Radio România Internațional

Tag: impozit

  • Fără noi taxe în 2025

    Fără noi taxe în 2025

    Strategia actuală a Ministerului Finanțelor de la București este de a impune limite lunare și trimestriale pentru cheltuielile instituțiilor publice, astfel încât să fie respectată ținta de deficit bugetar de 7%. Precizarea a fost făcută de ministrul de resort, Tánczos Barna, în cadrul unei emisiuni la TVR Info, în cadrul căreia a explicat că este o muncă dificilă, dar necesară. Ministrul a recunoscut că există presiuni din partea instituțiilor pentru alocarea mai multor resurse financiare, dar a insistat că menținerea unui echilibru bugetar este esențială. În acest context, a transmis un mesaj clar, eliminând astfel speculațiile privind introducerea unor noi impozite sau taxe suplimentare în România: „Dacă păstrăm acest trend, avem toate șansele să nu avem nevoie de niciun alt plan de noi taxe. Nu, în niciun caz”, spune ministrul.

    Tánczos Barna a precizat, de asemenea, că luna februarie a fost una „acceptabilă” în ceea ce privește veniturile statului, însă este esențial ca această tendință să fie menținută pe tot parcursul anului. „Drumul este lung, mai avem 10 luni, dar dacă păstrăm acest trend, avem toate șansele să nu avem nevoie de măsuri fiscale suplimentare”, a adăugat el.

    Tánczos Barna a discutat recent, în cadrul unui eveniment de profil, cu reprezentanţi din sectoarele financiar, industrie, sănătate, construcţii, economie circulară şi mediu şi automotive despre cele mai importante teme pentru asigurarea echilibrelor macroeconomice, consolidarea rezilienţei şi creşterea competitivităţii. Cu acest prilej, a precizat că reglementările cu privire la “taxa pe stâlp”, impusă pentru construcțiile speciale, vor fi publicate în ultima săptămână a lunii martie. Procesul de elaborare a normelor este deja în derulare, iar, până la finalul lunii, fiecare sector economic va fi invitat la discuții, spune ministrul. Demersurile sunt în acord cu Ordonanța privind măsurile fiscal-bugetare adoptată la finalul anului trecut, care include și așa-numita “taxă pe stâlp”, respectiv calcularea unui impozit de 1% asupra valorii construcțiilor speciale existente în patrimoniul contribuabililor, cu excepția clădirilor pentru care se plătește deja impozit pe clădiri.

    Noua taxă include și clădirile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. “Înțeleg îngrijorarea unor companii, dar majoritatea firmelor plătesc deja impozite pentru clădiri, hale de producție și alte active care generează afaceri. Este normal ca și acele construcții speciale, care sunt practic corpul businessului, să fie avute în vedere”, consideră ministrul.

    Se estimează că, deși unele firme ar putea încerca să transfere costurile noii taxe către consumatori, impactul nu va fi semnificativ comparativ cu cel al unei majorări de TVA.

     

  • Priorități parlamentare

    Priorități parlamentare

    Senatorii şi deputaţii de la București şi-au reluat activitatea, luni, în sesiunea de toamnă. Este ultima din această legislatură, întrucât, pe 1 decembrie, chiar de Ziua Națională a României, sunt programate alegeri parlamentare. O prioritate în noua sesiune o reprezintă proiectul de majorare a pragului de neimpozitare a pensiilor la 3.000 lei (600 de euro), faţă de 2.000 lei (400 de euro) cât este în prezent.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al PSD (la guvernare alături de PNL), Lucian Romaşcanu, în cel mult două săptămâni, proiectul de modificare a pragului pentru impozitarea pensiilor ar trebui să fie adoptat de Parlament şi promulgat de preşedinte. Proiectul de lege fusese depus de PNL în 2022. Opoziţia, însă, prin AUR (naționalist), solicită modificarea legii pensiilor, astfel încât unele inechităţi reclamate de anumite categorii de pensionari să fie rezolvate.
    La rândul lor, parlamentarii USR au anunţat că au depus, deja, o propunere legislativă în acest sens.

    Pe de altă parte, parlamentarii de la București au în vedere limitarea publicităţii la jocurile de noroc şi protejarea copiilor de rele tratamente. Un subiect prioritar îl reprezintă și proiectul prin care România trimite un sistem de rachete Patriot în Ucraina vecină. Documentul a fost iniţiat de Ministerul Apărării în luna iunie, după o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Tării în acest sens. Preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, din partea PNL, arăta că, prin această donaţie, România demonstrează că este un furnizor de securitate în zonă. Aceasta a precizat că, în urma acestei donații, nu se pune problema ca România să rămână fără protecţie.

    „Avem un contract de achiziţie a şapte sisteme, două sunt în stare funcţională, în sensul că avem resursa umană în care să le managerieze, încă două se află în dotarea Armatei Române, urmând ca celelalte trei să vină în dotarea Armatei Româneˮ, a mai spus preşedintele Comisiei pentru apărare din Senat.

    Prin acest proiect, se abilitează Guvernul României să întreprindă demersurile necesare pentru reconstituirea capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol, aferentă programului de înzestrare esenţial „Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mareˮ, prin atribuirea Guvernului Statelor Unite ale Americii a contractelor de stat tip Letter of Offer and Acceptance specifice Programului Foreign Military Sales pentru achiziţionarea a unui sistem de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+. Acesta include, printre altele, mijloacele de transport, materialele, piesele, echipamentele de mentenanță, echipamentele criptografice și cu regim special. Totodată, se abilitează Ministerul Apărării Naţionale să asigure sumele necesare achitării taxelor şi comisioanelor aferente reconstituirii capabilităţii de apărare aeriană cu baza la sol.

  • Cum va arăta bugetul pentru 2024?

