Radio România Internațional

Tag: impadurire

  • Petiție pentru împădurirea României

    Petiție pentru împădurirea României

    Anual,
    sute de hectare se transformă aici în dune de nisip, iar în următorii 50 de ani
    câmpurile astăzi fertile ar putea deveni, în scenariul cel mai pesimist,
    complet aride. Precipitațiile reduse și temperaturile ridicate din ultimii ani
    sunt unele dintre cauzele care favorizează apariția deșertificării, iar pentru
    a preîntâmpina fenomenul de eroziune ar trebui înființate perdele de protecție
    în fiecare parcelă mare, spun pedologii. Avem nevoie de Bariere Verzi care să
    ne apere de secetă, inundații, viituri, furtuni, poluare, atrag atenția și
    reprezentanții Greenpeace România, care au introdus în spațiul public o petiție
    pentru reîmpădurirea zonelor sudice de câmpie. Ei avertizează că în următorii
    30 de ani, peste 40% din teritoriul României va deveni o stepă aridă. Peste 11
    milioane de români vor fi afectați de creșterea temperaturilor, reducerea
    drastică a rezervelor de apă și deșertificare, iar seceta va deveni noul
    normal.

    Ciprian Gălușcă este campaigner Păduri & Viață sălbatică: Ecosistemele pe care le mai avem în zona de câmpie sunt foarte
    puține, vorbim de cele naturale, pentru că practic nu prea mai avem vegetație
    forestieră și nici alte tipuri de vegetație în afară de culturile agricole.
    Deci ecosistemele, și așa puține cum sunt, vor avea de suferit de pe urma
    lipsei de precipitații și în urma creșterilor de temperatură. Este cât se poate
    de evident că mixul ăsta generează secetă, generează aridizare, generează
    condiții care nu sunt prielnice vieții, sub toate formele: fie că vorbim de
    plante, de faună, sau chiar de comunitățile umane care vor fi în timp marcate
    până la urmă de lipsa de apă.


    Meteorologii
    români au emis 132 de Coduri Roșii de vreme rea în vara lui 2020, cele mai
    multe din istorie. Mai avem puțin timp pentru a pregăți o defensivă. Nu e de
    ajuns să protejăm pădurile care ne-au mai rămas în munți, și acestea afectate
    masiv de tăieri ilegale. Avem nevoie de o rețea forestieră națională care să
    protejeze orașele, comunitățile cele mai vulnerabile și terenurile agricole,
    spun activiștii de mediu de la Greenpeace.

    Ciprian Gălușcă:
    60 la sută din precipitațiile pe care le avem într-un anumit loc sunt
    datorate curenților mari de aer – vorbim de evaporarea apei din oceane și așa
    mai departe. Deci de clima globală. În schimb, 40 la sută din ce înseamnă
    precipitații și umiditate locală sunt date de vegetație sau de lipsa vegetației
    în anumite zone. Și atunci lucrurile sunt destul de clare și de simple. Fără
    pădure nu putem să păstrăm apa în sol, fără pădure nu putem să avem acea
    transpirație a vegetației în jurul nostru care crează o umiditate extrem de
    necesară plantelor pentru a supraviețui.

    Deci pădurea ne ajută să ne protejăm
    sursă de apă și de aceea considerăm noi extrem de important să avem pădure în
    zonele de câmpie. Și acum, ca să mă întorc la bariera verde și la o rețea
    națională de păduri de protecție să știți că nu e o idee a Greenpeace. Acesta
    este un proiect care a existat de fapt în România și chiar a debutat în
    perioada interbelică atunci când autoritățile au înțeles că sudul României va
    fi expus vântului, soarelui și că trebuie protejate culturile și comunitățile.
    Atunci au pornit un proiect foarte amplu și foarte ambițios de împădurire cu
    perdele forestiere. Din păcate ulterior autoritățile din perioada comunistă au
    avut alte politici agrare, au tăiat perdelele forestiere, o bună parte din ele,
    după aceea în anii 90 iar s-a tăiat ce-a mai rămas și am ajuns ca, în 100 de
    ani, să nu mai avem de fapt aceste perdele.


