Radio România Internațional

Tag: importuri

  • UE – acord pentru prelungirea importurilor agricole ucrainene fără taxe vamale

    UE – acord pentru prelungirea importurilor agricole ucrainene fără taxe vamale

    Statele membre ale Uniunii Europene au agreat un acord interimar pentru ca agricultorii ucraineni să beneficieze până în 2025 de scutirea de la plata taxelor vamale pe piața europeană, potrivit unui anunţ al Parlamentul European.

    Măsura a fost propusă de Comisia Europeană în luna ianuarie şi a generat proteste ale fermierilor în numeroase ţări europene. Agricultorii s-au plâns că producătorii ucraineni nu sunt obligați să respecte aceleași norme precum cei din Uniunea Europeană, motiv pentru care produsele mai ieftine provenite din Ucraina au invadat piața europeană.

    Pentru a întâmpina aceste nemulțumiri, Uniunea a introdus grâul ucrainean pe o listă a produselor importante pentru care va funcţiona o aşa numită “frână de urgență” pentru a opri inundarea pieței europene cu cereale mai ieftine din Ucraina.

    Mecanismul prevede că tarifele vor fi impuse dacă importurile vor depăşi nivelurile medii din 2022 şi 2023.

    Pe listă, pe lângă grâu, se mai află carnea de pasăre, ouăle şi zahărul, dar şi ovăzul, porumbul şi mierea.

    Comisia Europeană a transferat, de asemenea, Ucrainei prima tranşă, de 4,5 miliarde de euro, din ajutorul macrofinanciar în valoare totală de 50 de miliarde de euro, care va fi oferit Kievului din bugetul UE până în anul 2027.

    În faţa invaziei ruse, aceste plăţi sunt “cruciale pentru a ajuta Ucraina să menţină funcţionarea statului”, a menţionat într-o declaraţie preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acest ajutor financiar este menit să susţină finanţele publice ale Ucrainei, inclusiv plata salariilor şi pensiilor şi să contribuie la asigurarea serviciilor publice de bază.

    Ajutorul european este însă insuficient pentru a acoperi nevoile de finanţare ale Ucrainei pe timp de război. Potrivit unei estimări a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Ucraina are nevoie numai pentru anul în curs de un ajutor de peste 34 de miliarde de euro pentru menţinerea stabilităţii financiare.

  • Comerțul exterior cu produse farmaceutice

    Comerțul exterior cu produse farmaceutice


    Dacă în urmă cu două decenii exporturile Uniunii ajungeau la suma de 50 de miliarde de euro, în 2022 acestea au atins valoarea de 287 de miliarde, potrivit datelor publicate de Eurostat. Suma este cu 22% mai mare și în comparație cu situația din 2021, când comerțul exterior de produse medicale și farmaceutice a adus 235 de miliarde statelor membre.



    Diferențele sunt mai mici în cazul importurilor care au urcat de la 32 miliarde de euro la 112 miliarde de euro în perioada 2002-2022. Diferența față de anul 2021 când s-au importat produse în valoare de 100 de miliarde de euro este de 12 puncte procentuale.





    Anul trecut, Germania a fost cel mai mare exportator UE în afara blocului comunitar cu un total de 68 miliarde de euro, urmată de Belgia (56 miliarde de euro), Irlanda (42 miliarde de euro), Ţările de Jos şi Italia (fiecare cu 22 miliarde de euro).



    Tot Belgia (21 miliarde de euro) și Germania (19 miliarde de euro) se află în topul importatorilor de produse medicale şi farmaceutice din afara blocului comunitar. Cele două țări sunt urmate de Ţările de Jos (18 miliarde de euro), Spania (10 miliarde de euro) şi Italia (nouă miliarde de euro).

    Comerțul exterior cu produse medicale și farmaceutice al UE (2002-2022) / Sursa: Eurostat

    medicamente-exim-ue-2002-2022-eurostat.jpg



    Exporturile României de produse medicale și farmaceutice au însumat 1,01 miliarde euro în 2022, în creștere cu 2,7% față de anul precedent, arată Institutul Național de Statistică (INS). Cu toate că exporturile din țara noastră au depășit pentru prima oară valoare de 1 miliard de euro, deficitul comercial a atins valoarea-record de 3,61 miliarde de euro, din cauza importurilor de 4,62 miliarde euro, mai mari cu 11,4% față de 2021.





    Revenind la datele pentru UE27, principalele destinații ale exporturilor UE de produse medicale şi farmaceutice din afara granițelor UE în 2022 au fost SUA (33%), Elveţia (13%), Marea Britanie (7%), China şi Japonia (fiecare cu 6%). De cealaltă parte, cele mai multe importuri au sosit în blocul comunitar din SUA (35%), Elveţia (34%), Marea Britanie (9%), China (5%) şi Singapore (4%).



    Datele Eurostat mai arată că în ultimele două decenii comerţul UE-SUA a crescut anual cu peste 9% în ceea ce privește exporturile Uniunii de produse medicale şi farmaceutice au crescut anual cu peste 9%, iar importurile UE au urcat cu aproape 7% pe an. Excedentul comercial a fost în favoarea UE care a raportat un surplus de 54 miliarde de euro în 2022.





    Tot în perioada 2002-2022, exporturile UE de produse medicale şi farmaceutice către Elveția – al doilea cela mai mare partener al UE pe acest segment – au crescut anual cu aproape 10%, în timp ce importurile au avansat cu aproape 8% pe an. Dacă deficit comercial era de minus 9 miliarde de euro în 2021, acesta a coborât anul trecut la minus un miliard de euro.