    Cum va arăta bugetul pentru 2024?

    Proiectul
    de buget al României pentru 2024 este unul modern, structurat pe
    priorităţile şi nevoile actuale, susţine ministrul finaţelor publice, Marcel
    Boloş, care subliniază în acelaşi timp obligaţia guvernului de a conduce
    politica fiscal-bugetară într-un mod prudent.


    Proiecţia bugetară include
    majorările de salarii anunţate deja de ceva timp de Executiv – o creştere de 5%
    pentru angajaţii din sistemul public, cu excepţia celor din Educaţie, pentru
    care este prevăzută o majorare de 20% în două etape, la 1 ianuarie și 1 iunie. De
    asemenea, este prevăzută și o majorare de 13,8% pentru pensionari şi
    perspectiva recalculării tuturor pensiilor conform noii legi. De asemenea,
    câștigul salarial mediu net lunar este de 4.733 de lei (cca. 950 euro).     Tot în sectorul
    bugetar este suspendată ocuparea prin concurs a posturilor vacante, munca
    suplimentară va fi compensată în zile libere.


    Proiectul de buget
    este construit pe o creştere economică de 3,4% anul viitor, un deficit de 5%
    din PIB şi o inflaţie medie anuală de şase procente. Veniturile bugetului
    general consolidat ar urma să se ridice la peste 586 de miliarde de lei (cca.
    118 miliarde euro), reprezentând 33,8% din PIB, iar cheltuielile bugetului
    general consolidat s-ar situa la peste 672,7 miliarde de lei (cca. 135 miliarde
    euro), adică la 38,8% din PIB.


    Legea bugetului cuprinde majoritatea
    măsurilor din pachetul fiscal asumat de către Executiv în faţa Parlamentului.
    Printre acestea se numără impozitul minim pe cifra de afaceri, impozitul
    suplimentar pentru instituţiile de credit şi cel pentru operatorii din
    sectoarele petrol şi gaze, limitarea facilităţilor fiscale din IT, construcţii,
    sectorul agricol şi industria alimentară, creşterea TVA de la 5 la 19% în cazul
    alimentelor cu conţinut ridicat de zahăr şi al transportului de persoane în
    scop turistic şi de agrement, de exemplu. Sunt prevăzute şi măsurile legate de
    diminuarea funcţiilor de conducere, desfiinţarea funcţiilor vacante, dar şi
    acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană numai pentru
    funcţionarii publici cu un venit sub nivelul unui plafon de 8.000 lei (cca. 1600
    euro) net lunar. Creşte însă valoarea voucherului de vacanţă de la 1.450v lei
    (290 euro) la 1.600 lei (320 euro) pe an, pentru a nu     fi
    afectaţi beneficiarii de introducerea CASS de 10% pentru aceste tichete.


    Opoziţia
    critică proiectul bugetului. Reprezentanţii AUR şi cei ai USR spun că deficitul
    bugetar va fi mai mare de 5%, cât estimează guvernul. Prim-vicepreşedintele
    AUR, Marius Lulea, afirmă că documentul prezintă cheltuieli mult prea mari, iar
    veniturile sunt estimate în mod nerealist. El atrage atenţia că specialiştii din
    partidul său estimează un deficit de 6% – 7%. La rândul său, fostul ministru
    USR al finanţelor Anca Dragu crede că deficitul bugetar va fi de 7,2% din PIB
    în 2024.


  • Muabeţ mutrinda paraimpozitarea a şingirlui ditu energie

    Muabeţ mutrinda paraimpozitarea a şingirlui ditu energie

    Coaliţia di guvernare PSD-PNL-UDMR ş- pripusiră că, stămâna yinitoare, s’vulusească un act normativ pritu cari să-lli paraimpoziteadză producătorlli, intermediarlli şi furnizorlli di energie. Lidirlli ali coaliţie căftară a ministerului di Finanţe şi Autoritatillei Naţională di Reglementare tru Energie s’facă simulările anănghisiti şi aeastea s’hibă părăstisiti tu dzălili ţi yinu, di itia că, până pi 1 di yismăciuni, guvernul s’aibă pi measa di lucru un actu normativ cari să ndreagă di tamama turlia şi valoarea supraimpozitarilli. Personaj controversat, atacat nu maş di opoziţie ică di presă, că şi di partenerlli işiş social-dimocraţi tră turlia tru cari kivernisescu criza, ministrul Energiillei, libearalu Virgil Popescu, spuni tora că profiturile multu mări ditu domeniu lipseaşti s’hibă eliminate. El diadi ca exemplu intermediarlli, ti cari spune că maş ancupără ieftin di la producători şi vindu scumpu a consumatorilor.


    Virgil Popescu “Nă mindumu multu di multu la ună impozitare ti tut şingirlu di producţie, intermediere şi furnizare. Tru gheneral, un impozit, ună taxă, nu easti apufusită di Ministerul Energiei. Noi putem s’dămu consultanţă pi comate di energhie, himu prezenţă tru grupurli di lucru, ama aclo, s’dzăţemu, lidirlli di proiect sunt Autoritatea di Reglementare tru Energie, cari ari tuti datili centralizate, şi Ministerul di Finanţe. Lipseaşti s’hibă cât ma corect şi cât ma sertu. Nu pot născănţă s’adară profituri multu mări şi alţălli s’li păltească. Impozităm pi tută lumea atumţea când suntu profituri multu mări. Şi păzarea di energie electrică, tru născănti zone, faţi profituri multu mări. După mine, un intermediar di energie electrică ică di gaze naturale nu lipseaşti s’amintă multu di ndauă procente. Ia şi vindi, nu faţi altuţiva.”


