Radio România Internațional

Tag: impact bugetar

  • Proiectul legii pensiilor aprobat de guvern

    Proiectul legii pensiilor aprobat de guvern

    Majoritatea celor aproape cinci milioane de pensionari români sunt printre cei mai pauperi vârstnici din Uniunea Europeană. În septembrie, o pensie medie lunară era, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), de 2.108 lei, adică echivalentul a puţin peste 400 de euro. Inflaţia, care a făcut să explodeze valoarea facturilor şi preţurile la alimente ori medicamente, a măcinat suplimentar, în anii din urmă, puterea de cumpărare a pensionarilor. De dreapta ori de stânga, monocolore sau de coaliţie, toate guvernele post-comuniste de la Bucureşti au promis mai multă grijă faţă de bătrâni, iar actualul Executiv PSD-PNL s-ar vrea perceput drept campion al generozităţii, primul care măreşte pensiile de două ori într-un an.


    Joi, o nouă lege a pensiilor a fost adoptată de Guvern, cu toate avizele necesare, dar, notează presa, pe fondul unor asperităţi între ministerul Muncii, condus de social-democraţi, şi cel al Finanţelor, cu şef liberal. Şedinţa Cabinetului a fost amânată ore în şir, fiindcă PSD şi PNL aveau cifre diferite în legătură cu impactul bugetar al majorării pensiilor. Liberalii spuneau că acesta va fi de circa trei procente din Produsul Intern Brut, mult mai mare decât se estimase iniţial, în timp ce social-democraţii afirmau că partenerii de guvernare nu se se uită acolo unde trebuie.


    În cele din urmă, s-a convenit ca majorarea să aibă loc în două etape, una pe 1 ianuarie, cu 13,8 procente pentru toată lumea, şi cealaltă pe 1 septembrie, prin recalculare. Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, susţine că, graţie recalculării, nu vor mai fi inechităţi nici între românii care au muncit la fel, dar au ieşit la pensie în perioade diferite, nici între femei şi bărbaţi.


    Una peste alta, pensiile vor creşte cu 40% până la sfârşitul anului viitor. Premierul Marcel Ciolacu, care este şi lider al PSD, doreşte o procedură accelerată în Parlament, pentru ca acesta să adopte legea până pe 20 noiembrie, iar ea să intre în vigoare de la 1 ianuarie.

    După şedinţa de guvern, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a scris că majorarea pensiilor este o prioritate, dar şi o responsabilitate pentru guvern, care trebuie să se asigure că menţine stabilitatea financiară a ţării.

    Şeful său de partid, Nicolae Ciucă, care-i şi preşedinte al Senatului, a scris şi el că PNL este cel care a susţinut întotdeauna creşterea pensiilor, dar a insistat că a făcut-o în condiţii sustenabile.

    Mass-media menționează că proiectul legii pensiilor a fost convenit și cu experții Băncii Mondiale, iar la negocieri au participat atât ministrul Muncii, cât și ministrul Finanțelor.


    Din opoziţie, USR acuză cele două partide din coaliția de guvernare că au devalizat bugetul României timp de doi ani, iar astăzi vedem consecințele: nu sunt bani pentru legea pensiilor.



  • Sesiune parlamentară extraordinară pentru Codul fiscal

    Sesiune parlamentară extraordinară pentru Codul fiscal

    Parlamentul României urmează să fie convocat în sesiune extraordinară în perioada 24 – 26 august, pentru a discuta cererea de reexaminare a noului Cod Fiscal, formulată de preşedintele Klaus Iohannis. Pe 17 iulie, şeful statului a respins noul cod şi l-a retrimis Legislativului pe motiv că aplicarea acestuia poate produce grave dezechilibre economice. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a declarat că, deşi până acum nu sunt motive pentru modificarea Codul Fiscal, îl preocupă afirmaţiile recente ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.



    Din acest motiv, a spus Dragnea, până la sesiunea extraordinară a Legislativului, Ministerul Finanţelor va face o nouă analiză asupra impactului bugetar al reducerilor de taxe, care ar trebui să convingă atât Preşedinţia, cât şi Banca Centrală că măsurile de relaxare fiscală sunt sustenabile. Liviu Dragnea:


    Ministerul de Finanţe va realiza din nou o analiză, precum şi o prognoză pe următorii doi-trei ani, din care să reiasă poate mult mai bine sustenabilitatea şi justeţea măsurilor cuprinse în Codul Fiscal, care are o susţinere foarte largă, atât în rândul populaţiei, cât şi în rândul mediului de afaceri”.



    Opoziţia liberală doreşte, însă, o dezbatere tehnică asupra Codului înainte de dezbaterea din Parlament. Copreşedintele partidului, Alina Gorghiu, a precizat că liberalii vor vota pentru un Cod într-o formă care să susţină măsurile de relaxare fiscală. Alina Gorghiu:


    ”Nu s-a pus problema să votăm împotriva acestui Cod Fiscal, nici măcar o secundă. Această propunere de dezbatere, include inclusiv dezbaterea tehnică pe Codul Fiscal. Şi dacă vom reuşi să tragem nişte concluzii până la sfârşitul lui august şi cifrele vor fi lămuritoare şi vor susţine pachetul de relaxare fiscală, indiferent de forma în care va reieşi din dezbatere, evident că îl vom susţine”.



    Una din măsurile cele mai disputate este reducerea abruptă de TVA, de la 24% la 19 la sută, începând din 2016. Mugur Isărescu a atras atenţia că principalele măsuri de relaxare fiscală – reducerile de TVA şi de contribuţii sociale vizate pentru 2016, eliminarea sau diminuarea unor taxe care aduc sume importante la buget – sunt din punct de vedere economic şi financiar, inaplicabile, din cauza impactului pe care l-ar avea asupra Produsului Intern Brut. Isărescu susţine că acesta ar fi de 2,3% din PIB dacă noul Cod Fiscal ar fi aprobat în forma actuală. In opinia şefului Băncii Centrale, măsurile de relaxare fiscală ar trebui aplicate treptat, pentru a nu pune în pericol evoluţia economică şi financiară a României.