    Principalii parteneri ai UE în comerțul cu produse medicale și farmaceutice / Sursa: Eurostat

    medicamente-exim-parteneri-ue-eurostat.jpg




  • Producătorii de lapte, în pericol

    Producătorii de lapte, în pericol

    O
    analiză a Ziarului Financiar arată că România are cel mai mare preţ din Europa al
    laptelui proaspăt, un produs care se găseşte zilnic în coşul de cumpărături.
    Concret, un litru de lapte proaspăt, integral, care în România costă 1,45 euro
    la raft, în Franța și Belgia este 1,19 euro, puțin peste un euro în Spania şi
    doar 0,76 euro în Polonia. Potrivit publicației, un român câştigă în medie,
    lunar, 900 de euro net, de două-trei ori mai puţin ca un francez, un spaniol
    sau un belgian. Mai mult, în Polonia, cea mai dezvoltată economie din Europa
    Centrală şi de Est, unde salariul mediu net este 1.100 de euro, preţul unui
    litru de lapte e aproape la jumătate faţă de România. Mai trebuie adăugat că,
    față de acum 2-3 ani, românii plătesc la raft pe un litru de lapte aproape de două
    ori mai mult, iar fermele româneşti au avut în 2021 cea mai mică producţie din
    ultimul deceniu – 41,7 milioane de hectolitri de lapte. Importurile, însă, au
    crescut.


    Astfel, potrivit datelor oficiale, importurile de lapte şi smântână au
    depășit 100 de milioane de euro în 2021, valoare care s-a dublat într-un
    deceniu.     În context, mulţi fermieri români spun că riscă să-şi închidă
    afacerile în condiţiile importului de lapte ieftin şi a creşterii preţului la
    raft de către retaileri.


    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în
    magazine, majoritatea produselor lactate s-au scumpit în ultimul an cu peste
    30%, iar untul și mai mult – cu aproape 45 de procente. Acest lucru, deşi – spune preşedintele Comitetului Director al Asociaţiei
    Mureş a Federaţiei Crescătorilor de Bovine, Iacob Boca – în medie,
    preţul laptelui românesc a scăzut cu 30% în ultimele două luni, iar fermierii
    sunt disperaţi. Iacob Boca: Sunt zone în judeţul Mureş şi în ţară
    unde se vinde laptele la 1,40 lei (n.r. 0,28 euro), 1,50 lei (n.r. 0,3 euro),
    1,70 de lei (n.r. 0,34 euro). La insistenţele şi la disperarea colegilor mei, ne-am
    hotărât să ne gândim la ce avem de făcut de acum înainte: ne vindem animale
    pentru că n-avem cum supravieţui, mergem pe pierderi sau ne îndreptăm spre
    ministrul Agriculturii, spre premierul României, spre preşedintele ţării să le
    spunem că noi suntem obligaţi să închidem afacerea.     Potrivit acestuia,
    procesatorii aduc lapte de import, iar producătorii români rămân cu sute de mii
    de litri nevânduţi.


    Ca urmare, fermierii români anunță că vor cere factorilor
    naţionali de decizie să protejeze prin lege producţia autohtonă de lapte şi în
    acest sens vor trimite un memoriu la Guvern. Din nou, Iacob Boca: Fermierii
    au rate, au leasing-uri, au de plătit angajaţii, au input-urile care acum încep
    să vină prin campania de primăvară. Sunt disperaţi şi, până la urmă, vor ceda
    şi vor semna contractul şi cu 1,50 lei, şi cu 1,40 de lei, să mai poată răzbi o
    lună, două să scoată vacile în primăvară.


    Producătorii de lapte români anunță că
    săptămânile următoare vor organiza mitinguri în întreaga ţară pentru a-și
    exprima nemultumirile.



  • Efecte ale aprecierii dolarului

    Efecte ale aprecierii dolarului

    Dolarul american a atins cea mai mare cotație din
    istorie, în raport cu leul romanesc, depăşind pragul psihologic de 5 lei. Joi,
    moneda americană, era mai scumpă decat cea europeană, iar un euro era cotat, oficial,
    la 4,94 de lei. Cursul afișat de Banca Naţională a României (BNR) este un
    indicator de factori multipli, de la contextul politic internaţional până la
    nivelul de încredere de pe pieţele internaţionale. Trebuie spus însă, că Banca Centrală
    de la Bucureşti calculează cursul de schimb dolar-american-leu în funcţie de
    cotaţiile internaţionale dintre euro şi dolar, la fel ca în cazul altor valute,
    iar moneda unică europeană a pierdut teren în faţa dolarului american, deoarece
    investitorii se tem că economia Uniunii Europene ar putea avea de suferit din
    cauza evoluţiilor legate de războiul din Ucraina. Turbulenţele
    pe piaţa valutară s-au amplificat după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin legat de
    mobilizarea parţială a rezerviştilor, care deschide calea pentru o escaladare majoră a
    conflictului. Războiul a ajuns în a şaptea lună, iar Moscova pierde teren pe
    câmpul de luptă.

    În mod tradiţional, dolarul american este considerat o monedă
    de refugiu de către investitori, care au mai multă încredere în rezilienţa
    economiei Statelor Unite. Mai mult, Rezerva Federală Americană, adică Banca
    Centrală a Statelor Unite, are un program mai agresiv de creştere a dobânzii
    decât Banca Centrală Europeană în lupta cu inflaţia, care a atins niveluri alarmante.
    Creşterea
    dolarului peste pragul de 5 lei aduce un câştig nesperat celor care şi–au păstrat economiile în dolari, precum şi
    companiilor cu exporturi în SUA sau în alte ţări unde multe tranzacţii sunt
    exprimate în dolari.

