România

    În luna iunie 2024, România a avut cea mai mare creştere a vânzărilor cu amănuntul din Uniunea Europeană, de 10,2%, comparativ cu iunie 2023. Potrivit datelor Eurostat, volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 0,1% în rândul statelor membre, față de aceeași lună a anului trecut. România este urmată de Luxemburg (+7,9%) şi Croaţia (+5,4%). La polul opus, cele mai semnificative scăderi au fost în Belgia, Estonia şi Austria.

    Conform unei analize a Băncii Comerciale Române, încrederea consumatorilor a atins cel mai înalt nivel din ultimii trei ani în iunie, scăzând în iulie, dar menţinându-se peste medie. Creditele de consum continuă să crească într-un ritm de două cifre, stimulate de reducerea ratelor dobânzilor pentru creditele noi şi de relaxarea standardelor de creditare pe fondul concurenţei dintre bănci.

    Interesul cumpărătorilor pentru locuinţele noi a explodat în Bucureşti, Cluj-Napoca  şi Iaşi, 18.000 de astfel de proprietăţi fiind scoase la vânzare în oraşele mari din România. Un raport realizat de un site de profil arată că, într-un an, preţurile au crescut aici cu până la 17% şi pot atinge, în curând, noi praguri record. Astfel, apartamentele şi casele noi atrag tot mai mulţi cumpărători în marile oraşe din ţară, spun specialiștii, deşi preţurile sunt în creştere evidentă.

    Se construieşte, însă, mai puţin, ceea ce are un impact direct în oferta pe care românii o au la dispoziţie. Experţii în domeniu sunt de părere că trendul descendent al dobânzilor va menţine o cerere ridicată pe piaţa imobiliară, pe fondul unei oferte în continuă scădere. Iar acest lucru va genera, în mod evident, mai precizează specialiștii, noi creşteri ale preţurilor la locuinţe.

    Ar mai fi de precizat că datele oficiale arată că a crescut și numărul de înmatriculări de mașini noi în România în prima jumătate a acestui an, în comparaţie cu anul trecut. Românii aleg, în continuare, SUV-uri, în dauna modelelor compacte sau a berlinelor. În acest domeniu există însă și o scădere – cea a interesului românilor pentru autovehiculele electrice, iar acest lucru se întâmplă, spun analiștii, și din cauza lipsei unei infrastructuri a staţiilor de încărcare.

    În fine, cel mai recent raport al Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile arată că România este pe plus atât la producţie, cât şi la vânzări de autovehicule, dar și la industria de componente auto.

    În primele șase luni ale anului, au fost înmatriculate 82.505 mașini noi în întreaga țară, o creștere de peste 12 procente față de aceeași perioadă a anului trecut. Iar pe întreg anul 2023, datele oficiale arată că peste 140 de mii de vehicule noi au fost înmatriculate în România. Deci, dacă ritmul se menține, în acest an cifra va fi depășită.

    Cât privește producția de automobile la cele mai mari două fabrici auto din România, Automobile Dacia Mioveni şi Uzina Ford Craiova, specialiștii speră să se depășească, în acest an, 500.000 de automobile fabricate. Luând în considerare și aceste evoluții, prognoza Comisiei Europene arată că economia României va avansa cu peste 3% în 2024 şi 2025, susţinută de consumul privat, iar inflaţia va continua să încetinească treptat.

  • Cooperare economică România – Qatar

    Cooperare economică România – Qatar

    România poate fi poarta de investiţii a statului Qatar în Uniunea Europeană, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, miercuri, la Doha, la intâlnirea cu omologul său, şeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani.

     

    Şeful Executivului de la București a subliniat că cele două state au capacitatea să construiască un parteneriat aprofundat care să dobândească valenţe strategice. Potrivit premierului, parteneriatul bilateral cu Qatar trebuie să fie unul extrem de pragmatic şi realizat în jurul proiectelor economice concrete şi al investiţiilor. Acesta este motivul, a adăugat Marcel Ciolacu, pentru care a fost însoţit de mai mulţi miniştri din Guvern, din domenii strategice de interes reciproc, precum transporturile, energia, economia, agricultura şi digitalizarea.

     

    La Doha, au fost semnate mai multe documente de cooperare bilaterale, iar valoarea proiectelor prezentate de oficialii români se ridică la peste 15 miliarde de euro. Autorităţile qatareze, la rândul lor, sunt interesate de sprijinul Bucureştiului în promovarea propriilor priorităţi în raport cu Uniunea Europeană. Unul dintre obiectivele prioritare pentru delegaţia română guvernamentală de la Bucureşti este Portul Constanţa (sud-est) de la Marea Neagră, care oferă multiple oportunităţi logistice şi care, cu siguranţă, va juca un rol important în momentul în care se va începe reconstrucţia Ucrainei.

     

    Premierul Marcel Ciolacu:  „Prioritatea noastră este portul Constanţa, care a devenit cel mai important hub de distribuţie la Marea Neagră pentru Europa Centrală şi de Est. Vom discuta şi posibilitatea altor proiecte de infrastructură, printre care dezvoltarea capacităţii Aeroportul Internaţional din Timişoara, finanţarea construcţiei autostrăzii Comarnic – Braşov şi modernizarea căii ferate Predeal-Braşov. Vorbim de proiecte mature, care pot fi realizate în parteneriat public-privatˮ.

     

    Pe de altă parte, premierul a amintit oportunitatea deschisă de noile exploatări de gaze naturale din Marea Neagră, dar şi expertiza specialiştilor români. Potrivit lui Marcel Ciolacu, aceștia sunt factori ce pot facilita implicarea companiilor româneşti de profil în programele de dezvoltare a producţiei petrolului prin metode avansate de recuperare a hidrocarburilor din zăcăminte mature sau greu accesibile din statul arab.