    Ministrul Popescu nica spusi că, tru toamnă, guvernanţăllii va s’apufusească ţi va si s’facă pi păzarea energetică după 31 martie 2023, dată până la cari easti tru lucru ordonanţa di urgenţă ţi plafoneadză păhadzlli la energie electrică şi la gazele naturale. Tru aestu kiro, pi continent crescu boţli cari u stipsescu Rusia că, după ţi u aputrusi Ucraina, ufiliseaşti exporturile di hidrocarburi ca ună armată, tră s’arăzbuna tră sancţiunile băgati di occidintali. Ditu ună văsilie ţi un kiro eara neutră şi di arada nviţată s’aibă emburlăki cu aruşlli, cancelarlu austriac, Karl Nehammer, căftă ali Uniuni Europene “s’ampartă păhălu ali energie electrică di aţelu a gazelor”, tra să scadă facturile la curent. Şeflu a guvernului conservator di Viena spusi că subiectul lipseaşti s’hibă zburătu tru ună andamasi di ananghi şi că “păhălu ali electricitati lipseaşti să scadă”, iara prezidintulu rus, Vladimir Putin, numata lipseaşti s’hibă alăsatu s’apufusească cafi dzuă tru loclu a europenilor. “Lipseaşti s’dănăsimu aestă nibunille cari agudiaşti tru aestu kiro păzărli di energie” – cundille Nehammer.




    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • Discuţii privind supraimpozitarea lanţului din energie

    Discuţii privind supraimpozitarea lanţului din energie

    Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR şi-au propus ca, săptămâna viitoare,
    să adopte un act normativ prin care să supraimpoziteze producătorii,
    intermediarii şi furnizorii de energie. Liderii coaliţiei au cerut, deja, ministerului
    de Finanţe şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie să facă
    simulările necesare şi acestea să fie prezentate în zilele următoare, pentru ca,
    până pe 1 septembrie, guvernul să aibă pe masa de lucru un act normativ care să
    stabilească exact modul şi valoarea supraimpozitării. Personaj controversat,
    atacat nu doar de opoziţie ori presă, ci şi de propriii parteneri
    social-democraţi pentru modul în care gestionează criza, ministrul Energiei, liberalul
    Virgil Popescu, spune acum că profiturile foarte mari din domeniu trebuie să
    fie eliminate. El a dat ca exemplu intermediarii, despre care spune că doar
    cumpără ieftin de la producători şi vând scump consumatorilor.

    Virgil Popescu Ne gândim foarte mult la o impozitare a întregului lanţ de producţie,
    intermediere şi furnizare. În general, un impozit, o taxă, nu e stabilită de
    Ministerul Energiei. Noi putem da consultanţă pe zona de energie, suntem
    prezenţi în grupurile de lucru, dar acolo, să zicem, liderii de proiect sunt
    Autoritatea de Reglementare în Energie, care are toate datele centralizate, şi
    Ministerul de Finanţe. Trebuie să fie cât mai corect şi cât mai ferm. Nu pot
    unii să facă profituri foarte mari şi alţii să le plătească. Impozităm pe toată
    lumea atunci când sunt profituri foarte mari. Şi piaţa de energie electrică, în
    anumite zone, face profituri foarte mari. După mine, un intermediar de energie
    electrică sau de gaze naturale n-ar trebui să câştige mai mult de câteva
    procente. Ia şi vânde, nu face nimic altceva.

    Ministrul Popescu a mai
    spus că, în toamnă, guvernanţii vor decide ce se va întâmpla pe piaţa
    energetică după 31 martie 2023, dată până la care este în vigoare ordonanţa de
    urgenţă ce plafonează preţurile la energie electrică şi la gazele naturale. Între
    timp, pe continent se înmulţesc vocile care acuză Rusia că, după ce a invadat
    Ucraina, uzează de exporturile de hidrocarburi ca de o armă, pentru a se
    răzbuna pentru sancţiunile impuse de occidentali. Dintr-o ţară altminteri
    neutră şi obişnuită să facă afaceri cu ruşii, cancelarul austriac, Karl
    Nehammer, a cerut Uniunii Europene să decupleze preţul energiei electrice de
    cel al gazelor, pentru a scădea facturile la curent. Şeful guvernului
    conservator de la Viena a afirmat că subiectul trebuie discutat într-o reuniune
    de urgenţă şi că preţul electricităţii trebuie să scadă, iar preşedintele
    rus, Vladimir Putin, nu mai trebuie lăsat să decidă zilnic în locul
    europenilor. Trebuie să oprim această nebunie care loveşte în prezent pieţele
    de energie – a conchis Nehammer.


  • Retrospectiva săptămânii 15.09 – 21.09.2019

    Retrospectiva săptămânii 15.09 – 21.09.2019

    Laura Codruţa Kovesi, validată de Consiliul UE pentru funcţia de procuror şef european


    Românca Laura Codruţa Kövesi are, de joi, şi sprijinul Consiliului Uniunii Europene pentru numirea în funcţia de procuror-şef european, după ce, iniţial, şi-l asigurase pe cel al Parlamentului European. In Comitetului reprezentanţilor statelor membre ale Uniunii Europene (COREPER) în favoarea candidaturii Laurei Codruţa Kövesi au votat 17 dintre cei 22 de ambasadori ai ţărilor care s-au alăturat, până acum, iniţiativei Oficiului Procurorului European. Fostul procuror-general al României şi fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie are, deja, sprijinul Parlamentului European pentru a deveni şefa noului Oficiu al Parchetului Public European, însă numirea ei în funcţie urmează să fie definitivată în perioada următoare, după încheierea tuturor formalităţilor. Laura Codruta Kovesi este prima persoană care va ocupa această funcție, nou înființată. Parchetul UE urmează să devină operaţional în 2021.

