Radio România Internațional

Tag: import

  • Taxe vamale pentru vehiculele electrice din China

    Taxe vamale pentru vehiculele electrice din China

    Comisia Europeană a instituit taxe compensatorii provizorii la importurile de vehicule electrice alimentate cu baterii din China, la nouă luni după ce a decis să deschidă din oficiu o anchetă pentru a verifica modul de acordare a subvenţiilor în această țară. În urma investigaţiilor, Comisia a ajuns la concluzia că producătorii chinezi care aduc tot mai multe mașini electrice în Europa au beneficiat în țara de origine de subvenții care le-au dat un avantaj competitiv ilegal în Europa, fiindcă au putut produce la costuri mult mai mici, imposibil de atins dacă nu ar fi existat subvențiile.

    Estimarea este că mașinile chineze aduse în UE sunt în medie cu 20-25% mai ieftine decât modele cu specificații similare produse de companiile europene. Aceste subvenții acordate în China reprezintă, aşadar, un pericol pentru companiile care produc mașini full-electrice în UE, reiese din ancheta Comisiei.

    Potrivit unui comunicat al instituției, Comisia a examinat, de asemenea, consecințele și impactul probabile ale acestor măsuri asupra importatorilor, utilizatorilor și consumatorilor de maşini electrice din Uniune.

    Consultările cu guvernul chinez s-au intensificat în ultimele săptămâni, în urma unui schimb de opinii între vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis și ministrul chinez al comerțului Wang Wentao. Acum, continuă contactele la nivel tehnic pentru a se ajunge la o soluție compatibilă cu normele Organizației Mondiale a Comerțului şi care să răspundă în mod adecvat preocupărilor exprimate de Uniunea Europeană.

    Taxele individuale aplicabile producătorilor chinezi variază de la 17 la 38%, companiile care au cooperat la anchetă benefiicind de procente mai mici, în timp ce cele care au refuzat să colaboreze sunt taxate cu valoarea cea mai mare. Aceste taxe provizorii se aplică pentru o perioadă de 4 luni, vor fi asigurate printr-o garanție (în forma decisă de vamă în fiecare stat membru) și vor putea fi colectate numai în anumite circumstanțe, când vor intra în vigoare taxele definitive.

    Decizia finală privind taxele definitive va fi luată prin votul statelor membre. Măsura va fi, apoi, în vigoare timp de 5 ani şi va putea fi prelungită în urma unei solicitări motivate şi a revizuirii acesteia.

  • Măsuri de sprijin din partea UE pentru fermieri

    Măsuri de sprijin din partea UE pentru fermieri

    În prezent, în UE există aproximativ 9 milioane de ferme, cu o forță de muncă de aproximativ 17 milioane de persoane. Sectorul de aprovizionare cu alimente, în sens mai larg, cu agricultura în centrul său, reprezintă aproximativ 8% din totalul locurilor de muncă din UE. Cu toate acestea, venitul agricol este considerabil mai mic decât salariul mediu în majoritatea statelor membre.

    În primăvara acestui an, Comisia Europeană a hotărât  introducerea unor măsuri de limitare a importurilor de produse alimentare ucrainene și a acceptat propunerea Franței privind o derogare parțială în privința terenurilor necultivate. Fermierii au nevoie de măsuri noi pentru a ieși din criză și au nevoie de bani de la UE este de părere Alexander Degianski, fermier care administrează 4500 hectare teren agricol în județul Timiș.

     

    “Nu fermierii sunt de vină pentru scumpirea hranei, iar pe ceea ce înseamnă creșterea prețurilor la hrană vedem că tot ce înseamnă supermarket-uri, tot ce înseamnă piața globală face astfel încât să existe poziții de monopol, poziții dominante în care fermierii efectiv sunt puși la colț.

    Pe lângă acest lucru intervin și politicile de mediu ale Uniunii Europene, Uniune Europeană, care este foarte bună și a adus multe schimbări pozitive, dar din păcate, în momentele acestea începem să devenim ridicoli, pentru că suprafața Uniunii Europene, din punct de vedere agricol, nu cred că este mai mult de 8 sau 9% din totalul suprafeței agricole mondiale și noi dorim să intervenim cu cele mai brutale modalități de restricționare a utilizării terenurilor, de restricționare a utilizării pesticidelor, în condiții în care în Uniunea Europeană actualmente consumăm poate cea mai sigură hrană pe care am avut-o vreodată în istoria noastră și vrem să concurăm la un nivel global. Atunci suntem ridicoli, pentru că marfa din Ucraina, marfa din Rusia, marfa din Statele Unite sau din China are același preț ca și marfa românească, iar marfa românească sau cea europeană este net mai scumpă, pentru că ne confruntăm cu rigori. Ok, avem rigori, avem probleme, avem restricții, atunci măcar să fim compensați pe ceea ce înseamnă această îngrădire.”

  • Deficitul comercial al României

    Deficitul comercial al României

    România a avut în primele patru luni ale acestui an un deficit comercial (importuri minus exporturi) de peste 9,3 miliarde de euro, mai mare cu 440 milioane de euro față de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, arată datele prezentate luni de Institutul Național de Statistică. În perioada analizată, exporturile au însumat aproape 31,3 miliarde de euro, iar importurile peste 40,6 miliarde de euro.