     

    În ceea ce priveşte agricultura, dialogul a vizat, în special, variantele de facilitare a exporturilor de produse româneşti în Qatar în condiţii reciproc avantajoase.

     

    Cu acest prilej a fost semnat un Memorandum de înţelegere între cele două state privind cooperarea în domeniul carantinei veterinare, importul şi exportul de animale vii şi păsări neafectate de epidemii şi boli contagioase.

     

    Totodată, premierul Ciolacu a amintit că România are un avantaj competitiv în domeniile imobiliar, turism, IT şi securitate cibernetică, industria de apărare şi ape minerale. Toate acestea, a punctat prim-ministrul, oferă posibilităţi de investiţii directe qatareze în economia românească şi care să conducă, în timp, la dezvoltarea unui parteneriat bilateral aprofundat.

  • Piaţa imobiliară din România

    Piaţa imobiliară din România

    Aproape 53.800 de imobile au fost vândute în România în februarie 2024, cu peste 16.500 mai multe faţă de ianuarie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna februarie 2024 este cu peste 6.500 mai mare faţă de perioada similară a anului 2023. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în februarie, în Bucureşti (peste 9.100) şi în judeţele Ilfov, aproape 3.500 şi Iaşi, peste 3.200. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt unele mai puţun dezvoltate, Teleorman, cu aproape 240 d eimobile vândute, Covasna, peste 330, şi Sălaj, peste 410. De asemenea, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a doua lună a acestui an sunt Dolj (sud), aproape 900, Botoşani , peste 620, şi Timiş , 610 terenuri.

    Pe de altă parte, peste 70% dintre românii care îşi caută o locuinţă se orientează spre apartamente, iar preţul este principalul indicator în decizia finală de achiziţie, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate. În ultimul trimestru din 2023, cererea totală de case şi apartamente noi şi vechi la nivel naţional a fost de 124.700, dintre care 105.800 vechi şi 45.100 noi. Cei mai mulţi potenţiali cumpărători şi-au căutat, în trimestrul IV 2023, un apartament sau o casă în Bucureşti.

    În ultimele 3 luni din 2023, 145.200 de potenţiali cumpărători s-au înregistrat la nivel de ţară, cu 21,7% mai mulţi decât în 2022. Aceştia au avut la dispoziţie 116.600 de proprietăţi rezidenţiale (case, apartamente), cu 25% mai puţine faţă de anul precedenti. Din totalul căutărilor de locuinţe, 20-25% dintre clienţi au vizat zonele centrale, 30-40% periferia, iar restul cartierele.

    Principalele pieţe rezidenţiale din România se regăsesc în Bucureşti şi alte mari oraşe foarte dezvoltate: Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Constanţa .

    În ceea ce priveşte clienţii care aleg o casă, aceştia sunt în general familii cu copii care vor să aibă curte şi un spaţiu mai mare de locuire. Provocarea constă in locaţie, deoarece doritorii nu mulţi sunt dispuşi să se mute la periferie şi caută să fie aproape de instituţiile de învăţământ. În general aceşti clienţi sunt fie antreprenori, fie freelanceri sau lucrează în poziţii de top management şi au un program flexibil, se arată în studiul citat.

    Specialiştii în imobiliare estimează că, în acest an, aproximativ un milion de români îşi vor căuta o locuinţă, iar cei care îşi doresc un apartament sau casă ţin cont nu doar de preţ, ci şi de localizarea proprietăţii.

  • De la chirie la locuinţe personale

    De la chirie la locuinţe personale

    Chiriile în România au crescut cu 22% în noiembrie 2023 faţă de noiembrie 2022, în timp ce prețurile solicitate de la o lună la alta (noiembrie 2023 vs. octombrie 2023) au crescut, în medie, cu 6%, potrivit unui important operator imobiliar. Sectorul 1 din București este singura zonă din țară mai scumpă decât Cluj-Napoca în ceea ce privește închirierea de apartamente. Nu doar creșterea cererii pentru proprietăți premium într-o locație centrală, ci și accesul rapid la facilități urbane și creșterea atractivității comerciale au contribuit la această creștere a cererii, influențând în mod direct și dinamica prețurilor.



    Pe de altă parte, românii care au dorit să cumpere un apartament care se încadrează în plafonul de 600.000 lei cu TVA redusă, de 5%, au putut face acest lucru până la 31 decembrie 2023. De la 1 ianuarie 2024 se aplică noua cotă de TVA de 9% pentru apartamentele care costă sub 600.000 lei și au cel mult 120 de metri pătraţi utili, majorare care se va regăsi și în prețul final al locuințelor. Restul locuințelor vor avea aceeași TVA de 19%, ca și în 2023.



    Pe de altă parte, România era ţara cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din Uniunea Europeană în 2022, conform Oficiului European de Statistică (Eurostat). În 2022, 69% din populaţia UE trăia într-o locuinţă proprietate personală, iar 31% în locuinţe închiriate. În practic toate statele, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc e mai mare decât al chiriaşilor. Cel mai ridicat procent de proprietari de locuinţe s-a înregistrat în România (94,8% din populaţie), Slovacia (93%), Croaţia (91%) şi Ungaria (90%). Cel mai mare procent de chiriaşi a fost în Germania (53%), Austria (49%) şi Danemarca (40%). În România, procentul era de 5,2%.



    Mărimea spaţiului de locuit poate fi măsurată ca numărul mediu de camere per persoană, media în 2022 în UE fiind de 1,6 camere. Cel mai mare număr se înregistra în Malta (2,3 camere per persoană), Luxemburg (2,2 camere), Belgia, Irlanda şi Olanda (toate cu 2,1 camere), la polul opus fiind Polonia, România şi Slovacia (toate cu 1,1 camere), Letonia şi Croaţia (ambele cu 1,2 camere).