    Laura Codruţa Kövesi a devenit cunoscută în România pentru succesul înregistrat în urmărirea penală a unor oficiali de top ai statului român, mulţi fiind condamnaţi la închisoare. Ea a afirmat că votul de joi reprezintă o recunoaştere a activităţii depuse de întreg sistemul de justiţie din România şi este, de asemenea, o reuşită a tuturor românilor care, în ultimii ani, au susţinut lupta anticorupţie şi au apărat statul de drept. Seful statului român Klaus Iohannis a afirmat că votul privind candidatura Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european reprezintă o victorie importantă pentru România si consideră că majoritatea obţinută confirmă aprecierea pentru pregătirea, experienţa şi competenţa fostei şefe DNA. La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a declarat, în contextul votului obţinut în COREPER de Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef european, că acesta este un vot majoritar, iar majoritatea trebuie respectată.



    Pregătiri pentru votul din diasporă


    Până pe 19 octombrie, misiunile diplomatice ale României pot propune Ministerului de Externe înfiinţarea de secţii de votare în străinătate pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Pentru a veni în sprijinul românilor care vor vota în străinătate, termenul de înscriere pe votstrainatate.ro a fost prelungit până pe 15 septembrie, prin completarea unui formular online la adresa menţionată putându-se opta fie pentru votul prin corespondenţă, fie pentru cel la o secţie organizată peste hotare. Primul tur al scrutinului prezidenţial va avea loc pe 10 noiembrie, iar al doilea pe 24 noiembrie. Candidaturile se pot depune până duminică, la ora 24:00, iar campania electorală începe, sâmbătă, 12 octombrie. Printre cei care şi-au depus candidaturile, la Biroul Electoral Central, se numără actualul şef al statului Klaus Iohannis,susţinut de PNL, liderul PSD, premierul Viorica Dăncilă, Dan Barna candidatul USR PLUS, reprezentantul PMP, Teodor Paleologu.



    Parlamentul European condamnă pactul Ribbentrop – Molotov


    La 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, UE condamnă, printr-o rezoluţie, Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Uniunea Sovietică stalinistă şi Germania nazistă – tratat de neagresiune care, alături de protocoalele sale secrete, a împărțit practic Europa și teritorii ale statelor independente între cele două regimuri totalitare. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a salutat rezoluţia, apreciind demersul drept un pas înainte pentru sancţionarea regimurilor totalitare, responsabile de distrugerea unui număr impresionant de vieţi omeneşti şi de încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. În conformitate cu prevederile pactului sovieto-german, România a pierdut, în 1940, în urma unui ultimatum, Basarabia şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin în prezent fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.



    Proiect de impozitare a pensiilor mari


    Proiectul pentru impozitarea pensiilor speciale, depus de ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a fost adoptat, miercuri, de Senatul de la Bucureşti, după ce, marţi, a primit aviz pozitiv în comisia de buget. Documentul prevede impozitarea pensiilor speciale cuprinse între 7.000 (cca. 1480 euro) şi 10.000 de lei (cca. 2115 euro) cu 30%, iar a celor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă. Senatorii au decis și ca indemnizațiile de peste 7.000 de lei ale șefilor de stat să fie impozitate. Actul normativ va fi transmis Camerei Deputaților, for decizional în acest caz. Ministrul de finanţe a precizat că impactul bugetar al acestei măsuri ar fi de aproximativ 500 de milioane de lei (105 milioane euro) pentru anul viitor. Propunerea a stârnit critici dure din partea beneficiarilor de pensii speciale, mai ales din partea magistraților, care au anunțat că măsura ar constitui o încălcare a independenței justiției. Pensia medie în România era, la sfârşitul lunii iulie, de 1.189 de lei (251 euro).



    Ediţia din acest an a Festivalului Internațional George Enescu se apropie de final


    Duminică se încheie cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu, care, timp de trei săptămâni a adus pe scenele evenimentului peste 2.500 dintre cei mai valoroși muzicieni ai lumii. Tema centrală a acestei ediţii care a început pe 31 august este Lumea în Armonie, iar directorul artistic al festivalului este Vladimir Jurowski. Bucureştiul şi alte 10 oraşe din România și cinci țări – Germania, Franța, Italia, Canada și Rep. Moldova – au fost gazde, în acest an, ale reprezentațiilor asociate Festivalului Internațional George Enescu, onorând, astfel, moștenirea muzicală a compozitorului român. Concertele și recitalurile au fost grupate în șase mari secțiuni: “Mari orchestre ale lumii, “Concertele de la miezul nopții, “Recitaluri și concerte camerale, “Muzica secolului XXI, “Mozart Week in Residence și “Forumul Internațional al Compozitorilor.

  • Un nou sistem de impozitare echitabilă la nivelul UE pentru soluționarea litigiilor fiscale

    Un nou sistem de impozitare echitabilă la nivelul UE pentru soluționarea litigiilor fiscale

    Un grad mult mai mare de securitate fiscală pentru întreprinderile și persoanele fizice care se confruntă cu probleme legate de dubla impunere – este principalul avantaj pe care îl aduce noul sistem de impozitare echitabilă la nivelul Uniunii Europene. De la 1 iulie, au intrat în vigoare noile norme comunitare care vor asigura soluționarea mai rapidă și mai eficientă a litigiilor fiscale dintre statele membre.

    Noul sistem, atât de mult așteptat, va contribui la identificarea de soluții pentru litigiile fiscale dintre statele membre, apărute ca urmare a interpretării și aplicării acordurilor și convențiilor internaționale care prevăd eliminarea dublei impuneri. Estimările arată că, în prezent, în Uniunea Europeană sunt în curs de soluționare 2.000 de astfel de litigii, dintre care aproximativ 900 durează de peste doi ani.