    Pe de altă parte, creşterea cursului leu/dolar scumpeşte
    importurile României în dolari, adâncind deficitul comercial şi deficitul de
    cont curent şi aducând inflaţie importată. Şi firmele cu credite în dolari sunt
    afectate de creşterea cursului. În țară,
    efectele se vor resimţi în special pe zona importurilor de materii prime,
    inclusiv de petrol şi cel mai probabil se vor vedea ulterior şi în preţurile la
    pompă ale carburanţilor, chiar dacă în ultima perioadă au fost anunțate mici
    reduceri, în special la benzină, ca efect al faptului că petrolul s-a ieftinit
    uşor pe pieţele internaţionale. Va fi, de asemenea, o presiune pe preţurile
    importurilor dintr-o serie de ţări din afara Uniunii Europene, în special din
    Statele Unite, inclusiv şi mai ales pe zona de maşini sau echipamente
    electrice. În sfârşit, inclusiv călătoriile şi vacanţele în anumite ţări,
    printre care şi destinaţii preferate de români, ca Egiptul şi Turcia, vor fi
    probabil mai costisitoare. În zona indicatorilor macroeconomici, aprecierea
    dolarului se va vedea în creşterea costurilor împrumuturilor statului în moneda
    americană, dar şi a ponderii în Produsul Intern Brut a datoriei externe.


  • UE nu plafonează prețul gazelor

    UE nu plafonează prețul gazelor


    Miniștrii energiei din cele 27 de state UE au respins vineri plafonarea prețului gazelor rusești, dar au cerut Comisiei Europene să pregătească “o intervenție temporară de urgență” printre care și limită pentru prețul gazelor. “În măsurile specifice, acesta ar trebui să ajute şi la limitarea impactului prețurilor ridicate la gaze pe piețele de electricitate din UE şi asupra prețurilor pentru consumatori”, se arată în concluziile Consiliul Extraordinar pentru Energie.



    “Un preț general la gaze poate presupune un risc de furnizare”



    Fără a numi direct Rusia, miniștrii energiei au cerut să se analizeze și opțiunea de a introduce un preț maxim “pentru importurile de gaze din anumite jurisdicții”. Un răspuns a venit din partea comisarului pentru energie, Kadri Simson:


    “O serie de ţări ne-au cerut să analizăm posibile limite de preţ pentru restul gazului pe care îl importă UE. Bun, dacă obiectivul politicilor noastre este de a contracara manipulările ruse la furnizarea de gaze în Europa, are sens să se centreze pe gazul rusesc. Dar, în acest moment, totul e pe masă. Un preţ general la gaze, inclusiv la gazele naturale lichefiate, poate presupune un risc de furnizare”.



    Statele membre mai așteaptă din partea Executivului comunitar și măsuri pentru “limitarea veniturilor producătorilor de electricitate cu costuri reduse de producție”, precum cei din sectorul regenerabilelor, al hidroenergiei şi al energiei nucleare. Potrivit presei internaționale, Comisia Europeană va propune ca cele 27 de state membre UE să introducă “o contribuție excepțională şi temporară” din partea companiilor care activează în industriile de petrol, gaze, cărbune şi rafinare pe baza profiturilor suplimentare taxabile realizate în anul fiscal 2022.



    Milioane de europeni, în imposibilitate de plată a facturilor la energie



    Un semnal de alarmă vine și din partea Confederației Europeana a Sindicatelor (CES) care susține că facturile pentru energie vor fi aproape imposibil de plătit pentru o bună parte din forța de muncă a UE. Potrivit CES, circa 9,5 milioane salariați aveau deja dificultăți în a-și achita facturile la energie înainte ca inflația în zona euro atingă nivelul record de 9,1% în ritm anual în luna august.



    Din luna iulie a anului trecut şi până în luna iulie a anului în curs, gazele şi electricitatea au crescut cu 38% în Europa, iar prețurile continuă să crească. Consecințele sunt drastice mai ales pentru angajații cu venituri mici din 16 state membre, printre care și România.



    “Salariații care sunt plătiți cu salariul minim trebuie să pună deoparte echivalentul salariului pe o lună şi chiar mai mult pentru a putea continuă să îşi lumineze sau să îşi încălzească locuința”, au mai transmis sindicaliștii europeni. Anul trecut, doar opt țări din blocul comunitar se aflau în această situație.



    Declarația de presă a vicepremierului Cehiei, țară care deține președinția rotativă a UE, la finalul reuniunii Consiliului Extraordinar pentru Energie (video în limba engleză):




  • Mierea și înghețata în Uniunea Europeană

    Mierea și înghețata în Uniunea Europeană


    173.400 de tone de miere naturală din afara spațiului comunitar au fost importate de către statele membre ale UE în 2021, potrivit datelor Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Valoarea importurilor a fost de 406 milioane de euro. În ceea ce privește exporturile, Uniunea Europeană a trimis doar 25.500 de tone de miere în afara granițelor sale iar valoarea acestora s-a ridicat la 146,6 milioane de euro.



    Creștere a importurilor de miere din afara Uniunii



    Comparativ cu datele din anul 2016, se observă o creștere a importurilor de miere din afara Uniunii cu 7%, în timp ce exporturile celor 27 de state membre către țările din afara UE au scăzut cu 10%. În proporție de circa 60%, mierea importată de Uniunea Europeană a sosit din Ucraina și China.



    Datele Eurostat au fost analizate de Ziarul Financiar care observă că România se află pe a opta poziție în Uniunea Europeană la exporturile de miere. În total, țara noastră a exportat 8.400 de tone de miere, iar 900 de tone din această cantitate a părăsit garnițele UE. În același timp, România ocupă locul al doilea în UE, în spatele Spaniei, în ceea ce privește numărul de stupi, cu un efectiv de circa două milioane.