    Condiţiile de locuit se măsoară în mai multe moduri. Unul este dacă oamenii locuiesc în locuinţe aglomerate. În 2022, în UE 16,8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de 19,1% în 2010. Cea mai mare rată de aglomerare se înregistra în Letonia (aproape 42), România (40,5%) şi Bulgaria (peste 36%), iar cea mai scăzută în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) şi Olanda (2,9%). Opusul unei locuinţe aglomerate este cea sub-ocupată, prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea.


    În 2022, în UE, o treime din populaţie trăia într-o locuinţă sub-ocupată, procent stabil din 2010. Cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (peste 72%), Cipru (aproape 71%) şi Irlanda (pesze 67%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).






  • Piața imobiliară în statele UE

    Piața imobiliară în statele UE


    Prețurile locuințelor au scăzut cu 1,7% în zona euro și cu 1,1% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru al anului 2023, în comparație cu perioada similară a anului trecut, conform datelor oferite de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Cifrele arată prima scădere în ritm anual înregistrată în blocul comunitar din ultimii nouă ani.



    Totuși, dintre cele 26 de state membre care au furnizat date către Eurostat, doar nouă au înregistrat scăderi anuale ale prețurilor locuințelor în al doilea trimestru din 2023. Alte 17 țări europene au consemnat creșteri anuale. Cele mai semnificativ declin al prețului locuințelor a avut loc în Germania (minus 9,9%).



    Germania caută soluții pentru accesul populației la locuințe



    Chiar dacă prețul locuințelor a scăzut cu aproape zece puncte procentuale, Germania se confruntă cu o criză imobiliară. Guvernul a prezentat în această săptămână un plan pentru rezolvarea deficitului de locuințe.



    Măsurile prevăd stimulente pentru sectorul construcțiilor, dar și suspendarea standardelor de energie pentru clădirile noi. De asemenea, Berlinul va mări subvenția acordată familiilor pentru construirea de locuințe sau achiziționarea de noi case.



    Revenind la cifrele publicate de Eurostat, acestea arată scăderi importante a prețurilor în Danemarca (cu minus 7,6%) și Suedia (cu minus 6,8%). De cealaltă parte, statele care au raportat cele mai mare avans al prețurilor au fost creșteri s-au înregistrat în Croația (13,7%) și Bulgaria (10,7%) urmate de Lituania (9,4%).



    România a înregistrat o creștere de numai 0,1% în al doilea trimestru din 2023, față de avansul de 4,6% în primele trei luni ale anului.



    Schimbări ale prețurilor pentru achiziția (violet) sau închirierea (albastru) unei locuințe între 2010 și 2023 tr. II / Sursa: Eurostat


    evolutie-preturi-locuinte-2010-2023-eurostat.jpg



    Creșteri masive ale prețurilor în ultimul deceniu



    Comparate cu datele pentru primele trei luni ale anului, prețurile locuințelor au crescut cu 0,1% în zona euro și cu 0,3% în Uniunea Europeană în perioada aprilie-iunie 2023. Prețurile au scăzut în 11 state membre UE și au crescut în 15 țări membre UE.


    În ceea ce privește chiriile, acestea au înregistrat o creștere de 0,7% în al doilea trimestru din 2023, comparativ cu primele trei luni ale anului, și o creștere de 3% față de al doilea trimestru din 2022.



    O comparație a prețurilor locuințelor în semestru al doilea din 2023 cu cel din 2010 arată o explozie a prețurilor în mai multe state europene.



    Cea mai mare diferență s-a înregistrat în Estonia unde locuințele s-au scumpit cu 211%. Prețurile locuințelor au fost mai mult decât duble în Ungaria (180%), Lituania (152%), Letonia (144%), Cehia (122%), Luxemburg şi Austria (ambele cu 120%). România are o creştere de aproape 25% în cei 13 ani.



    Aceleași comparație, arată creșteri ale chiriilor în 26 de state membre. Din nou, Estonia a înregistrat cea mai mare diferență (208%), urmată de Lituania (168%). Chiirile au crescut în România cu peste 30%, în timp ce Grecia a înregistrat șingurul declin în rândul țărilor UE (minus 21%).



  • Proiecte de retail în România

    Proiecte de retail în România

    Potrivit unui raport al unei importante firme de consultanță în domeniul imobiliar, livrările de proiecte noi de retail în orașele româneşti cu mai puțin de 100.000 de locuitori sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Retailerii sunt, în continuare, foarte interesați să se extindă. Același raport arată că piaţa de retail a înregistrat un nivel limitat de livrări în primul semestru din 2023, dar a doua jumătate a anului pare foarte activă, cu aproximativ 260.000 de metri pătraţi anunţaţi spre livrare până la finalul anului, majoritatea în oraşe mici şi mijlocii.



    Analizând structura consumului, după ani de inflaţie ridicată, consumatorii încep să devină mai prudenţi şi să se orienteze mai mult către achiziţii cu un raport bun calitate-preţ. Consultanţii companiei consideră că nu va scădea neapărat consumul din punct de vedere al volumului de produse achiziţionate, însă consumatorii se vor reorienta spre preţuri mai mici.



    Costurile de construcţie încep să se stabilizeze, pe măsură ce scăderea preţurilor la materiale se face în sfârşit simţită, iar acest lucru va sprijini şi mai mult valul de expansiune a retailului din ultimii ani. Cel puţin până în 2024, stocul de proiecte anunţate pare destul de solid, majoritatea fiind parcuri de retail, dar sunt anunţate şi proiecte mai mari, care urmează fie să fie livrate, fie să înceapă lucrările de construcţie în curând, arată studiul citat. În perspectivă, majoritatea noilor proiecte aşteptate în următoarea perioadă vor fi în oraşele unde nu există alte centre de retail sau în noile suburbii ale oraşelor mari, în zone cu un număr mare de locuitori sau cu o putere de cumpărare ridicată.