    Mecanismul va garanta că întreprinderile și cetățenii își pot soluționa mai rapid și mai eficient litigiile legate de tratatele fiscale, în special cele care vizează dubla impunere. Aceste litigii constituie un obstacol major atât pentru întreprinderi, cât și pentru persoane fizice, și creează incertitudine, costuri inutile și probleme legate de fluxurile de numerar. În același timp, noua directivă introduce mai multă transparență în ceea ce privește litigiile fiscale din Uniunea Europeană.

    Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a subliniat că, de acum încolo, litigiile fiscale vor fi soluționate mult mai ușor. Vor fi mult mai bine apărate drepturile companiilor, în special ale întreprinderilor mici, și ale persoanelor fizice care se pot confrunta cu probleme de flux de numerar ca urmare a dublei impuneri. De acum, ele au certitudinea că problemele de natură fiscală le pot fi rezolvate de autoritățile judiciare relevante într-un interval de timp acceptabil și previzibil, în loc să treneze mai mulți ani – a mai spus comisarul Pierre Moscovici:

    Trebuie, de asemenea, să reformăm sistemul de TVA la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să evităm producerea de fraude masive, care se cifrează, în prezent, undeva la 150 de miliarde de euro. Avem, totodată, în vedere taxarea economiei digitale, astfel încât acele companii multinaţionale care nu-şi plătesc acum cota echitabilă să o achite când relizează profituri. Este necesar şi să mergem mai departe cu raportarea publică a datelor companiilor de la o ţară membră la alta.

    Să mai spunem că dubla impunere apare atunci când două sau mai multe țări revendică dreptul de a impozita aceleași venituri sau profituri ale unei companii sau ale unei persoane. Acest lucru poate apărea, de exemplu, dintr-o neconcordanță între normele naționale din diferite jurisdicții sau din interpretări divergente ale aceleiași dispoziții dintr-un tratat fiscal bilateral. Până în prezent, nu a existat decât o convenție multilaterală care să ofere autorităților fiscale posibilitatea de a supune un litigiu arbitrajului, însă fără niciun mijloc care să permită contribuabilului să declanșeze el însuși acest proces.


  • Ghid ANAF privind stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România

    Ghid ANAF privind stabilirea rezidenţei fiscale la sosirea sau la plecarea din România

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a realizat un ghid cu informaţii utile despre stabilirea sau modificarea rezidenţei fiscale, în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor.


    Ghidul se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/ modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.



    Acest ghid conține informații despre criteriile de stabilire a rezidenței unei persoanei fizice pentru evitarea dublei impuneri, elemente care atestă rezidenţa fiscală în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la sosirea în România, documentele necesare pentru stabilirea rezidenței fiscale la plecarea din România, sancţiunile aplicate pentru nedeclararea rezidenţei fiscale şi alte informaţii necesare.



    Modificarea rezidenţei fiscale la plecarea din România



    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Depunere a chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Se recomandă ca persoanele care au părăsit România după data de 30.01.2012 să intre în contact cu ANAF la sediul unde sunt înregistraţi cu rezidența fiscală, prin transmiterea unei solicitări în baza formularului de contact disponibil pe website-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic/, alegând categoria “Asistență în domeniul fiscal”.



    Dacă solicitantul continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la ANAF vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români şi vor fi taxaţi în consecinţă.



    Formularul se completează în două exemplare (originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura ANAF unde persoana în cauză a avut domiciliul în România, sau se transmite prin poştă, cu confirmare de primire, iar copia se păstrează de către solicitant). Adresele sediilor teritoriale ale ANAF sunt disponibile AICI.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi la link-ul de mai jos materialul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România. Ghidul poate fi consultat AICI.



    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile AICI.

  • S-a semnat acordul dintre Regatul Spaniei și Romania privind impozitul pe venit

    S-a semnat acordul dintre Regatul Spaniei și Romania privind impozitul pe venit

    Regatul Spaniei și România au semnat Acordul referitor la eliminarea dublei impuneri în ceea ce privește impozitul pe venit și prevenirea evaziunii fiscale și a evitării acesteia, precum și a protocolului său.

    Noul acord, care îl actualizează pe cel din 1979, reflectă dorința ambelor țări de a dezvolta în continuare relațiile economice și de a consolida cooperarea în domeniul fiscal, fără a genera oportunități pentru neaplicarea sa, prin evaziune sau de evitare a impozitării, inclusiv practica de căutare a unui acord mai favorabil care urmărește obținerea avantajelor oferite de acesta pentru a favoriza în mod indirect rezidenții statelor terțe.

    În acest sens, stabilește în această perspectivă criteriile legate de impozitarea veniturilor din:

    proprietăți imobiliare;
    avantajele comerciale;
    transportul maritim și aerian;
    companiile partenere;
    dividende;
    interese;
    drepturi de autor;
    câștiguri de capital;
    venitul din muncă;
    venituri pentru artiști și sportivi;
    pensii;
    cei din funcții publice;
    elevii și oamenii de afaceri și
    alte venituri.

    Textul, care include standardele Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, conţine, de asemenea, prevederi referitoare la metodele de eliminare a dublei impuneri și schimbul de informații între autoritățile competente și asistența reciprocă în domeniul de colectare.

  • Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România

    Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România

    Stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România



    Din anul 2012 a fost instituită obligativitatea ca, la plecarea de pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 183 de zile (6 luni), persoanele fizice să completeze şi să depună la organul fiscal unde domiciliază Chestionarul pentru stabilirea rezidenţei persoanei fizice la plecarea din România”, cu 30 de zile înaintea plecării.



    Obligaţia depunerii chestionarului pentru stabilirea rezidenţei fiscale la plecarea din România revine doar persoanelor care au părăsit teritoriul ţării după data de 30.01.2012.