    Potrivit INS, în primele patru luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor au fost deţinute de maşini şi echipamente de transport, precum şi de alte produse manufacturate. Valoarea schimburilor intra-UE de bunuri a reprezentat circa 73% atât din total exporturi, cât si din total importuri. În context, analiștii apreciază că deficitul comercial este, alături de cel bugetar, una din vulnerabilitățile importante ale economiei. Pe de o parte, veniturile statului sunt mult mai mici decât cheltuielile, iar pe de altă parte exporturile sunt mai mici decât importurile.

    Specialiștii precizează că după o perioadă în care deficitul comercial începuse să se corecteze, acum tendința este de amplificare, punând presiune inclusiv pe cursul de schimb euro/leu. Totuși, spun aceștia, rezervele valutare ridicate ale României ar trebui să corecteze deficitul comercial mare care se menține de câtiva ani şi să facă exporturile mai competitive.

    Amintim că, potrivit Institutului Național de Statistică, rezervele valutare ale României au depăşit, la sfârșitul lunii trecute, plafonul de 65 de miliarde de euro, faţă de aproximativ 62,5 miliarde la finalul lunii aprilie, ceea ce reprezintă un istoric pentru un indicator de care depind în mod direct stabilitatea cursului valutar şi, respectiv a preţurilor. Evoluţia are efecte pozitive legate atât de întărirea încrederii pieţelor financiare, cât şi a investitorilor în România, dar şi în privinţa sprijinirii instabilităţii cursului de schimb al leului.

    Analiștii mai subliniază că tendinţa de majorare a rezervelor valutare se manifestă deja de o perioadă lungă de timp şi este una pozitivă pentru România. Ei amintesc de situaţia internaţională foarte volatilă și de pieţele financiare internaţionale care sunt în prezent nesigure în ce direcţie o vor lua. De aceea, spun specialiștii, rezervele internaţionale mari sunt un fel de centură de siguranţă pentru turbulenţele care pot să apară. Ei punctează, însă, şi aspectele mai puţin favorabile reflectate de creşterea rezervelor valutare, subliniind că o parte din valuta care intră în componenţa acestora provine din fonduri europene, care ulterior sunt transformate în lei şi utilizate de Ministerul Finanţelor pentru finanţarea diverselor proiecte de investiţii.

    De asemenea, după mulţi analişti, faptul că România a dovedit o stabilitate a cursului de schimb, remarcabilă în ultimii ani în pofida turbulenţelor care au cuprins toate pieţele, are şi un aspect negativ.  În condiţiile în care inflaţia naţională a crescut foarte mult, până la 16%, iar cursul de schimb a rămas aproape neschimbat, exporturile României au suferit, neputând să fie competitive în condiţiile acestui curs de schimb.

  • Studiu UE: Acordurile de liber schimb sunt benefice pentru agricultura europeană

    Studiu UE: Acordurile de liber schimb sunt benefice pentru agricultura europeană

    Realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, studiul analizează impactul acordurilor comerciale încheiate sau negociate de Uniune cu țări precum Australia, India, Indonezia, Malaiezia, Mexic sau cu organizaţia Mercosur, din care fac parte Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.

    Documentul arată că aceste înțelegeri vor aduce un beneficiu la export pentru agricultura și industria alimentară europeană de aproape 4 miliarde și jumătate de euro.  Până în 2032 se preconizează că vor apărea oportunități comerciale pentru produsele lactate (cu un plus de 780 milioane de euro ), vinul și alte băuturi produse în spațiul comunitar (+ 654 milioane de euro ) și alimente, cu un câștig de aproape un miliard și jumătate de euro.

    Aceste oportunități comerciale substanțiale atestă avantajul competitiv de care se bucură produsele agroalimentare europene datorită calității și standardelor lor ridicate de siguranță, care le consolidează reputația la nivel mondial.

    Pe de altă parte și importurile ar urma să crească cu peste 4 miliarde de euro. Studiul recunoaște că unele sectoare sensibile, în special carnea de vită, carnea de oaie, carnea de pasăre, orezul și zahărul, se vor confrunta cu o concurență sporită din partenerilor comerciali internaționali.

    Această concluzie validează abordarea actuală a Uniunii de a proteja aceste sectoare  cu tarife și cote de import atent calibrate. Acest instrument esențial în acordurile comerciale poate contribui, arată documentul, la atenuarea posibilelor perturbări ale pieței, oferind astfel protecție fermierilor și producătorilor agroalimentari din Uniune.

    France Presse notează că importurile din Ucraina, pentru care Uniunea a renunțat la cote și taxe de la începerea agresiunii rusești, dar și reluarea negocierilor pentru încheierea acordului de liber schimb cu țările din America de Sud, membre ale Tratatului Mercosur, au stârnit îngrijorarea fermierilor din multe state europene. Ei se plâng de concurență neloială pentru zahăr, carne și cereale.

    Totuși, potrivit studiului, doar prin dezvoltarea de noi piețe prin intermediul relațiilor comerciale preferențiale, Uniunea Europeană își poate consolida poziția de cel mai mare exportator mondial de produse agroalimentare: în 2022, balanța agricolă pozitivă a ajuns în UE la 58 de  miliarde de euro.