    O schimbare a generaţiilor ar putea influenţa, de asemenea: Generaţia Z, crescută în lumea digitală şi cu o atitudine mai conştientă faţă de consum şi ecologie şi cu un mod mai atent de a cheltui îşi va spune cuvântul din ce în ce mai mult. De asemenea, consultanţii se aşteaptă ca salariile în România să continue tendinţa ascendentă într-un ritm mai rapid decât media UE în următorul deceniu, ceea ce va duce probabil la un consum mai mare şi la o preferinţă crescută pentru bunurile de lux, care s-ar putea apropia de 90% din media UE, de la sub 80% în prezent.



    În context, piaţa de investiţii imobiliare din România a înregistrat o valoare de 168 de milioane de euro, în primul semestru al acestui an, aproape la jumătate comparativ cu nivelul din 2022, relevă datele cuprinse în raportul unei mari companii de profil. Segmentul industrial şi logistic reprezintă aproximativ 36% din total. De asemenea, birourile au atras tranzacţii ce reprezintă 31% din volumul total, în prima jumătate a anului 2023, în timp ce retailul a generat aproximativ 23% din rulaj, iar hotelurile aproape 11%.






  • Certificările verzi, o necesitate pentru sectorul imobiliar

    Certificările verzi, o necesitate pentru sectorul imobiliar

    Certificările verzi au devenit o necesitate pentru proprietarii care vor să
    se diferenţieze în peisajul imobiliar competitiv actual, retailul fiind cel mai
    ‘verde’ sector, urmat de cel industrial-logistic şi de birouri, arată un raport
    publicat de o mare companie de consultanţă imobiliară. Interesul proprietarilor
    şi dezvoltatorilor imobiliari pentru sustenabilitate a crescut semnificativ în
    ultimii ani, în contextul eforturilor de a se alinia la tendinţe şi ca răspuns
    la cerinţele pieţei, lucru care se reflectă într-un număr tot mai mare de
    certificări verzi obţinute, atrage atenţia raportul menţionat.


    Astfel, sectorul de retail este pe primul loc, cu aproximativ 70-80% din
    proiectele majore de retail din oraşele mari, precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, care deţin certificări verzi, urmat de segmentul
    logistic şi industrial, cu 60-65% din stocul total de depozite moderne. Segmentul
    de birouri ocupă locul al treilea, cu aproape 60% dintre clădiri certificate.
    În anii următori, business-ul proprietarilor care nu reuşesc să se alinieze la
    cerinţele de sustenabilitate va fi afectat, subliniază consultanţii.


    Criteriile de mediu, sociale şi de guvernanţă (prescurtat ESG) nu mai sunt
    doar o tendinţă sau o noţiune la modă, ci mai degrabă reprezintă un standard în
    piaţa imobiliară, criza preţurilor la energie din 2022 având ca efect
    stimularea acestor practici aflate în plină expansiune. Chiar dacă facem
    abstracţie de European Green Deal al Comisiei Europene şi de obiectivele sale
    ambiţioase, devine din ce în ce mai clar că atât chiriaşii, cât şi
    dezvoltatorii sunt mult mai axaţi pe rezultatele şi beneficiile reale pe care
    le aduc clădirile verzi, sănătoase şi eficiente. Prin urmare, avertizează
    specialiştii, decalajul mare dintre proiectele care ţin cont de criteriile ESG
    şi cele care nu o fac va creşte şi mai mult în următorul deceniu.


    În condiţiile unei pieţe imobiliare oarecum tinere – de exemplu,
    aproximativ jumătate din stocul modern de birouri din Bucureşti a fost livrat
    în ultimii 10 ani -, nu ar trebui să fie o surpriză faptul că multe clădiri cu
    destinaţie comercială sunt certificate verde, unele cu scoruri foarte bune
    chiar la nivel european, au explicat consultanţii imobiliari.


    În Bucureşti, 59% dintre clădirile de birouri cu o suprafaţă închiriabilă
    de peste 5.000 de metri pătraţi sunt certificate verde, în timp ce în
    Cluj-Napoca procentul ajunge la 68%, cu un aport semnificativ din partea
    autorităţilor locale, care au oferit stimulente fiscale dezvoltatorilor imobiliari
    pentru proiectele ‘verzi’. Totodată, şi în alte oraşe mari, în special
    Timişoara şi Iaşi (nord-est), au fost adoptate stimulente fiscale similare.


    Într-o lume post-Covid, cu inflaţie ridicată, şi într-o perioadă în care
    este mai dificil să readuci angajaţii la birou, proprietarii caută din ce în ce
    mai mult diferite certificări ESG care să-i diferenţieze pe piaţă, iar
    chiriaşii sunt interesaţi şi dispuşi să plătească o chirie mai mare pentru
    spaţii de birouri mai sustenabile, se precizează în raport.


  • Preţurile locuinţelor şi chiriile în UE

    Preţurile locuinţelor şi chiriile în UE

    Preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au înregistrat, în perioada octombrie-decembrie 2022, prima scădere din ultimii 8 ani, respectiv din 2015, când a început trendul ascendent, conform Eurostat. Preţurile locuinţelor au consemnat un declin de 1,5% în trimestrul 4 din 2022, comparativ cu trimestrul 3, dar chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă, cu o creştere de 0,6%. În ritm anual, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în trimestrul 4 din 2022, urcând cu 3,6% şi, respectiv, 2,5%, comparativ cu trimestrul 4 din 2021.