    Pentru a afla informaţii utile despre rezidenţa fiscală, puteţi solicita “Asistență în domeniul fiscal” de pe site-ul ANAF: https://www.anaf.ro/asistpublic.



    Evitarea dublei impuneri



    Dacă solicitantul care şi-a stabilit rezidenţa fiscală într-o altă ţară continuă să obţină venituri din România, acesta va fi menţinut în evidenţele fiscale din România, însă va avea statutul de persoană nerezidentă în România, şi, în consecinţă, va plăti un impozit calculat cu o cotă redusă, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri (aici). Statul care îl consideră rezident fiscal îi va acorda solicitantului credit fiscal pentru impozitul plătit în România.



    În vederea aplicării prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri, solicitantul va trebui să prezinte şi certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală competentă a statului străin.



    Persoanele care părăsesc România fără a depune chestionarul la autoritatea competentă din România vor fi menţinute în evidenţele fiscale cu statutul de rezidenţi români.




    Variante pentru depunerea formularului



    Formularul se completează în două exemplare. Originalul se depune personal sau prin împuternicit la registratura organului fiscal unde persoana în cauză a avut domiciliul în România sau se transmite prin poştă către acesta, cu confirmare de primire. Copia se păstrează de către solicitant.



    Pentru mai multe detalii, consultaţi Ghidul ilustrativ elaborat în 2016, în care sunt explicaţi paşii de urmat pentru persoanele fizice care au plecat sau pleacă din România precum şi modul în care sunt impozitate veniturile obţinute de către aceştia în România.


    De asemenea, răspunsuri concrete la întrebările specifice adresate de cetățenii români sunt disponibile şi AICI.

  • Jurnal românesc – 08.12.2016

    Jurnal românesc – 08.12.2016


    Românii care au între 17 şi 30 de ani se pot înscrie în Corpul European de Solidaritate, lansat miercuri la nivelul Uniunii Europene. Acesta le oferă tinerilor şansa de a participa în calitate de voluntari la diferite proiecte sau de a-şi găsi un loc de muncă în spaţiul comunitar. Cei care optează pentru voluntariat vor avea asigurate cazarea, masa, cheltuielile de deplasare şi banii de buzunar, în timp ce tinerii angajaţi prin intermediul Corpului European de Solidaritate vor avea contract de muncă şi salariu în conformitate cu legislaţia locală. Tinerii vor putea participa la o serie de proiecte care să promoveze solidaritatea şi să contribuie la rezolvarea situaţiilor dificile de pe teritoriul UE. Participanţii vor avea posibilitatea sa se implice în activităţi din domenii precum educaţie, sănătate, integrarea socială, dar şi integrarea migranţilor şi a refugiaţilor. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi-ar dori ca până în 2020 din acest corp să facă parte peste 100.000 de tineri europeni.



    Ministerul de Externe a făcut demersuri pentru asigurarea fluidităţii şi preîntâmpinarea aglomeraţiei la secţiile de vot din străinătate, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului, Ionuţ Vâlcu, şi a precizat că cele mai multe secţii de votare vor fi deschise în Italia, Spania, Republica Moldova, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie şi Franţa.. El a dat asigurări că MAE va acorda sprijinul logistic necesar atât biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii din străinătate, cât şi biroului electoral pentru votul prin corespondenţă. Ionuţ Vâlcu a anunţat că la alegerile parlamentare de duminică vor fi organizate în străinătate 417 secţii de votare, cel mai mare număr de secţii organizat vreodată în diaspora, cu 111 mai multe, decât la parlamentarele din 2012 şi cu 123 mai multe decât la scrutinul pentru alegerile prezidenţiale din 2014.. Din cauza fusului orar, primele secţii se vor deschide sâmbătă, ora 20:00 – în Australia şi Noua Zeelandă, iar ultimele se vor închide, luni, la ora 06:00 – pe coasta de vest a Americii de Nord. Purtătorul de cuvânt al MAE a mai anunţat că au fost trimise deja pentru cele 417 secţii de votare din diasporă cele aproape 2 milioane de buletine de vot din care jumătate sunt pentru Senat şi jumătate pentru Camera Deputaţilor. De asemeea, au fost trimise celelalte materiale necesare votării: timbrele autocolante, ştampilele cu menţiunea votat. O alta noutate este că după închiderea urnelor ştampilele vor fi sigilate. De asemenea, procesul de numărare a voturilor va fi în premieră filmat. De menţionat că la acest scrutin dreptul de vot se va exercita doar în judeţul în care alegătorul are domiciliul sau reşedinţa. Cei care se află în alt judeţ nu vor putea vota la alegerile din 11 decembrie.



    Măsura scutirii de impozit pe profitul reinvestit, pe perioadă nelimitată, intră în vigoare la 1 ianuarie 2017, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă, care aduce mai multe modificări Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial. Scutirea de impozit pe profitul reinvestit a fost introdusă la jumătatea anului 2014, însă pe termen limitat, şi urma să expire la finalul acestui an. Tocmai de aceea, facilitatea a fost extinsă acum pe perioadă nedeterminată.





  • A fost promulgat noul Cod Fiscal

    A fost promulgat noul Cod Fiscal

    Retrimis în iulie în Parlament de preşedintele Klaus
    Iohannis şi trecut din nou de legislativ săptămâna trecută, noul Cod Fiscal a
    fost promulgat de şeful statului, care şi-a motivat şi decizia din vară: O dezbatere nu avusese loc. În societatea
    civilă, s-a dezbătut înainte de prima aprobare foarte puţin Codul Fiscal. Am
    considerat că aşa nu este bine şi este nevoie de o dezbatere mai amplă. Acest
    lucru, după retrimitere, s-a şi întâmplat şi pot să spun că dezbaterea care a
    avut loc după retrimitere a fost pe măsura aşteptărilor.

