Radio România Internațional

Tag: importuri gaze

  • Piața energiei în Uniunea Europeană

    Piața energiei în Uniunea Europeană

    Uniunea Europeană continuă să diminueze importurile de gaze din Rusia. Potrivit Eurostat, aproape jumătate din gazele naturale în stare gazoasă importate de UE în primele trei luni ale anului au sosit din Norvegia (46,6%). O altă cincime din importuri a sosit din Algeria (19.7%), în timp ce ponderea gazelor rusești a ajuns la 17,3% din totalul importurilor.

     

    Scăderi semnificative ale valorii importurilor de gaze

     

    Cea mai mare cantitate de gaze naturale lichefiate (GNL) a fost furnizată de Statele Unite ale Americii cu o pondere de 47,4%. Importurile rusești de GNL au avut o pondere de 17,7%, iar altă zecime din importuri a fost furnizată tot de Algeria (9,9%). SUA (17,1%), Norvegia (13,6%) şi Kazahstan (10,9%) au fost principalele țări de proveniență pentru importurile Uniunii de uleiuri petroliere.

     

    În total, UE a importat în primul trimestru al anului produse energetice în valoare de 95,5 miliarde de euro, respectiv 183,8 milioane de tone. Aceasta înseamnă o scădere a valorii importurilor de 26,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar și o greutate a importurile cu 10,4% mai mică.

     

    Față de primele trei luni din 2023, valoarea importurilor de gaze naturale în stare gazoasă a scăzut cu 56,8%, iar volumul s-a diminuat cu 11,7%.De asemenea, importurile de gaze lichefiate din primul trimestru au avut o valoare cu 54,1% mai mică, și un volumul diminuat cu 11,4%.

     

    Statele de provenineță ale importurilor de prouse energetice ale UE în primul trimestru al anului / Sursa: Eurostat

    Statele de provenineță ale importurilor de prouse energetice ale UE în primul trimestru al anului / Sursa: Eurostat

     

    Energia regenerabilă, principala sursă de electricitate în UE

     

    Tot Eurostat a publicat date privind consumul energetic al celor 27 de state membre ale UE în 2023. Astfel, aprovizionarea cu gaze a scăzut la 12,8 milioane terajouli (TJ), cu 7,4% sub anul precedent, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare începând din 1995.

     

    Un declin și mai mare s-a înregistrat la cărbuni unde aprovizionarea cu cărbune brun a coborât cu 24,2% sub cea din 2022, cu un total de 222,8 milioane tone, iar aprovizionarea cu huilă a scăzut cu 20,4%, la 130.437 milioane tone. Aceste cifre sunt cele mai mici de când Eurostat a început publicarea acestor date. De asemenea, aprovizionarea cu petrol şi produselor petroliere a înregistrat un recul de cu 1,5%.

     

    În schimb, aprovizionarea cu energie regenerabilă a crescut anul trecut cu 4,4% față de  2022, cu un total de 10,9 milioane TJ. Astfel, energia regenerabilă a fost principala sursă de electricitate în UE, fiind responsabilă pentru 44,7% din toată producţia de electricitate. Regenerabilele au generat 1,21 milioane gigawaţi/oră, (GWh), o creştere de 12,4% faţă de 2022.

     

    În același timp, centralele nucleare au produs 22,8% din producţia de energie a UE, în ușoară creștere față de anul precedent (1,2%). Electricitatea generată de combustibilii fosili a scăzut cu 19,7% comparativ cu 2022, și a însumat 32,5% din totalul producţiei de electricitate a UE.

     

  • UE li diversifică izvurili di energie

    UE li diversifică izvurili di energie

    Atelli cari feaţiră timbihi că pănu tru soni va s’hibă ufilisiotă arma energetică, iara aruşllii va s’llia apofasea tra s’nu mata da gaz ali Uniuni Europene după finalizarea operaţiunilor di ndridzeari a conductelor, canda avură ndriptati. Compania Gazprom, cari lu ari monopolu ti exporturli di gaze aruseşti prin conducte, diclară situaţie di forţă majoră mutrinda livrările di gaze cătră Europa tru cazlu a nai pţănu un muştiră important, uidisitu cu ună carti aleaptă di Reuters.



    Tru carti să spuni că Gazprom nu putu tra ş-tiñisească obligaţiile di furnizare di itia a născăntoru circumstanţe “extraorditnare” di nafoara a controlului a lui. Invocarea a situaţiei di forţă majoră, ufilisită atumţea cându ună afacere easti zñiipsită di ţiva cari nu easti sum controlul a llei, va s’aprindă, cundilleadză Reuters, mintireaşili anamisa di Rusia şi Occidint tu ligătură cu aputrusearea arusească ditu Ucraina.