    Din 2010 până în trimestrul 4 din 2022, chiriile au crescut în Europa cu 19%, iar preţul locuinţelor cu 47%. Preţurile locuinţelor au fost mai mult decât duble în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Cehia, Letonia, Lituania şi Austria. Preţurile locuinţelor s-au majorat în 24 de state UE şi au scăzut în 3. În România, creşterea a fost de aproape 25%. Scăderi au fost în Grecia, Italia şi Cipru. Când comparăm trimestrul 4 din 2022 cu 2010 în privinţa chiriilor, preţurile au crescut în 26 de state UE şi au scăzut doar în Grecia. Cea mai semnificativă creştere a fost în Estonia şi Lituania.



    În context, locuitorii zonelor urbane s-au reorientat, după lockdown, către achiziţia de locuinţe în zonele limitrofe sau în cartiere rezidenţiale private, ceea ce a avut un impact puternic asupra preţurilor din piaţă, semnalează un dezvoltator imobiliar din România. Preţul locuinţelor de lux, însă, s-a dublat, sau chiar triplat, în funcţie de zonă. Pentru a fugi de agitaţia urbană, mulţi s-au relocat în zone mai liniştite, la marginea oraşului sau chiar în localităţile din apropiere. Preţul locuinţelor de la periferie a crescut cu 4,8% la final de 2022 faţă de 2021, în timp ce zona semicentrală a înregistrat o creştere de doar 0,7%.



    Pe lângă o creştere a costurilor de construcţie şi a preţului de vânzare cauzate de inflaţie, război şi pandemie, preţul în piaţa imobiliară a suferit modificări şi ca urmare a tendinţelor de cumpărare. Cererea a crescut substanţial pentru zone în care oferta era oricum scăzută, în special pentru locuinţe cu grădină sau cât mai apropiate de zone verzi (păduri, parcuri) sau în ansambluri cu cât mai multe facilităţi de recreere (bazin de înot, zone de fitness şi wellness, piste de alergare).



    În context, evoluţia pieţei creditelor ipotecare are un impact major asupra pieţei rezidenţiale astfel, cel mai probabil, preţurile locuinţelor vor continua să înregistreze o uşoară scădere în următoarele 6 luni, afirmă un dezvoltator imobiliar din România. Închirierile de locuinţe parcurg o perioadă favorabilă, în detrimentul vânzărilor. E de aşteptat ca tendinţa de creştere a chiriilor începută în trimestrul 2 din 2022 pentru locuinţe noi şi în trimestrul 3 pentru cele vechi va continua în 2023. La sfârşitul anului 2022, chiriile pentru apartamente noi au înregistrat o creştere medie de 8,5% într-un interval de 12 luni, iar apartamentele vechi au crescut în acelaşi interval cu 6,1%.


  • Preţul chiriilor în Bucureşti

    Preţul chiriilor în Bucureşti


    Cele mai scumpe chirii în Bucureşti sunt în zonele Pipera, Aviaţiei şi Floreasca (din partea de nord, în dezvoltare accelerată), arată Barometrul întocmit de către o platformă imobiliară. Pe segmentul de garsoniere, chiriile cele mai mari se consemnează în Pipera, unde preţul mediu lunar ajunge la 425 euro, urmată de cartierele Aviaţiei (401 euro) şi Floreasca (389 de euro). La polul opus, cele mai accesibile chirii pentru o garsonieră sunt în sudul şi în vestul Bucureştiului, unde ajung la 277-292 de euro pe lună. Pentru apartamente cu două camere se plătesc chirii mai mari în zona de nord a Capitalei, în cartierele Primăverii şi Herăstrău, de 661 de euro, respectiv 650 de euro. În schimb, chirii mai mici sunt în sudul oraşului, între 348 şi 368 de euro pe lună.



    Datele analizează mai multe segmente, precum anul construcţiei, confort, compartimentare şi dotări interioare (mobilat sau nemobilat). Astfel, o garsonieră se închiriază în Bucureşti, în medie, cu 328 de euro pe lună, dar tariful mediu scade până la 255 de euro pentru confort II, în timp ce o garsonieră nouă, construită după 2010, cu dotări de lux, are o chirie medie de 357 de euro de lună. Pentru un apartament de două camere, un chiriaş din Bucureşti plăteşte în fiecare lună, în medie, 447 de euro, dar dacă este confort II chiria scade la 359 de euro.



    Pe de altă parte, stocul locuinţelor în ansamblurile destinate exclusiv închirierii din Bucureşti este în prezent de aproape 1.000 de unităţi, iar alte peste 3.000 de unităţi sunt în diferite stadii de dezvoltare, conform raportului realizat de o firmă de consultanţă imobiliară. Potrivit specialiştilor, în următorii 2-3 ani, segmentul proiectelor rezidenţiale destinate exclusiv închirierii are potenţial să ajungă la 5.000 de locuinţe. Până acum 2 ani, piaţa rezidenţială era mai degrabă favorabilă cumpărătorilor, deoarece atât timp cât reuşeau să strângă banii de avans, rata la credit era sensibil mai mică decât chiria pentru o proprietate similară. Această situaţie s-a inversat în Bucureşti şi în oraşele mari, mai ales în zonele centrale, unde pentru apartamentele noi chiria este chiar şi cu 30% mai mică decât rata.



    Şi, deşi în ultimul an chiriile au crescut în medie cu 10% în Bucureşti, închirierea unei locuinţei rămâne o variantă mai avantajoasă decât achiziţia. Pentru comparaţie, în Varşovia şi Praga, de exemplu, chiriile au înregistrat creşteri între 25 şi 40%. În toate capitalele regionale importante chiria este acum mai avantajoasă decât rată la creditele bancare, cu excepţia Sofiei.