    Exporturile și importurile de miere ale Uniunii Europene
    în afara granițelor sale / Sursa: Eurostat

    import-export-miere-2021-eurostat.jpg



    Statele membre produc peste 3 miliarde de litri de înghețată anual



    De la Oficiul European pentru Statistică au sosit și date privind producția de înghețată în blocul comunitar. Astfel, în 2021, statele UE au produs peste 3,1 miliarde de litri de înghețată, în creștere cu 4% față de anul precedent.



    Din cantitatea produsă, 254 de milioane de kilograme de înghețată au fost exportate în țările din afara UE, iar valoare totală a fost de 850 de milioane de euro. Mult mai mici au fost importurile de înghețată din țările din afara Uniiunii care s-au ridicat la 71 de milioane de kilograme și o valoare totală de 192 de milioane de euro. În comparație cu anul precedent, exporturile de înghețată au crescut în 2021 cu 9 puncte procentuale, în timp ce importurile din afara granițelor UE a scăzut cu 11 puncte procentuale. Franța (57 de milioane de kilograme), Țările de Jos (38 de milioane de kilograme) și Italia (33 de milioane de kilograme) au fost principalele exportatoare de înghețată din UE.

    Topul celor mai mari producători de înghețată din UE / Sursa:
    Eurostat

    inghetata-ue-2021-eurostat.jpg



    Germania, cea mai multă și cea mai ieftină înghețată din UE



    Topul producătorilor de înghețată din UE este condus detașat de Germania care a produs 614 milioane de litri de înghețată anul trecut. Pe următoarele poziții se situează Franța cu 459 de milioane de litri și Italia (381 de milioane de litri). România a produs peste 33 de milioane de litri de înghețată.



    Germania nu este doare cel mai mare producător de înghețată din UE, dar și statul membru care a produs cea mai ieftină înghețată, cu o medie de 1,4 euro pe litru. Franța a raportat un preț mediu de doi euro pe litru de înghețată în 2021, în timp ce un litru de înghețată produs în Italia a costat, în medie, 2,1 euro.



  • Necesitatea armonizării controalelor vamale în toate statele UE

    Necesitatea armonizării controalelor vamale în toate statele UE

    Ultimul raport publicat de Curtea de Conturi Europeană arată că nu sunt încă suficient de armonizate controalele vamale între statele membre pentru a proteja în mod corespunzător interesele financiare ale Uniunii. Deși, recent, s-au făcut pași în direcția cea bună, normele UE nu sunt suficient de bine concepute pentru a se garanta că statele membre selectează într-un mod uniform importurile în vederea efectuării de controale. De fapt, statele membre aplică normele în moduri foarte diferite, lucru care poate da operatorilor posibilitatea de a alege puncte de intrare în UE în care au loc mai puține controale. De asemenea, Curtea avertizează că unele state membre nu efectuează pentru toate declarațiile analiza riscurilor prevăzută în norme, precum și că este posibil ca importurile care prezintă un risc mai ridicat să nu beneficieze de o prioritizare adecvată în vederea controlului.

    Codul vamal al Uniunii impune Comisiei să ia măsurile necesare pentru a se asigura că statele membre aplică în mod uniform controalele vamale. În vederea atingerii acestui obiectiv, Comisia a adoptat recent Decizia de punere în aplicare a criteriilor și standardelor pentru riscuri financiare. Aceasta este însoțită de un ghid care a fost aprobat de statele membre. Cele două documente formează, împreună, cadrul pentru riscuri financiare în domeniul vamal.

    În ultimul raport, Curtea a concluzionat că punerea în aplicare a noului cadru reprezintă un pas important în direcția aplicării uniforme a controalelor. Cadrul nu este însă suficient de bine conceput pentru a garanta că statele membre selectează într-un mod armonizat controalele. În plus, statele membre pun în aplicare în moduri diferite decizia și ghidul.

    Astfel, Curtea recomandă Comisiei să îmbunătățească aplicarea uniformă a controalelor vamale și să dezvolte și să implementeze o veritabilă capacitate de analiză și de coordonare la nivelul UE. Pentru a se înregistra progrese, va fi nevoie de sprijinul și, după caz, de aprobarea statelor membre.


  • Comerțul internațional al statelor UE în 2020

    Comerțul internațional al statelor UE în 2020

    Datele Oficiului European de Statistică (Eurostat) confirmă declinul puternic al comerțului Uniunii Europene, afectat de pandemia de COVID-19. Anul trecut, cele 27 de state membre au înregistrat o scădere semnificativă a exporturilor (-9,4%), dar și a importurilor (-11,6%), comparativ cu 2019.



    Primele scăderi masivă a exporturilor după 10 ani



    În ultimul deceniu, rata de creştere a exporturilor, după ce a înregistrat valori ridicate după criza economică (12% în 2011 şi 9% în 2012), a rămas pozitivă până în 2019, urmată de puternica scădere din anul trecut. Rata de creştere a importurilor a atins un punctul maxim în 2011 (12%), urmat de fluctuaţii reduse în următorii cinci ani, iar apoi au crescut din nou semnificativ în 2017 şi în 2018, urmat de drastica scădere de anul trecut.



    Eurostat mai arată că statele UE au înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 217 miliarde de euro în 2020. De altfel, după un deficit redus în 2011, UE a înregistrat în ultimii 10 ani un excedent al balanţei comerciale continuu, care a atins nivelul de vârf de 264 miliarde de euro în 2016. Excedentul s-a redus în următorii doi ani, dar a urcat din nou în 2019 şi în 2020.