    Uniunea Europeană, cari băgă sancţiuni ti Rusia, ş-pripuni s-tragă acutotalui mănă di la ufilisearea a combustibililor fosili ditu Rusia până tru 2027, ama va ca aprovizionarea să s’ducă ninti toradioară. Statele Uniunii suntu trucă dipartenica alargu tra s-aibă asiguripsiti rezervele ti la iarnă. Di altă parte, preşedituta Comisiei Europene, Ursula von dir Leyen, dimăndă, luni, un acord cu Azerbaidjanul ti dublarea tră ndoi añî a importurilor di gaze ale UE ditu aestă fostă republica sovietică ditu Caucaz.



    Anlu tricut, Azerbaidjanul diadi aproapea 8 miliardi di metri cubi di gaze naturale tru Europa prin conducte cari traversează Georgia şi Turcia, iar livrările vor dipăşi 10 miliardi di metri cubi tru acest an. Pritu comparaţie, importurile di gaze ruseşti agiumsiră anlu tricut la 155 di miliardi di metri cubi, i aproapea 40% ditu necesarlu ali UE.



    Tsifrili zburăscu ti dipendinţa energetică ali Europă di Moscova. Easti furñia tră cari Bruxellesul caftă s’diversifică aprovizionarea cu gaze a bloclui comunitar. Moscova ahuri s’ñîcureadză livrările cătră ma multi văsilii, iara europenii s-asparu di ună tălleari totală a gazilor aruseşti, ca reacţie la sancţiunile adoptate di UE contra ali Rusie.



    Cu ună producţie a llei işiş importantă şi cu nomlu offshore neise ţi fu adoptatu, lucru ţi da izini ti exploatarea a gazelor ditu Amarea Lae, România poati tra ş-anvălească ditu izvuri interne consumul di gaze la iarnă, fără s-aibă ananghi di importuri, spuni fostul prezidintu ali Autoritati Naţionale di Reglementare tru Energie, Niculae Havrileţ. Nu easti un scenariu fantezist, spune aestu:



    Sigura că aestu easti un program realizabil, easti un scenariu perfect realizabil, ama cunuştem că tru aesti dzăli, tru cari avem şi alte probleme andicra di ateali ligati di structura a gazilor, putem s’nă astiptămu şi la alte dificultăţ. Ditu aestă vidială, Ministerul Energiei promovă un plan di reacţie tru cazul tru cari avem probleme cu alimentarea cu gaze naturale.”


    România, sumlinie Havrileţ, nica poati s’agiută baş alti văsilii ali Uniunii Europene ti aprovizionarea cu gaze, ama pritu compensare şi nu fără pălteari.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • UE îşi diversifică sursele de energie

    UE îşi diversifică sursele de energie

    Cei care au avertizat că arma energetică va fi până la urmă folosită, iar ruşii vor lua decizia de a nu mai livra gaz Uniunii Europene după finalizarea operaţiunilor de întreţinere a conductelor, par să fi avut dreptate. Compania Gazprom, care deţine monopolul asupra exporturilor de gaze ruseşti prin conducte, a declarat situaţie de forţă majoră privind livrările de gaze către Europa în cazul a cel puţin unui client important, potrivit unei scrisori citate de Reuters.



    În scrisoare se afirmă că Gazprom nu şi-a putut îndeplini obligaţiile de furnizare din cauza unor circumstanţe “extraordinare” din afara controlului său. Invocarea situaţiei de forţă majoră, folosită atunci când o afacere este afectată de ceva care nu este sub controlul ei, va amplifica, notează Reuters, tensiunile dintre Rusia şi Occident cu privire la invazia rusească din Ucraina.



    Uniunea Europeană, care a impus sancţiuni Rusiei, îşi propune să renunţe total la utilizarea combustibililor fosili din Rusia până în 2027, dar doreşte ca aprovizionarea să continue deocamdată. Statele Uniunii sunt încă departe de a-şi fi asigurat rezervele pentru iarnă. Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat, luni, un acord cu Azerbaidjanul pentru dublarea în câţiva ani a importurilor de gaze ale UE din această fostă republica sovietică din Caucaz.



    Anul trecut, Azerbaidjanul a furnizat circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale în Europa prin conducte care traversează Georgia şi Turcia, iar livrările vor depăşi 10 miliarde de metri cubi în acest an. Prin comparaţie, importurile de gaze ruseşti s-au ridicat anul trecut la 155 de miliarde de metri cubi, sau aproape 40% din necesarul UE.



    Cifrele vorbesc de la sine despre dependenţa energetică a Europei de Moscova. Este motivul pentru care Bruxellesul caută să diversifice aprovizionarea cu gaze a blocului comunitar. Moscova a început deja să reducă livrările către mai multe ţări, iar europenii se tem de o tăiere totală a gazelor ruseşti, ca reacţie la sancţiunile adoptate de UE împotriva Rusiei.