    Preţul mediu de vânzare pentru locuinţele noi în Bucureşti a fost în 2022 circa 1.800 de euro pe metrul pătrat, în Varşovia 2.800 de euro, în Budapesta 3.400 de euro, în Bratislava 4.100 de euro, iar în Praga au ajuns la 5.500 euro pe metrul pătrat.


  • Piaţa locală de terenuri

    Piaţa locală de terenuri

    Piaţa terenurilor din România a rămas foarte activă în 2022, păstrând
    tendinţele din anul anterior, care a marcat cele mai bune niveluri din 2007
    încoace, dar a scăzut cu aproximativ 45% în ceea ce priveşte volumul
    tranzacţiilor încheiate, până la aproximativ 450 de milioane de euro, potrivit
    raportului anual publicat de o mare companie din domeniul imobiliar.


    Multe contracte sunt în aşteptare, finalizarea lor fiind influenţată mai
    ales de procedurile de obţinere a documentaţiilor de urbanism, care se acordă
    într-un ritm foarte lent, în special la nivelul Bucureştiului, şi, în unele
    cazuri, de evoluţia economică, anumiţi cumpărători aşteptând să vadă cum face
    faţă piaţa rezidenţială la o economie mai slabă şi la dobânzi mai mari.
    Consultanţii subliniază că, în comparaţie cu anii precedenţi, în 2022 s-a
    înregistrat o creştere a numărului de terenuri scoase la licitaţie, inclusiv a
    celor de dimensiuni mari.


    Aproximativ două treimi din volumul total tranzacţionat s-au realizat în
    Bucureşti, iar cea mai mare parte a tranzacţiilor din Capitală (trei sferturi)
    a fost finalizată de dezvoltatori rezidenţiali. Consultanţii consideră că nu
    este o surpriză, având în vedere vânzările solide pe care sectorul le-a
    înregistrat în ultimii ani, numărul de apartamente pe cap de locuitor
    evidenţiind în continuare faptul că Bucureştiul rămâne cu o ofertă insuficientă
    în comparaţie cu alte capitale din regiune, mai ales cu cele vest-europene. Cele
    mai active zone din Bucureşti în 2022 au fost cele de nord şi centru-nord, şi
    care au adus rezultate bune până în prezent.


    În ceea ce priveşte preţurile, anul trecut lucrurile au rămas aproape neschimbate.
    După declanşarea războiului din Ucraina, piaţa nu a părut să aibă suficient
    elan pentru a continua să înregistreze creşteri, deoarece cumpărătorii au
    devenit mai prudenţi pe fondul incertitudinilor continue.


    În afara Bucureştiului, cea mai mare parte a tranzacţiilor încheiate
    provine de la dezvoltatorii de retail, cei mai activi fiind operatorii din
    domeniul alimentaţiei, inclusiv discounterii, retailerii de bricolaj şi de mobilă.
    Au fost vizate atât oraşe mari, cât şi oraşele mici sau medii, cele din urmă
    fiind preferate în special de dezvoltatorii de parcuri de retail, deoarece
    multe localităţi sunt deficitare din perspectiva schemelor moderne de retail.


    Oferta rămâne la un nivel bun în cea mai mare parte a ţării, atât în ceea
    ce priveşte platformele/terenurile industriale de mari dimensiuni, cât şi
    terenurile de dimensiuni medii care pot găzdui diferite tipuri de proiecte
    imobiliare. Între timp, unii investitori caută să achiziţioneze terenuri
    strategice, care îşi păstrează valoarea pe termen lung, indiferent de ceea ce
    se întâmplă cu economia pe termen scurt şi care acţionează, de asemenea, ca o
    garanţie eficientă de protecţie împotriva inflaţiei.


  • Piaţa investiţiilor imobiliare din România

    Piaţa investiţiilor imobiliare din România

    Volumul total al investiţiilor imobiliare în România ar putea depăşi un miliard de euro în 2022, având în vedere nivelul ridicat de activitate pe piaţa de profil în prima parte a acestui an. Este concluzia unei cunoscute companii de consultanță imobiliară, care mai spune că un număr mic de tranzacţii de mare anvergură, în stadii destul de avansate, despre care consultanţii prevăd că se vor încheia în 2022, pot genera un volum de peste 600 de milioane de euro. Totuşi, războiul din Ucraina, de la graniţele României, a început să afecteze într-o oarecare măsură economia locală, prin anumite întârzieri sau îngrijorări ale investitorilor, fiind un factor major care ar putea deraia activitatea în 2022.



    În contextul provocărilor geopolitice şi legate de sănătate, perspectivele economice globale sunt foarte incerte. Războiul din Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei, pe lângă pandemie şi obiectivele în domeniul ESG (Guvernanța de mediu, socială și corporativă), vor avea un impact asupra pieţelor imobiliare în ceea ce priveşte oferta, cererea şi accesibilitatea. În consecinţă, este dificil de spus cum va fi afectată economia românească şi, în special, sectorul imobiliar în viitor. Contextul inflaţiei în creştere în multe state şi înăsprirea politicii monetare de către Rezerva Federală a SUA ar putea avea un impact asupra activităţii locale, întârziind unele dintre schimbările pozitive la care ne aşteptăm, avertizează specialişti.