    Schimbările
    climatice sunt deja aici. În lipsa pădurilor, întreaga zonă de câmpie a
    României, Grânarul Europei, se usucă rapid. Doar în ultimul deceniu, România a
    plătit despăgubiri de 330 de milioane de euro fermierilor afectați de secetă,
    ceea ce nu este o soluție nici pentru stat și nici pentru bunăstarea acestora,
    mai spune Ciprian Gălușcă. În 2020, fântânile oamenilor au secat încă de la
    începutul verii, iar spre final de august am început să numărăm lacurile
    evaporate. Mai avem umbră doar pe 6% din câmpiile României, iar marile orașe se
    sufocă sub poluare și caniculă. Împădurirea acestor zone este un obiectiv
    prioritar pentru siguranța națională. E timpul să reconstruim soluția naturală
    pe care o oferă pădurile, pierdută din ignoranță, lăcomie și proastă
    administrare. Prin petiția despre care vorbeam la început, Greenpeace vrea să
    pună presiune pe politicieni pentru ca aceștia să ia măsuri să replantare a
    rețelei naționale de perdele forestiere. Organizația de mediu le cere
    cetățenilor să semneze petiția, fiecare semnătură reprezentând un arbore de
    protecție în plus. În baza acestei inițiative se va merge în Parlament pentru a
    se constitui un grup de lucru care până la sfârșitul anului să emită legislatia
    necesară. Bani ar fi suficienți, din programele ambițioase de mediu ale Uniunii
    Europene.





  • Inundații și schimbări climatice

    Inundații și schimbări climatice

    Autoritățile de
    la București spun că vor face demersuri ca proiectele finanţate din fonduri
    europene menite să prevină schimbările climatice să poată fi implementate în
    România. Declarații în acest sens au
    fost făcute după ce inundaţiile au făcut prăpăd în mai multe zone din țară.
    Întregul teritoriu a fost plasat de hidrologi sub coduri de atenționare
    portocaliu sau galben, chiar roșu pentru râuri din partea de nord, iar
    meteorologii nu au vești liniștitoare nici pentru perioada imediat următoare.
    Comunicatul hidrologilor indică pentru această zonă scurgeri importante pe
    versanţi, torenţi şi pâraie, viituri rapide pe râurile mici, cu posibile efecte
    de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri. Cea mai îngrijorătoare
    situație este în prezent pe râul Prut, al cărui debit este alimentat
    considerabil de cantităţi de apă provenite din Ucraina vecină.

    Ceea ce vedem acum este
    consecinţa amplificării schimbărilor climatice şi a ignorării timp de ani de
    zile a acestor pericole. Odată cu schimbările climatice apar din ce în ce mai
    multe fenomene meteo extreme şi în ţara noastră,     a apreciat, într-o declarație
    de presă, șeful statului. Klaus Iohannis a amintit că Luna iunie a acestui an
    a fost cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, fapt care a generat inundaţii
    severe şi numeroase probleme într-un interval de timp foarte scurt. Este
    imperativă o schimbare rapidă de abordare, pentru a putea răspunde eficient
    unor situaţii de o asemenea amploare     – a mai spus președintele, care a
    atenționat că inundațiile cu consecințe grave sunt fenomene care se
    repetă frecvent în România, iar autoritățile trebuie să fie mult mai bine
    pregătite pentru a le gestiona

    Va trebui să
    depăşim mentalitatea că e suficient să construim încă câteva diguri pentru a
    stopa inundaţiile. Digurile nu mai sunt suficiente, conservarea fondului
    forestier şi campanii susţinute de împădurire sunt soluţii aflate la îndemână,
    care au nenumărate efecte benefice, atât pentru mediul înconjurător, cât şi
    pentru protecţia malurilor, cursurilor de apă, din perspectiva combaterii
    inundaţiilor. O parte semnificativă din fondurile europene de care va beneficia
    România în următorul exerciţiu bugetar 2021-2027 va trebui să fie direcţionată
    către proiecte legate de combaterea schimbărilor climatice, aşa-numitul pachet
    Green Deal propus de Comisia Europeană.

    Deocamdată, se iau măsuri pentru
    ca efectele inundațiilor să fie cât mai mici. La prefecturi au fost constituite
    comisii de evaluare a pagubelor produse de inundaţii, acolo unde pericolul a
    trecut, pentru a se putea interveni cât mai repede cu fonduri pentru reparaţii
    şi despăgubirea oamenilor ale căror proprietăţi au fost afectate. Premierul
    Ludovic Orban a precizat că Guvernul poate apela şi la fonduri europene, în
    aceste cazuri.

  • Lansarea campaniei „O pădure cât o ţară”

    Lansarea campaniei „O pădure cât o ţară”

    Prima campanie de împădurire a României din ultimii 10 ani a debutat la sfârșitul săptămânii trecute. Prin aceasta, autoritățile își propun plantarea a peste 50 de milioane de puieţi şi refacerea a aproximativ a 2 mii de păduri. Astfel, sunt deschise, în toate judeţele, peste 13.000 de şantiere de împădurire. Campania națională este denumită “O pădure cât o ţară” și ea a debutat în judeţul Dâmboviţa (sud), în prezența preşedintelui Klaus Iohannis. Șeful statului român a atras atenţia că pădurile sunt foarte importante pentru un mediu curat, iar România are încă păduri virgine, pe care trebuie să le protejeze.