    Noua formă a
    Codului Fiscal prevede toate amendamentele convenite săptămâna trecută de
    liderii partidelor politice, dar şi o serie de propuneri de natură tehnică
    avansate de mai multe instituţii. Reducerea TVA la 20% de la începutul anului
    viitor şi la 19 procente de la 1 ianuarie 2017, dată la care vor fi eliminate
    şi taxa pe stâlp şi supraacciza la carburanţi – sunt cele mai cunoscute măsuri
    ale noului Cod Fiscal.

    Despre altele s-a vorbit mai puţin, dar nici impactul
    acestora nu este de neglijat. Este vorba despre posibilitatea acordată
    consiliilor locale de a aplica impozite de cinci ori mai mari pentru clădirile
    şi terenurile neîngrijite situate în intravilan. Încadrarea în această
    categorie, precum şi procedurile de aplicare se adoptă prin hotărâri la nivel
    local.

    De asemenea, cresc taxele pentru casele proprietate personală şi se
    modifică subiectul impozitării, clasificarea fiind făcută în funcţie de
    destinaţie, rezidenţială sau nu. În schimb, a fost adoptată scutirea de la
    plata impozitului pe clădirile şi terenurile utilizate în cadrul
    întreprinderilor care asigură încadrarea în muncă a persoanelor din categorii
    vulnerabile. Taxa pe construcţiile speciale se elimină de la începutul anului
    viitor, însă doar pentru investiţiile în agricultură.

    Prin noul cod fiscal se
    amână, pe de altă parte, pentru 2017 reducerea impozitului pe dividende, de la
    16 la 5%. Analistul economic Ionel Blănculescu, consilier onorific al
    premierului Victor Ponta, a declarat, la Radio România, că scăderea TVA va
    contribui la reducerea evaziunii fiscale şi la încurajarea consumului.

    Consultantul fiscal Adrian Benţa consideră, însă, că noua legislaţie are
    tendinţa să transfere impozitarea de la persoanele juridice către persoanele
    fizice şi aduce dezavantaje micilor întreprinzători, precum plata unor impozite
    de peste 20 de ori mai mari pentru locuinţele folosite ca sediu de firmă. O
    altă creştere ţine de introducerea de plăţi suplimentare la pensii.

  • Jurnal românesc – 29.10.2014

    Jurnal românesc – 29.10.2014

    Execuţia bugetului general consolidat românesc s-a încheiat cu un excedent de 0,06 % din produsul intern brut, după primele nouă luni ale anului, ceea ce indică o situaţie favorabilă din perspectiva încadrării în ţinta de deficit pe ansamblul anului 2014, de 2,2 % din PIB, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice. Rezultatul înregistrat este influenţat de încasarea veniturilor din certificatele pentru emisii de gaze cu efect de seră, emise de Ministerul Economiei, precum şi de tranşa a doua din impozitul pe construcţii speciale, se mai arată în document. În administraţiile locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 4,7 procente.



    Aflat la o degustare de produse şi vinuri moldoveneşti, însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, a declarat că Republica Moldova trebuie să îşi diversifice în cel mai scurt timp pieţele de export, după ce Rusia a interzis importurile de fructe şi vinuri din această ţară. Diplomatul american a sfătuit companiile din fosta republică sovietică să profite de “pieţele europene şi euroatlantice care sunt predictibile şi sigure în comparaţie cu cele ruseşti”. Totodată, el a precizat că SUA susţin ferm angajamentul Chişinăului faţă de integrarea europeană, “cel mai bun drum către prosperitatea ţării”.



    Reprezentanţii Guvernelor român şi bulgar au semnat, la Bucureşti, un memorandum prin care se angajează să înceapă construcţia a două noi poduri peste Dunăre, mai intai la Turnu Măgurele-Nikopole şi apoi la Călăraşi-Silistra. Termenul avansat pentru inaugurarea primei construcţii este de 2 ani. Acesta fi cel de-al treilea pod peste Dunăre după cele de la Ruse-Giurgiu şi Vidin-Calafat şi va costa între 200 şi 270 de milioane de euro, potrivit studiilor de fezabilitate. Pentru această construcţie se va solicita co-finanţare din partea UE. Bulgaria şi România şi-au exprimat disponibilitatea de a construi cât mai multe poduri pentru a lega regiunile sărace de pe cele două maluri ale Dunării, pentru atragerea investiţiilor, creşterea traficului şi susţinerea afacerilor locale.



    Efectivul salariaţilor din economia românească a ajuns la finalul lunii iulie a acestui an la 4,4 milioane de persoane, nivelul maxim înregistrat din luna octombrie 2009 până în prezent, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Piaţa muncii mai are însă de recuperat încă 300.000 — 400.000 de locuri de muncă pentru a ajunge la numărul mediu înregistrat în 2008. Conform specialiştilor, creşterea numărului de salariaţi este o consecinţă a faptului că firmele şi-au majorat capacităţile de producţie în România, în detrimentul statelor din Asia sau din Africa, din cauza costurile scăzute.



    Două concerne internaţionale de pe piaţa de tehnologie a informaţiei vor veni, anul viitor, în România şi vor crea 4.500 de locuri de muncă, a anunţat ministrul pentru societatea informaţională, Răzvan Cotovelea. El a precizat că cele două companii au fost mulţumite de politica de taxare şi impozitare din România, dar şi de calitatea forţei de muncă pe care o găsesc aici. Agenda Digitală pentru România 2020, document care s-a aflat în consultare publică până la sfârşitul lunii iulie, arată că investiţiile totale în sectorul Tehnologiei Informaţiei şi a Comunicaţiilor vor ajunge până la 2,4 miliarde de euro în România, până în 2020, iar impactul pozitiv în PIB va fi de 13%.