    În ansamblu, 2021 a fost un an decent pentru Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte activitatea pieţei de investiţii. Volumul global a crescut cu 6% față de 2020, la 11,7 miliarde de euro, dar totuşi cu circa 20% sub 2019. Polonia a rămas lider în regiune, volumele de investiţii reprezentând anul trecut 57% din totalul celor mai mari 6 ţări din Europa de Est. În ceea ce priveşte tranzacţiile, spaţiile industriale şi logistice au dominat la nivelul întregii regiuni în 2021, cu o pondere de 38% din volumul total de investiţii, urmate de sectorul birourilor (35%) şi de sectoare mai problematic, e precum retailul şi industria ospitalităţii (17%). Similar cu 2020, piaţa românească de investiţii a înregistrat anul trecut tranzacţii de aproape 900 milioane de euro, ceea ce reprezintă peste 8% din volumul total de investiţii de 11,7 miliarde de euro înregistrat de cele mai mari 6 ţări din Europa de Est.



    În 2021 și retailul a dus-o mai bine. Tranzacțiile au înregistrat 170 de milioane de euro, o creştere semnificativă faţă de 2020, un volum nici la jumătate, însă, față de 2013 și 2018, când au avut loc cele mai importante tranzacții mari cu proprietăți comerciale. Interesul investitorilor pentru acest tip de tranzacții a crescut și se concentrează pe parcurile de retail sau galeriile comerciale, centrele comerciale din orașele mai mici care au nevoie de repoziționare și spații închiriate unor supermarketuri sau magazine de tip DIY (do-it-yourself).





  • Preţurile terenurilor, în creştere

    Preţurile terenurilor, în creştere

    Preţurile terenurilor din Bucureşti, potrivite pentru dezvoltări
    imobiliare, aproape s-au dublat în 2021, cele mai scumpe zone fiind în
    continuare centrul şi nordul oraşului, arată o companie de consultanţă
    imobiliară. Dacă dezvoltatorii tranzacţionau în 2019-2020 un teren pentru un
    bloc la 400-600 euro pe metrul pătrat în zonele medii ca preţ ale
    Bucureştiului, în 2021, preţul pentru acelaşi lot aproape s-a dublat. În ultima
    vreme, mulţi dezvoltatori imobiliari, atât din zona de rezidenţial cât şi de
    retail, au început să caute loturi de teren pentru noi proiecte. Interesul cel
    mai mare este pentru zona centrală, unde unele tranzacţii au ajuns şi la
    4.000-5.000 euro (în Piaţa Victoriei, lângă sediul Guvernului) sau 5.000-6.000
    Euro (în zona rezidenţială Aviatorilor) pentru un metru pătrat de teren. În
    medie, preţurile rămân uşor sub valorile din 2007-2008, însă datele
    fundamentale ale pieţei sunt complet schimbate: spre exemplu, în ultimii 15
    ani, puterea de cumpărare a salariului mediu din Bucureşti, ajustată în funcţie
    de inflaţie, aproape s-a triplat.


    În ansamblu, piaţa tranzacţiilor cu terenuri destinate exclusiv proiectelor
    rezidenţiale şi comerciale (birouri, retail, hotel) a înregistrat în România în
    2021 cea mai ridicată valoare din 2007 până în prezent, 800 de milioane de euro.
    Volumul total al tranzacţiilor a crescut de peste două ori şi jumătate faţă de
    volumul 310 milioane euro în 2020. Retailerii şi dezvoltatorii rezidenţiali au
    fost extrem de activi, terenurile destinate proiectelor de acest tip
    reprezentând aproximativ 90% din total. Capitala a rămas în frunte cu trei
    sferturi din volumul de tranzacţii, adică o valoare de peste 600 de milioane de
    euro. În jur de 70% dintre tranzacţiile din Bucureşti sunt destinate
    proiectelor rezidenţiale. Pentru comparaţie, în 2007 doar în Capitală se
    înregistrau tranzacţii de peste 800 de milioane euro, iar la nivel naţional se
    depăşise pragul de un miliard de euro, potrivit estimărilor din acea perioadă.
    În afara Capitalei, există un interes sporit al dezvoltatorilor pentru oraşe
    mari, cum sunt Timişoara, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi,
    Brăila, Oradea, Sibiu, dar şi pentru oraşe cu o populaţie mai mică, precum
    Vaslui, Tulcea, Giurgiu sau Călăraşi. Totodată, a crescut semnificativ numărul
    de tranzacţii mari (de peste 5 milioane euro).


    Cu titlu de curiozitate, preţul mediu al unui hectar de teren arabil din
    România era anul trecut de 7.163 de euro, în timp ce Franţa era de 6.000 de
    euro, iar în Ungaria de 4.893 de euro, conform Eurostat. În statele UE cele mai
    mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos (cu o medie de 69.632 de
    euro pentru un hectar în 2019), la polul opus fiind Croaţia unde un hectar de
    tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020. În cazul României, cele mai
    mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro
    pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru
    un hectar).



  • Ce fel de locuinţe se caută?

    Ce fel de locuinţe se caută?

    Un studiu realizat de o platformă de imobiliare a scos în evidență faptul
    că 70% dintre românii care sunt în căutarea unei locuințe vor s-o cumpere
    complet finisată. La cheie, cum se spune. Doar 23% dintre respondenţi au
    intenția de a închiria și 46% vor să cumpere o locuință nemobilată. O bună
    parte îşi îndreaptă atenţia către o casă (34%) sau un apartament cu două camere
    (32%), urmat de apartament cu 3 camere (16%), garsonieră sau studio (15%). Peste
    29% dintre respondenţi sunt interesaţi să achiziţioneze o locuinţă al cărei
    preţ variază între 60.001-100.000 euro. Aproape 85% dintre chiriași caută să
    închirieze o locuinţă sub pragul de 350 euro pe lună.