    Majoritatea statelor membre UE au făcut comerţ în special în interiorul pieţei unice europene. Proporţia fluxurilor intra-UE şi extra-UE în comerţul total cu bunuri a variat considerabil în rândul ţărilor membre ale blocului comunitar, reflectând legăturile istorice şi localizarea geografică.

    Exporturile și importurile de bunuri ale UE în ultimii 10 ani (Sursa: Eurostat)

    exp-imp-ue-10ani-eurostat.jpg



    Olanda, poartă pentru importuri – Cipru, pentru exporturi



    În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a comerţului între statele membre, atât pentru importuri cât şi pentru exporturi, a fost anul trecut în Luxemburg. În schimb, Irlanda a fost ţara membră a blocului comunitar cu cea mai ridicată pondere atât pentru importurile cât şi pentru exporturile cu ţările terţe. De menționat că Irlanda principalul partener comercial al Marii Britanii, statul a părăsit oficial Uniunea tot în 2020.



    Olanda a fost principalul punct de intrare în UE anul trecut, importând cea mai ridicată pondere de bunuri din ţările terţe, pe care le-a expediat în interiorul blocului comunitar. În contrast, Ciprul a avut o pondere importantă de bunuri importate din statele membre UE, iar cea mai ridicată pondere a fost exportată în afara blocului comunitar.



    România a avut în primele opt luni ale anului 2020 cu un deficit comercial de 11,5 miliare de euro, cu 642 milioane de euro peste nivelul din perioada similară din 2019, arată datele Institutului Național de statistică. În aceeași perioadă, exporturile au scăzut cu 15,3%, în timp ce importurile au fost de mai mici cu 11,2%.

  • Europenii, mulțumiți de beneficiile comerțului internațional al UE

    Europenii, mulțumiți de beneficiile comerțului internațional al UE


    60 % dintre europeni consideră că ei beneficiază personal de pe urma comerțului internațional, arată datele unui sondaj Eurobarometru, publicat miercuri de Comisia Europeană. Procentul este cu 16% mai mare decât la ultimul sondaj pe aceeași temă, realizat în urmă cu zece ani.



    Prețuri mai mici și o varitate mai mare de produse pentru europeni



    Dintre aceștia, mai bine de jumătate (54 %) consideră că acest beneficiu se materializează într-o gamă mai largă de produse, în timp ce 36 % consideră că reducerea prețurilor este cel mai important beneficiu, informează Comisia Europeană. Beneficiile comerțului internaționale sunt mai tangibile cei mai tineri dintre respondenți și pentru cei cu un nivel mai înalt de educație și de venituri.



    Sondajul mai arată că șapte din zece europeni (71%) consideră că UE este mai eficace în apărarea intereselor comerciale ale țărilor lor decât în cazurile în care statele membre acționează pe cont propriu. De asemenea, 75% dintre respondenți sunt de acord că este nevoie de norme pentru comerțul internațional.



    Locurile de muncă, principala prioritate pentru cetățenii UE



    În privința priorităților politicii comerciale a Uniunii, 54 % dintre europeni sugerează că principala prioritate a politicii comerciale a UE ar trebui să fie crearea de locuri de muncă în UE. 50% dintre respondenți consideră o prioritate apărarea standardelor UE în materie de mediu și de sănătate a devenit, cu 20 de puncte procentuale mai mult față de sondajul anterior. Totodată, mai mult de jumătate dintre europeni recunosc că politica comercială a UE a luat deja în considerare impacturile social, asupra mediului și asupra drepturilor omului, atât în interiorul blocului comunitar, cât și la nivel mondial.



    Cecilia Malmström: Am dorit să creăm un climat de încredere.”



    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström s-a declarat mulțumită de rezultatele din domeniul comerțului internațional: Când am preluat funcția de comisar în urmă cu cinci ani, exista o serie de critici împotriva comerțului internațional și a modului în care Comisia a purtat negocierile comerciale. Prin urmare, am decis să reformăm modul în care facem politica comercială. Prin creșterea transparenței, am dorit să creăm un climat de încredere. Acest sondaj Eurobarometru dovedește că am reușit. În prezent, cetățenii au opinii mai pozitive în ceea ce privește comerțul decât în urmă cu zece ani. Majoritatea cetățenilor consideră că schimburile comerciale le aduc beneficii directe și că, în negocierile pe care le desfășoară, Comisia este transparentă. Aceste opinii sunt foarte pozitive într-o perioadă de creștere a protecționismului și a conflictelor comerciale în întreaga lume!”

  • A crescut excedentul comercial al UE în relaţia cu SUA

    A crescut excedentul comercial al UE în relaţia cu SUA

    Datele statisticii europene arată că în luna ianuarie excedentul comercial al Uniunii în relația cu Statele Unite a fost de peste 10 miliarde de euro, cu 600 de milioane mai mult față de aceeași lună din 2017. Practic, în prima lună din acest an, exporturile europene în Statele Unite s-au apropiat de valoarea de 32 de miliarde de euro, fiind în creștere cu 5.3 la sută. Au crescut și importurile cu 4.9 la sută, însă valoarealor s-a apropiat de 21 miliarde și jumătate de euro.


    Pe întreg anul trecut, excedentul Uniunii în comerțul cu americanii s-a apropiat de 121 de miliarde de euro, în creștere față de 2016 când valoarea a fost de 113 miliarde.

