Radio România Internațional

Tag: impotriva

  • O lege împotriva fumatului

    O lege împotriva fumatului

    Satisticile
    alarmante în legătură cu decesele din cauza fumatului la români au făcut ca Parlamentul să adopte o
    Lege Antifumat iniţiată în 2011 şi sprijinită de mai multe ONG-uri.

    Dezbaterea
    publică pe marginea proiectului a fost inspirată din bunele practici ale
    statelor europene. 17 dintre cele 28 de ţări membre interzic total fumatul în spaţiile publice
    închise, în mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă. Cu toate
    acestea, Legea a divizat parlamentarii români pe poziţii pro şi contra. 33 de
    aleşi din toate partidele au contestat
    definiţia spaţiului închis
    în care se interzice fumatul, ca discriminatorie şi au înaintat o
    contestaţie la Curtea Constituţională.

    Miercuri, Curtea a respins sesizarea şi
    a decis că Legea Antifumat este constituţională. Actul normativ va merge la
    promulgare, urmând să intre în vigoare la 45 de zile de la publicarea în
    Monitorul Oficial.

    Potrivit noilor prevederi, fumatul va fi interzis total în
    cluburi, baruri, restaurante, în taxiuri, instituţii de învăţământ, spitale,
    precum şi la locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă acestea sunt în
    aer liber sau în spaţiu închis. Vor face excepţie celulele din penitenciarele
    de maximă siguranţă şi camerele special amenajate din zona de tranzit a
    aeroporturilor internaţionale.

    Persoanele care nu respectă prevederile legii
    riscă amenzi de până la 500 de lei, iar
    în cazul cluburilor, barurilor şi restaurantelor – între 5.000 şi 15.000
    de lei sau suspendarea activităţii.

    Unii membri ai legislativului şi-au
    exprimat nemulţumirea faţă de hotărârea CCR. Cristiana Anghel, senator
    conservator: Eu încă gândesc că este o lege aberantă care ne încalcă
    drepturile fumătorilor. Germania, de exemplu, a revenit şi a lăsat inclusiv
    acele ‘acvarii’ la locul de muncă constatând că productivitatea muncii a scăzut
    foarte mult, dar, unde este lege nu este tocmeală    .

    Alţi parlamentari
    consideră că legea aliniază România la practicile europene. Horia Cristian, deputat
    liberal: Era de aşteptat decizia Curţii, pentru că nu creează niciun fel
    de discriminare; din contră, cred că nefumătorii au fost discriminaţi
    suficientă vreme. Este un pas important pentru România şi pentru modul în care
    gândim măsurile de prevenire a bolilor în România.

    Legea Antifumat este
    apreciată de aproape 80% dintre respondenţii unui sondaj realizat în această
    lună în România. Trei sferturi din totalul celor chestionaţi declară că nu
    fumează, patru din zece au încercat să se lase de fumat iar aproximativ o
    cincime intenţionează să renunţe la fumat, în următoarea lună.

  • UE şi cotele obligatorii de refugiaţi

    UE şi cotele obligatorii de refugiaţi

    Miniştrii de interne din ţările UE au aprobat, marţi, planul Comisiei Europene de redestribuire a încă 120.000 de
    migranţi între cele 28 de state membre. Propunerea Comisiei a fost votată cu o
    largă majoritate. România, Ungaria, Slovacia şi Cehia au votat
    împotrivă, iar Finlanda s-a abţinut. Polonia a votat pentru,
    desi iniţial anunţase că nu este de acord cu aceste cote obligatorii.

    Potrivit
    legislaţiei europene, ţările care au votat împotrivă vor fi
    obligate să aplice decizia luată de majoritatea statelor membre. României i-au
    fost alocaţi încă 2.475 de refugiaţi, deşi Bucureştiul a susţinut în repetate
    rânduri că nu poate primi mai mult de 1785 de persoane pentru că nu are
    suficiente centre de refugiaţi.

    În intervenţia sa la Consiliul Extraordinar
    JAI, ministrul de interne, vicepremierul Gabriel Oprea a spus că România îşi
    menţine punctul de vedere conform căruia mecanismul de relocare internă a
    refugiaţilor trebuie să aibă un caracter voluntar, fapt pentru care a votat
    împotriva impunerii unor cote obligatorii. El a reafirmat că Bucureştiul este
    solidar cu statele UE afectate de un aflux foarte mare de refugiaţi, dovadă că,
    Guvernul României a decis, la Consiliul European din vară, că va participa la mecanismul de
    distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi
    Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.

    Totodată, Gabriel
    Oprea a reafirmat disponiblitatea României de a creşte contribuţia la
    activităţile Frontex – Agenţia Europeană de Protecţie a Frontierelor. El a
    subliniat necesitatea intensificării măsurilor de combatere a traficului ilegal
    de imigranţi, de identificare a unor soluţii concrete în ţările de origine şi
    de tranzit prin intermediul Europol, Frontex şi a Biroului de ajutor european
    pentru azil. Totodată, vicepremierul român a subliniat nevoia unei mai mari
    implicări din partea Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM),
    Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), dar şi din
    partea societăţii civile prin ONG-urile specializate.

    La Bucureşti, un sondaj INSCOP realizat la comanda cotidianului
    Adevărul arată că 56% dintre români cred că România nu ar trebui să
    primească refugiaţi, iar 35% consideră că ţara ar trebui să găzduiască
    imigranţi. Dintre cei care au spus că ar trebui să primim refugiaţi, 82%
    consideră că România trebuie să-şi stabilească singură cota de refugiaţi pe
    care-i poate primi. Din totalul persoanelor chestionate, 65% spun că nu ar fi
    de acord ca refugiaţii să se stabilească în România.