    Dintre românii cu buget de achiziţie de peste 100.000 euro, doar 8% ar fi
    interesaţi să cumpere o locuinţă într-o clădire veche, în contrast cu 34% care
    s-au pronunţat în favoarea achiziţiei unei locuinţe într-o clădire nouă. Pentru
    cei 58% rămaşi, nu contează dacă imobilul este unul vechi sau nou. În topul
    îmbunătăţirilor existente pentru care românii ar fi dispuşi să plătească mai
    mult, la cumpărare sau închriere, se află: centrală termică proprie (49%),
    obiecte sanitare moderne şi de calitate (38%), instalaţie electrică (35%) şi
    instalaţie sanitară (33%) schimbate recent, bucătărie utilată (31%). De
    asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenţi ar fi de acord să plătească în plus
    şi pentru parchet, pereţi nivelaţi şi proaspăt vopsiţi, uşă metalică şi balcon
    închis.


    Investiţiile nete în lucrări de construcţii noi au însumat în primele 9 luni
    din 2021 peste 47 de miliarde de lei (9,5 miliarede de euro), reprezentând
    59,7% din totalul investiţiilor realizate în economia naţională, faţă de 56,2%
    în perioada similară din 2020, a comunicat Institutul Naţional de Statistică. Numărul
    locuinţelor date în folosinţă la nivel naţional s-a majorat cu 2,33%, depăşind
    49.600, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020. Cele mai multe locuinţe au fost predate în mediul urban (61%).


    În altă ordine de idei, efectele pandemiei susțin dezvoltarea pieței rezidențiale
    din suburbii și din mediul rural, odată cu creșterea numărului românilor care
    renunță la aglomerația urbană și aleg locuințe mai spațioase și mai accesibile,
    în jurul marilor orașe, a anunţat o firmă de consultanță imobiliară. 2020 a
    înregistrat, pentru prima dată în ultimii 14 ani, o creştere a populaţiei din
    mediul rural în România. Lucrul de oriunde şi distanţarea socială au condus la
    o tendinţă de migraţie a populaţiei către zone mai liniştite. Tendinţa s-a
    manifestat în Bucureşti, dar şi în zonele metropolitane din alte regiuni
    importante ale României (Cluj, Tmiş, Iaşi). Pandemia a accentuat preferinţa
    oamenilor pentru locuinţe mai mari, fie cu o cameră în plus, fie cu un birou,
    terasă sau grădină. Aceste date arată că preferinţa românilor s-a transformat
    în acţiune, mai ales că zona metropolitană este mai atrăgătoare din punct de
    vedere al suprafeţelor medii ale unei locuinţe, mai mari decât în oraşe, şi al
    preţurilor mai mici, iar îmbunătăţirea treptată a infrastructurii de transport
    facilitează această migraţie.




  • Ce se caută pentru investiţiile imobiliare?

    Ce se caută pentru investiţiile imobiliare?

    Interesul românilor pentru achiziţionarea
    unei case în zona Bucureşti-Ilfov a crescut cu aproape 12% în primele zece luni
    ale anului în curs, comparativ cu situaţia înregistrată în 2020, în timp ce
    preferinţa pentru terenuri construibile s-a majorat cu 24%, arată datele
    centralizate de către reprezentanţii unei platforme online de anunţuri. Studiul,
    care citează un raport al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate
    Imobiliară, arată că în acest an, până în prezent, numărul de case
    tranzacţionate în Bucureşti-Ilfov este de peste 166.000, cu aproape 35% mai
    mare decât în 2020. Terenurile construibile au fost alese cu prioritate, mai
    ales pentru că proprietarul poate să-și construiască o casă în ritmul său.


    În aceeași ordine de idei, un alt studiu arată
    că majoritatea bucureștenilor și-au schimbat stilul de viață și perspectiva
    asupra calității locuirii în ultimul an şi jumătate, ca urmare a pandemiei.
    Liniștea, spațiul verde exterior, calitatea aerului sunt criterii importante
    atunci când aleg o casă sau un teren. 47% dintre locuitorii Capitalei ar opta să trăiască într-o zonă rezidenţială
    aflată lângă o pădure. Totodată, pentru un nivel mai ridicat de confort, 9 din
    10 bucureşteni şi-ar dori o locuinţă mai mare, preferabil casă sau apartament
    cu grădină. Pandemia a accentuat nevoia de a face parte dintr-o comunitate. Astfel,
    cel mai important criteriu pe care bucureştenii îl iau în considerare pentru o
    viitoare locuinţă este calitatea vecinilor, a locuitorilor cartierului.
    Următorul criteriu este legat de nivelul de poluare. Cei mai mulţi dintre
    rezidenţii din Bucureşti ar opta pentru un apartament cu 3 camere într-o
    zonă/cartier accesibil(ă) cu maşina şi cu locuri de parcare disponibile.


    Pe de altă parte, investitorii imobiliari
    spun că eficienţa energetică a devenit un criteriu important în tranzacţiile
    imobiliare și că, în următorii zece ani, toate tranzacțiile de acest top vor fi
    influențate într-o mare măsură de acest criteriu, în contextul în care ţintele
    climatice ambiţioase ale statelor vor aduce reglementări mai stricte în
    domeniu, care se vor adăuga la presiunile în creştere din partea investitorilor
    şi chiriaşilor.


    Aproape trei sferturi dintre dintre români
    se declară interesaţi de asigurările de locuinţe şi de bunuri, conform unui
    sondaj realizat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare
    din România. Sondajul semnalează că principalele surse de informare cu privire
    la asigurările pentru locuinţe rămân televiziunea 58%, internetul 38%,
    companiile de asigurări 21%, prietenii 18%, familia 11%, posturile radio 10% şi
    presa scrisă 8%. În contextul în care doar 1 din 5 locuinţe este protejată
    printr-o asigurare obligatorie PAD, 83% dintre români spun că ar fi de acord cu
    o eventuală introducere a deductibilităţii acesteia din impozitele şi taxele
    locale.