    Datele au fost publicate de Eurostat în plină dispută provocată de decizia președintelui american, Donald Trump, de a impune taxe de 25 la sută la importurile de oțel și de 10 la sută la cele de aluminiu. Liderul de la Casa Albă a afirmat că măsurile sunt necesare pentru a salva industria și locurile de muncă americaneși a promis flexibilitate prietenilor adevărați ai Statelor Unite. Pentru moment, Uniunea Europeană a fost scutită de la plata taxelor, iar liderii statelor membre au cerut soluţii pentru ca excepţia să devină permanentă.

    Președintele Consiliului European, Donald Tusk, crede că rezolvarea ar putea veni odată cu relansarea negociarilor privind încheierea Acordului de Liber Schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite: Când preşedintele American se plânge de prea multe bariere şi tarife între Uniunea Europeană şi Statele Unite, îl pot înţelege. Nici noi nu suntem încântaţi. Este motivul pentru care, în urmă cu câţiva ani, am început negocieri comerciale cu Statele Unite. Ar trebui să revenim la aceste negocieri acum. Faceţi comerţ, nu război, domnule preşedinte, a spus Donald Tusk.


    El a vorbit apoi și despre ce a însemnat prietenia dintre europeni şi americani de-a lungul timpului: Domnul Trump a anunțat că adevărații prieteni ai Americii vor fi excluși de la plata acestor taxe. As vrea să amintesc în acest context că lumea liberă a supraviețuit celor mai dificile decenii grație faptului că europenii și americanii au fost cu adevărat prieteni. Să prețuim așadar prietenia în loc să o punem la încercare, a conchis Donald Tusk.


    Negocierile privind încheierea Acordului de Liber Schimb au început în 2013, însă au intrat într-un punct mort la sfârșitul anului 2016, odată cu alegerea în fruntea Statelor Unite a președintelui Donald Trump.

    Denumită oficial Parteneriat Transatantic pentru Comerț și Investiții, înțelegea ar urma să ducă la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume cu nu mai puțin de 800 de milioane de locuitori. Acordul ar urma să includă 50 la sută din producţia industrial mondială, 30 la sută din comerţul internaţional şi 20 la sută din investiţiile străine directe.


  • Reacţii europene la anunţul SUA privind mărirea taxelor pe oţel şi aluminiu

    Reacţii europene la anunţul SUA privind mărirea taxelor pe oţel şi aluminiu


    Preşedintele american, Donald Trump, a semnat, în final, ordonanţa prin care impune taxe vamale suplimentare de 25% la importurile de oţel şi de 10% la cele de aluminiu, aşa cum anunţase la începutul lunii. În încercarea de a-şi motiva decizia, el susţine că Statele Unite ar fi victima “unei pieţe de schimb nedrepte” şi că măsura va ajuta industria americană.



    Taxele suplimentare – care intră în vigoare peste 15 zile – le sunt impuse tuturor ţărilor lumii, inclusiv celor din Uniunea Europeană, doar Canada şi Mexicul fiind scutite.



    Decizia protecţionistă a americanilor riscă să provoace turbulenţe în Organizaţia Mondială a Comerţului, pentru că va determina şi alte state să răspundă cu măsuri similare, a avertizat comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malstrom: “Avem motive serioase de îngrijorare. Nu putem înţelege cum Uniunea Europeană poate să reprezinte o ameninţare la adresa securităţii interne a Statelor Unite. Această măsură luată de preşedintele Trump pune în pericol mii de locuri de muncă în Europa, deci trebuie să dăm un răspuns ferm şi echilibrat. Am discutat despre această situaţie în Colegiul Comisarilor şi am ajuns la concluzia că va trebui să ne protejăm industria prin măsuri echilibrate şi prin garanţii. Am discutat cu diferiţi parteneri din întreaga lume, afectaţi şi ei de măsurile Statelor Unite, pentru a ne putea coordona mai bine eforturile. Decizia americanilor nu este în conformitate cu reglementările Organizaţiei Mondiale a Comerţului, iar Uniunea Europeană poate riposta simetric, dacă nu primeşte compensaţii din partea Statelor Unite, în cel mult 90 de zile. Suntem pregătiţi să impunem propriile măsuri de siguranţă”.



    “Nu vom sta fără să facem nimic, în timp ce industria noastră este lovită cu măsuri injuste, care pun în pericol mii de locuri de muncă europene”, a declarat şi preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, într-un comunicat. Surse de la Bruxelles, citate de presa europeană, susţin că Uniunea ar putea decide, la rândul său, majorări de taxe la importul de produse americane, între care unele agro-alimentare, dar şi la motocicletele Harley Davindson, articolele de îmbrăcăminte Levis sau unele mărci de whisky.



    Tarifele introduse de administraţia de la Washington vor afecta cel mai mult companiile germane. Cancelarul Angela Merkel a avertizat că nimeni nu ar putea câştiga “această cursă până la capăt” şi că tarifele riscă să “ne afecteze pe toţi”. În convorbirea telefonică avută imediat după ce Trump a semnat ordonanţa de mărire a taxelor, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, i-a spus că toată lumea are de pierdut din acest război comercial şi că statele aliate, precum cele europene, nu ar trebui tratate în acest fel.



    O altă ţară care europeană care va avea de suferit de pe urma acestei situaţii este Olanda, al cărei prim-ministru, Mark Rutte, a avertizat că este gata să ia “contramăsuri”.





  • Produse sigure pe piaţa unică a Uniunii Europene

    Produse sigure pe piaţa unică a Uniunii Europene

    Comisia Europeană a prezentat două propuneri
    legislative menite să îmbunătăţească aspecte ale liberei circulaţii a
    mărfurilor în Uniunea Europeană: facilitarea posibilităţii de a comercializa un
    produs în alt stat membru şi întărirea controalelor efectuate de autorităţile
    naţionale pentru a se asigura că produsele sunt sigure şi că ele respectă
    normele.