  • Jurnal românesc – 21.08.2014

    Jurnal românesc – 21.08.2014

    În România, rata şomajului a fost 5,09% în luna iulie, în creştere cu 0,22% faţă de iunie. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a precizat ca numărul total al şomerilor înregistraţi a ajuns la aproape 461 de mii. Judeţele cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă sunt Vaslui, Teleorman, Mehedinţi şi Galaţi. Ca nivel de instruire, cei fără studii şi cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi. Cele mai multe persoane fără un loc de munca au intre 40 si 49 de ani.



    Muncitorii sezonieri care vin din UE în Marea Britanie vor plăti un impozit de 20% din venituri, conform unui proiect de lege care urmează să intre în vigoare. Marea Britanie speră să reducă astfel afluxul de forţă de muncă străină în Insulă. Circa 400.000 de cetăţeni din statele UE, în principal români, bulgari sau polonezi, vor fi afectaţi de noul sistem de impozitare. Până acum, cei care câştigau sub 10.000 de lire anual nu erau supuşi taxării. Principalii vizaţi de schimbarea sistemului de taxare sunt lucrătorii sezonieri din agricultură sau din alimentaţia publică. Pe de altă parte, va fi redusă la jumătate perioada în care nou-veniţii sunt susţinuţi pentru a-şi căuta loc de muncă, de la şase la trei luni. În plus, cei care solicită ajutor de şomaj nu vor mai putea primi ajutor de locuinţă, a stabilit guvernul britanic.



    Guvernul român a aprobat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că măsura se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistem până la data intrării în vigoare a legii. În schimb, cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit. Cele două proiecte de lege urmează să fie trimise spre dezbatere şi avizare Parlamentului.



    Încrederea românilor a urcat în intervalul aprilie-iunie pentru al treilea trimestru consecutiv şi se apropie de valoarea medie europeană, România ocupând locul 18 din 32 de ţări după acest indicator, care măsoară aşteptările în legătură cu piaţa muncii, situaţia financiară şi posibilitatea de a cheltui. Potrivit unui studiu recent, încrederea consumatorilor români se situează după ţări precum Cehia, Letonia şi Estonia şi înaintea Slovaciei, Poloniei şi Bulgariei. În ceea ce priveşte cea mai mare parte a banilor rămaşi dupa acoperirea cheltuielilor de subzistenţă, aceasta este folosită pentru plata împrumuturilor şi a creditelor, în timp ce, la polul opus, înregistrând cele mai mici valori, se află activităţi precum investirea în fonduri mutuale sau pensii. Sănătatea şi siguranţa locului de muncă sunt, în continuare, principalele îngrijorări ale consumatorilor români din mediul urban, mai notează raportul. Potrivit studiului, cei mai optimişti consumatori se regăsesc în Danemarca, Elveţia şi Germania. La polul opus, cei mai pesimişti sunt în Portugalia, precedată de Slovenia şi Croaţia.

  • Noi măsuri economice

    Noi măsuri economice

    Sosită pe 21 ianuarie, o misiune comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se află în România până pe 5 februarie, pentru evaluarea acordului stand-by de tip preventiv încheiat toamna trecută. Au fost discuţii la Preşedinţie, Guvern şi Ministerul de Finanţe, cu reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la Banca Naţională a României şi cu organizaţii sindicale.



    În vizor: priorităţile reformelor economice şi cadrul legislativ cu impact asupra economiei ţării. Mărul discordiei îI constituie introducerea unei acize suplimentare la carburanţi, dorită de creditorii internaţionali şi de premierul Victor Ponta, dar respinsă categoric de preşedintele Traian Băsescu. În decembrie, acesta mergea până la a ameninţa că, dacă măsura va fi implementată, nu va semna memorandumul cu FMI.



    Iniţial prevăzută pentru 1 ianuarie, creşterea accizei a fost, prin urmare, amânată de Guvern cu trei luni, însă primul-ministru Victor Ponta a anunţat că e imposibil să renunţe complet la ea: Nu se poate. Asta i-au spus şi cei de la FMI preşedintelui. Şi Comisia Europeană, şi Fondul Monetar au spus foarte clar că nu se poate redeschide bugetul şi, de altfel, nici nu intenţionăm să o facem.



    Traian Băsescu susţine, în schimb, că, majorarea accizei ar duce la creşterea preţurilor şi a inflaţiei.



    În consecinţă, preşedintele şi rivalul său politic, premierul Ponta, trebuie să ajungă la un compromis cu privire la propusa taxă suplimentară pe combustibil agreată de FMI, de care depinde continuarea acordului stand-by de 4 miliarde de euro. Sigur, Executivul de la Bucureşti nu are intenţia să folosească suma prevăzută de acord, dar acesta este o ancoră de credibilitate pentru investitorii străini, în contextul în care, în ultimii cinci ani, România a reuşit să-şi reducă deficitul bugetar şi să implementeze reformele promise în baza acordului anterior din 2009.



    Pe lângă subiectul accizei, misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a abordat, la Bucureşti, şi situaţia întreprinderilor cu capital de stat monitorizate. S-a discutat şi despre provocările din sectorul financiar-bancar, inclusiv despre problema creditelor neperformante şi a modalităţilor posibile de impulsionare a creditării. Sindicatele au propus delegaţiei FMI desfiinţarea cotei unice de impozitare şi introducerea impozitării diferenţiate.



    În plus, reprezentanţi ai Consiliului Investitorilor Români au propus, între altele, reformarea sistemului de încasare a contribuţiilor de asigurări sociale, revenirea TVA de la 24 la 19%, TVA redus pentru alimentele de bază şi scutirea de impozit pentru profitul reinvestit.