    Klaus Iohannis a mai spus că este inadmisibil ca în secolul XXI să se mai facă tăieri ilegale: “Rog pe domnul prim-ministru şi pe membrii Guvernului, să găsească noi instrumente pentru a proteja pădurile României. Instrumentele care au fost create şi folosite pe vremea guvernelor dinainte s-au dovedit a fi insuficiente şi insuficient de bine aplicate.”



    Campania apare în contextul în care, în ultimii ani, s-au tăiat ilegal milioane de metri cubi de lemn. Aproape zilnic sunt raportate zeci de cazuri de furturi, iar acestea s-au soldat, din păcate, și cu ucidedera unor pădurari, din care doi numai anul trecut. În plus, peste 650 dintre ei au fost bătuţi, atacaţi cu topoare şi cutiţe sau împuşcaţi atunci când i-au surprins în acţiune pe tăietorii ilegali de lemn.



    Pentru că fenomenul nu a fost oprit, ONG-uri de mediu au depus plângere la Comisia Europeană pentru distrugerea pădurilor, iar în februarie, a fost declanşată procedura de infringement în cazul României. Măsura a fost luată din cauza legislației defectuoase care nu permite gestionarea și verificarea de către autorități a cantităților mare de lemn tăiate ilegal din pădurile românești.

  • Parlamentul European sprijină reducerile de CO2 şi planurile de împădurire

    Parlamentul European sprijină reducerile de CO2 şi planurile de împădurire

    Parlamentul European
    a adoptat recent două propuneri legislative de compensare a emisiilor cauzate
    de despăduriri în fiecare țară UE.





    182 de
    milioane de hectare de pădure acoperă 43% din suprafața Uniunii Europene    . În
    prezent, aceste păduri absorb echivalentul a peste 10% din emisiile de gaze cu
    efect de seră     din Uniune. Uneori, terenurile forestiere sunt transformate în
    teren agricol, ceea ce duce la emiterea mai multor gaze cu efect de seră și la
    reducerea eliminării de CO2 din atmosferă.


    Potrivit
    celor două propuneri legislative adoptate de Parlamentul European, până în
    2030, emisiile CO2 din transport, agricultură, clădiri și deșeuri trebuie
    reduse cu 30% și orice despădurire din UE va trebui să fie contrabalansată de
    plantarea unor noi copaci.


    Mai pe
    larg, prima propunere votată se referă la faptul că ţintele UE trebuie
    transformate în ținte naționale obligatorii     pentru sectoarele care nu fac parte
    în prezent din schema UE de tranzacționare a certificatelor de emisii, cum ar
    fi: agricultura, transportul, clădirile și deșeurile, care însumează
    aproximativ 60% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.


    Am făcut tot ce am putut pentru a obține un
    regulament ambițios privind acțiunile europene de combatere a schimbării
    climatice, în ciuda încercărilor multor guverne UE de a ne submina ambiția    ,
    a spus raportorul olandez Gerben-Jan Gerbrandy (ALDE): Dacă mă întrebaţi pe
    mine dacă sunt mulţumit de rezultatul final asupra căruia am fost de acord, mă
    tem că răspunsul este negativ. Dar a fost maximul pe care l-am putut obţine din
    partea statelor membre. Şi cred că ar fi fost o lipsă de responsabilitate dacă
    nu am fi încercat să ajungem la un acord.



    Potrivit
    celei de-a doua propuneri legislative adoptate, statele membre vor fi obligate
    să echilibreze despăduririle cu plantarea de noi copaci     și să impună măsuri de
    dezvoltare a acestui domeniu pentru a crește absorbția de CO2 de către păduri,
    recolte și pășuni. Deputații au întărit aceste măsuri prin adăugarea unei
    prevederi conform căreia, din 2030, statele membre vor fi obligate să asigure
    mai multă absorbție de CO2 decât emisie, potrivit obiectivelor UE pe termen
    lung și Acordului de la Paris.


    Raportorul
    german Norbert LINS (EPP): Ce am reuşit să obţinem? Vorbim despre o
    metodă serioasă şi precisă de măsurare a emisiilor de CO2. Parlamentul European
    a vrut să se asigure că există un echilibru între flexibilitate şi reguli
    comparabile de măsurare pentru toate cele 28 de state membre. În domeniul
    Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi reglementarea
    silviculturii, există un potenţial considerabil pentru lupta împotriva
    schimbărilor climatice. Pădurile noastre reuşesc să absoardă în jur de 10% din
    emisiile de gaze cu efect de seră din UE şi noi trebuie să creştem acest
    potenţial. Cu această legislaţie transmitem un mesaj: vrem să ne asigurăm că
    pădurile sunt administrate durabil şi responsabil.