    Potrivit comisarului pentru piaţa internă, Elżbieta Bieńkowska, consumatorii
    trebuie să poată avea încredere că produsele pe care le utilizează sunt la
    acelaşi standard de calitate indiferent de unde provin : Piaţa unică se bazează pe încredere. Consumatorii trebuie să poată avea
    încredere că produsele pe care le utilizează sunt la acelaşi standard de
    calitate indiferent de unde provin; autorităţile publice trebuie să poată avea
    încredere că produsele de pe pieţele lor naţionale sunt sigure pentru cetăţenii
    lor. Scandalul legat de implanturile mamare şi scandalul ‘Dieselgate’ au
    subminat această încredere şi acum trebuie să o reconstruim prin instituirea de
    controale mai stricte la toate nivelurile. Produsele defectuoase nu au ce căuta
    în UE    , a
    precizat Bieńkowska.

    Se propune un nou Regulament privind recunoaşterea
    reciprocă a bunurilor, prin care companiile vor putea, inclusiv, să folosească
    o declaraţie voluntară pentru a demonstra că produsele lor respectă toate
    cerinţele relevante în ţara lor. În mod similar, un mecanism de soluţionare a
    problemelor va permite o rezolvare mai rapidă a litigiilor între companii şi
    autorităţile naţionale. Comisia Europeană consideră că prea multe produse
    nesigure şi neconforme sunt, încă, vândute pe piaţa Uniunii Europene. Astfel,
    32% din jucării, 58% din produsele electronice, 47% din produsele pentru
    construcţii sau 40% din echipamentele individuale de protecţie nu îndeplinesc
    cerinţele în materie de siguranţă sau informaţiile pentru consumatori prevăzute
    în legislaţia comunitară. Iar acest lucru, pe de o parte, pune în pericol
    consumatorii şi, pe de altă parte, plasează companiile care respectă legislaţia
    într-o situaţie de dezavantaj concurenţial.

    Regulamentul va ajuta autorităţile
    naţionale să amelioreze controalele asupra produselor care intră pe piaţa UE.
    Având în vedere că 30% dintre bunurile din UE sunt importate, Comisia Europeană
    propune în continuare consolidarea inspecţiilor din porturi şi de la
    frontierele externe.


  • Acord privind protejarea comerţului Uniunii Europene

    Acord privind protejarea comerţului Uniunii Europene

    În această săptămână,
    Comisia, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord politic privind
    modernizarea instrumentelor comunitare de protecţie comercială. În ultimii ani
    au fost situaţii neplăcute în unele ramuri industriale ale căror produse au
    intrat în competiţie cu altele similare, venite din ţări terţe, la preţuri
    subvenţionate sau de dumping. Acest acord va conduce la prima revizuire
    majoră a instrumentelor antidumping şi antisubvenţii ale UE din ultimii 15 ani.
    Acordul survine după 4 ani de consultări cu părţile interesate şi de negocieri între
    instituţiile europene, iar noile instrumente de protecţie comercială ţin seama,
    conform oficialilor de la Bruxelles, de interesele producătorilor,
    utilizatorilor şi importatorilor din Uniunea Europeană. La finalul unei recente
    dezbateri din Parlamentul European pe tema protejării Uniunii împotriva
    produselor care vin din ţări terţe la preţuri subvenţionate sau chiar la preţuri
    de dumping, comisarul pentru comerţ Cecilia Malmstrom făcea referire la noile
    instrumente de protejare a intereselor comerciale ale Uniunii:
    Metodologia antidumping vrea să surprindă distorsiunile pieţei şi este
    legată de intervenţii în state terţe sau în anumite sectoare dintr-o ţară. Noi
    vom întări instrumentele antidumping pentru a creşte capacitatea noastră de a
    surprinde amploarea acestor fenomene, pentru a identifica toate interventiile
    de subvenţie chiar în cursul investigaţiei. Vom face publice şi rapoartele
    noastre cu privire la sectoarele sau la ţările unde constatăm astfel de distorsionări.
    Nu sunt rapoarte secrete! Acesta este un instrument de protecţie comercială
    care este eficient şi care va respecta obligaţiile noastre internationale.
    Comerţul este bun cel puţin pentru multele sale avantaje, precum creştere
    economică, investiţii, locuri de muncă, dar comerţul trebuie să fie echitabil.



    În unele
    cazuri, UE va putea impune impune taxe mai mari la importurile de produse
    subvenţionate sau care fac obiectul unui dumping din ţări în care preţurile
    materiilor prime şi ale energiei sunt distorsionate. De asemenea, companiile
    vor beneficia de un sistem de alertă rapidă care le va ajuta să se adapteze la
    noua situaţie în cazul impunerii de taxe. Companiile mai mici vor primi, de
    asemenea, asistenţă de la un birou de ajutor specific, pentru a le facilita
    declanşarea şi participarea la procedurile de protecţie comercială.


  • Evoluţii ale comerţului românesc

    Evoluţii ale comerţului românesc

    România a înregistrat şi în primele trei trimestre
    din 2016 deficit în comerţul cu produse agroalimentare, adică importă mai mult
    decât exportă – arată datele centralizate de Ministerul Agriculturii de la Bucureşti. Exporturile au crescut cu aproape 3%, faţă de primele 9 luni din anul
    trecut, în vreme ce importurile au marcat o creştere cu peste 9%. Uniunea Europeană
    rămâne principalul partener în comerţul agroalimentar al României, Bucureştiul
    importând preponderent din celelalte ţări comunitare carne de porc proaspătă şi
    refrigerată, produse de patiserie, brutărie şi biscuiţi, grâu, zahăr şi cafea.