    Cu o producţie proprie importantă şi cu legea offshore în sfârşit adoptată, ceea ce permite exploatarea gazelor din Marea Neagră, România ar putea să îşi acopere din surse interne consumul de gaze la iarnă, fără a mai avea nevoie de importuri, afirmă fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Niculae Havrileţ. Nu e un scenariu fantezist, spune acesta:



    Sigur că acesta este un program realizabil, este un scenariu perfect realizabil, dar cunoaştem că în aceste zile, în care avem şi alte probleme decât cele strict legate de structura gazelor, ne putem aştepta şi la alte dificultăţi. Din acest punct de vedere, Ministerul Energiei a promovat un plan de reacţie în cazul în care avem probleme cu alimentarea cu gaze naturale.”


    România, a subliniat Havrileţ, ar putea chiar ajuta alte ţări ale Uniunii Europene pentru aprovizionarea cu gaze, însă prin compensare şi nu gratuit.






  • RePowerEU, răspunsul UE la criza energiei provocată de Rusia

    RePowerEU, răspunsul UE la criza energiei provocată de Rusia


    Comisia Europeană a prezentat, miercuri, planul RePowerEU prin care se dorește o reinventare a sistemului energetic european, dependent de importurile de gaz și petrol din Rusia. Prețul pentru independența de importurile rusești este de 300 de miliarde de euro, bani ce vor fi cheltuiți până în 2030 pentru investiții. Din această sumă, 10 miliarde de euro vor fi alocați pentru infrastructura de gaze, alte două miliarde de euro pentru petrol, iar grosul fondurilor se vor îndrepta către energia verde.


    Bruxelles-ul își propune să crească ponderea energiei verzi în statele UE de la 40%, cât este actuala țintă, la 45% până în 2030.



    Importuri de gaze din SUA și Orientul Mijlociu



    “RePowerEU ne va ajuta să economisim mai multă energie, pentru a accelera renunțarea la combustibilii fosili și, cel mai important, să demarăm investițiile pe scară largă. Așa că aș spune că aceasta va fi o accelerare a implementării Pactului verde european, a declarat șefa Comsiei Europene, Ursula von der Leyen.



    Până când Uniunea Europeană va putea susține necesarul de energie pe cont propriu, trebuie găsite soluții pentru necesitățile celor 27 de state membre. De aceea, pe termen scurt, Uniunea Europeană a găsit câteva variante pentru a înlocui o parte din importurile de gaze din Russia, în condițiile în care, anul trecut, Uniunea a importat 155 de miliarde de metri cubi de gaze naturale din Federația Rusă. Potrivit Executivului european, UE poate importa până la finalul până la 60 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și lichefiate din SUA, Egipt, Israel și alte state din Orientul Mijlociu.

    Ursula von der Leyen, declarații despre planul RePowerEU (video în limba engleză):



    Statele UE, încurajate să consume mai puțin



    Documentul mai arată că statele UE pot economisi anual 80 de miliarde de euro în ceea ce priveşte importurile de gaze, 12 miliarde euro din cele de petrol şi 1,7 miliarde euro din cărbune.



    O altă parte a planului prezentat de Executivul european presupune economisirea de energie consumată în țările membre. Schimbările comportamentale ale companiilor și cetățenilor din Uniunea trebuie să reducă cu 5% cererea de gaze și petrol și o scădere a consumului de energie de 13% pănâ în 2030. Cele 27 de state membre sunt încurajate “să adopte măsuri fiscale pentru a încuraja economiile de energie, de exemplu prin aplicarea de cote reduse de TVA pentru sistemele de încălzire, lucrările de izolare a clădirilor și aparatele și produsele eficiente din punct de vedere energetic, se arată în comunicatul Comisiei.



    Proiect ambițios al țărilor de la Marea Nordului



    În același timp, Germania, Belgia, Ţările de Jos şi Danemarca s-au angajat să construiască o capacitate de energie eoliană de cel puţin 150 GW în Marea Nordului, până în 2050, pentru a crea o uzină de energie verde pentru Europa, transmite Reuters, citat de Agerpres.



    Energia produsă ar putea alimenta 230 de milioane de locuinţe europene, însă cele patru state își propun să folosească energia verde pentru a produce hidrogen şi combustibili ecologici pentru industria grea şi transport, după cum a anunţat ministrul danez pentru Afaceri, Simon Kollerup.



    Costurile pentru această capacitate de energie eoliană se ridică, de asemenea, la sute de miliarde de euro, iar cele patru țări vor apela la investitorii privați pentru a le acoperi, după cum a mai transmis guvernul de la Copenhaga.