    În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari
    încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul
    loc situându-se grâul şi meslinul (amestec de grâu cu secară) cu o valoare de
    circa 862 de milioane de euro şi o cantitate de 5,2 milioane de tone. Ţigările
    de foi şi trabucurile ocupă locul al doilea, fiind urmate de seminţele de
    rapiţă, porumb, seminţe de floarea-soarelui şi orz.

    În altă ordine de idei,
    potrivit unei analize KeysFin, comerţul online românesc bate record după
    record, în 2016 urmând să depăşească graniţa de 6 miliarde de lei (1,4 miliarde euro), afacerile din
    acest sector situându-se astfel la un nivel istoric pentru România. Potrivit
    datelor financiare analizate, cifra de afaceri din e-commerce-ul românesc a
    crescut susţinut în ultimii ani, de la 1,68 miliarde de lei (0.37 miliarde de
    euro) în 2011, la 5,47 miliarde de lei (1,21 miliarde de euro) în 2015.
    Creşterea afacerilor a venit pe fondul dezvoltării spectaculoase a serviciilor
    de comerţ online, asigurate în prezent de peste 5.300 de firme, cu peste 2600
    mai multe decât în urmă cu 5 ani.

    Statisticile KeysFin arată că, pe fondul
    creşterii interesului românilor pentru produsele şi serviciile vândute pe
    internet, profitablitatea sectorului a avansat de la circa 47 de milioane lei
    (10,4 milioane de euro) în 2011 la peste 233 de milioane lei (51,7 milioane de
    euro) în 2015, iar pentru 2016 se preconizează o ţintă de peste 300 milioane de
    lei (66,7 milioane de euro).

    Rezultatele spectaculoase din campania Black
    Friday 2016 au dovedit că online-ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen
    naţional, explică analiştii de la KeysFin, potrivit cărora Nu neapărat
    reducerile, cât volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit că românii sunt tot
    mai interesaţi de vânzările din aşa-numitele mall-uri virtuale    .

    Datele relevă
    că s-a ajuns la 500 de tranzacţii pe minut, de două ori mai multe faţă de
    nivelul maxim de anul trecut, iar cea mai mare tranzacţie a fost de 143.000 lei
    (aproape 32 mii de euro), comandă venită din Ungaria.

  • Jurnal românesc – 20.10.2015

    Jurnal românesc – 20.10.2015

    Proiectul legislativ privind votul prin corespondenţă a intrat, marţi, în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care are rol decizional. Luni, propunerea legislativă a fost adoptată cu largă majoritate, de Senat, atât PSD, care domină Guvernul de coaliţie, cât şi PNL, cel mai important partid din opoziţie, susţinând proiectul. Acesta a fost, în schimb, criticat de UDMR şi ALDE, al cărei lider, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avertizat că poate fi atacat la Curtea Constituţională, întrucât nu respectă articolul din legea fundamentală potrivit căruia votul este universal, egal, direct şi secret. Această modalitate de vot va fi utilizată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare doar de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Cu câteva luni înaintea fiecarui scrutin, alegătorii trebuie să se înscrie în Registrul Electoral. Potrivit documentului, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă pentru fiecare 10.000 de alegători.



    Senatul a ratificat, luni, în calitate de cameră decizională, şi Acordul privind asistenţa financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro acordată Republicii Moldova. Senatorii au votat în unanimitate pentru adoptarea documentului, deja aprobat de deputaţi, cu numai trei abţineri. Motivul solicitării acestui împrumut de catre guvernul de la Chişinău îl constituie sursele insuficiente pentru finanţarea deficitului bugetar, estimat la 3,8% din PIB în 2015. Republica Moldova se află in plin scandal politico-financiar, dupa arestarea fostului premier Vlad Filat, anchetat pentru presupusa implicare directă în dispariţia din sistemul bancar a unui miliard de dolari.



    Importurile de gaze ale României au scăzut, în primele opt luni ale anului, cu aproape 80% faţă de perioada similară a anului trecut, indică datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Proiectul Strategiei Energetice naţionale pentru următorii 20 de ani, publicat pe site-ul ministerului de resort, relevă faptul că România are cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est. Acestea ar urma să se epuizeze în circa 14 ani, dacă se menţin parametrii actuali de producţie şi consum.



    Aflat în vizită în Orientul Mijlociu, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut, luni, o întrevedere cu membri ai comunităţii româneşti din Palestina. Cu această ocazie, ministrul a subliniat disponibilitatea statului român pentru acordarea de sprijin cetăţenilor care se află în situaţii dificile în alte ţări, inclusiv prin proceduri de evacuare, dacă va fi nevoie. De asemenea, Aurescu a subliniat importanţa menţinerii identităţii româneşti a tinerilor proveniţi din familii mixte şi a amintit de oferta statului român în domeniul programelor de burse de studii pentru etnicii români din străinătate.



    Numărul locurilor de muncă pentru studenţi şi absolvenţi a crescut uşor faţă de anul trecut, potrivit unui studiu făcut de o firmă de recrutare online. 75% dintre angajatori intervievaţi spun că vor organiza anul acesta stagii de pregătire sau practică pentru cei care urmează sau au terminat o facultate. Director de comunicare la o firmă de resurse umane, Delia Moreanu apreciază că un program de internship poate fi varianta cea mai bună pentru un student, un masterand sau un proaspăt absolvent. Perioada petrecută în cadrul unei companii este una de calitate şi este foarte importantă pentru dezvoltarea lor profesională — mai spune ea.