Radio România Internațional

Tag: impozitare

  • Parlamentul European susține impozitarea cu 15 la sută a profitului marilor companii

    Parlamentul European susține impozitarea cu 15 la sută a profitului marilor companii

    Nu este vorba de o propunere venită din partea Uniunii Europene. Discutăm despre punerea în practică a unei înțelegeri obținute la nivel global. Mai bine de o sută de țări din întreaga lume și-au dat acordul pentru această înțelegere, a afirmat la dezbaterile care au precedat votul din Parlament eurodeputatul Luděk Niedermayer.

    Și într-adevăr este vorba de acordul obținut anul trecut, în octombrie, de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică privind impozitarea companiilor multinaţionale cu cel puțin 15 la sută din profitul obținut anual începând din 2023. Acordul a fost obţinut după doi ani de negocieri intense care au avut ca scop adaptarea sistemului fiscal internaţional la secolul 21, în contextul digitalizării economiilor.

    S-a ținut însă cont și numeroasele scandaluri de evaziune fiscală din ultimii ani. Cele mai multe valuri a făcut dosarul Panama Papers. Amploarea a fost dată de sumele vehiculate, de mecanismele juridico-financiare făcute publice, dar și de țările, companiile sau persoanele asociate, de la președinți și premieri până la artiști și oameni de fotbal.

    În centru s-a aflat cabinetul de avocatură Mossack Fonseca din Panama, care i-ar fi ajutat, potrivit dezvăluirilor apărute în presă, pe mai marii lumii să-şi ascundă averile, iar în unele cazuri chiar să spele bani. Totul s-ar fi făcut prin intermediul unor societăți offshore care permit plasarea de active în teritorii cu taxe și impozite foarte scăzute.

    Este o zi importantă pentru fiscalitatea europeană. Pentru că le arătăm cetățenilor europeni că facem un prim pas către scăderea interesului pentru paradisurile fiscale,a spus un alt europarlamentar, Claude Gruffat.

    Iar votul din plen a arătat că aproape două treimi din membrii legislativului comunitar au fost de acord cu propunerea Comisiei de a implementa rapid acordul obținut de OCDE. Termenul limită ar urma să fie 31 decembrie, dar spre deosebire de executivul comunitar care și-ar dori ca impozitul să se aplice societăților cu o cifră de afaceri de cel puțin 750 de milioane de euro pe an, Parlamentul European vrea o revizuire anuală a acestui prag.

    Ultimul cuvânt îl are acum Consiliul, din care fac parte reprezentanții statelor membre și care trebuie să țină însă cont de avizul legislativului comunitar.


  • Discuţii despre impozitarea progresivă

    Discuţii despre impozitarea progresivă

    Mult timp inamici juraţi, PSD şi PNL guvernează împreună, alături
    de UDMR, de jumătate de an, iar aşa-numita mare coaliţie n-a dat, până acum,
    impresia unor fisuri majore. Atât liberalii, cât şi social-democraţii încearcă,
    totuşi, să rămână fideli propriilor doctrine, adesea incompatibile. Singurul
    partid parlamentar asumat de stânga, PSD vrea renunţarea la cota unică de
    impozitare, de 16%, şi revenirea la impozitarea progresivă, prin colectarea mai
    multor bani de la cei cu venituri mari. Liderul partidului, Marcel Ciolacu, preşedinte
    al Camerei Deputaţilor, spune că, până pe 1 iunie, trebuie modificat Codul
    Fiscal, pentru ca bugetul de stat pe anul viitor să poată fi construit potrivit
    noilor prevederi.


    Fost ministru de Finanţe, fost premier şi fost lider PNL,
    preşedintele Senatului, Florin Cîţu, respinge revenirea la un sistem de
    impozitare progresivă. El s-a pronunţat pentru predictibilitate şi pentru
    menţinerea Codului Fiscal în actuala formă şi a afirmat că liberalii, care se
    vor vârful de lance al dreptei, au soluţii de colectare a banilor la buget fără
    creşterea taxelor.


    Din opoziţie, USR este, la rându-i, în dezacord cu
    declaraţiile preşedintelui PSD privind impozitarea progresivă şi afirmă că nu
    trebuie pusă o povară suplimentară pe cei care fac performanţă. Alt fost şef
    liberal şi fost prim-ministru, Ludovic Orban, care conduce azi formaţiunea
    numită Forţa Dreptei, respinge orice creştere a impozitării şi apără cota
    unică, în condiţiile în care munca este, şi aşa, excesiv taxată în România.
    Analiştii economici amintesc, la rândul lor, că există o problemă serioasă
    privind de gradul de colectare a taxelor şi al impozitelor atât la persoane
    fizice, cât şi la persoane juridice. Ei spun că acei contribuabili care, deja,
    îşi achită conştiincios obligaţiile fiscale o vor face şi dacă acestea vor
    creşte, însă e datoria statului să combată evaziunea cvasi-generalizată în
    unele sectoare.


    Profesorul Ionuţ Dumitru, fost preşedinte al Consiliului Fiscal,
    a declarat, la Radio România, că există o colectare de doar 27% din Produsul Intern
    Brut faţă de media europeană, de 40-41 de procente. Evaziunea fiscală este
    foarte mare în special la Taxa pe Valoare Adăugată, din care se colectează doar
    65% şi se pierde restul de 35 de procente. O a doua problemă, adaugă profesorul
    Dumitru, e ceea ce el numeşte un Cod Fiscal ciuruit de-a dreptul, cu excepţii, deduceri şi
    regimuri preferenţiale. Din 5 milioane de salariaţi, circa 15% nu-şi plătesc
    asigurările de sănătate. Şi mai există un milion şi ceva de oameni care nu
    plătesc taxe şi impozite deloc, muncind la negru – exemplifică el. Una
    peste alta, mai constată experţii, România colectează cu circa un procent din
    PIB mai puţin decât Bulgaria vecină şi cu 3 procente mai puţin decât Polonia
    sau Ungaria.



  • Comisia Europeană propune impozitarea marilor companii digitale

    Comisia Europeană propune impozitarea marilor companii digitale

    Comisia
    Europeană     a propus o nouă taxă pe cifra de afaceri a marilor companii din
    domeniul Internetului    , în încercarea de a găsi soluţii permanente şi durabile
    care să asigure o contribuţie corectă la veniturile fiscale din partea firmelor
    care îşi desfăşoară activitatea în mediul online.

    Normele noastre, care
    datează dinainte de apariţia Internetului, nu permit statelor membre să
    impoziteze companiile din domeniul digital care îşi desfăşoară activitatea în
    Europa atunci când acestea nu sunt prezente fizic aici sau când prezenţa lor
    fizică este neglijabilă. Această situaţie este ca o gaură neagră tot mai mare
    pentru statele membre, întrucât baza fiscală se deteriorează    , a explicat comisarul european pentru afaceri economice
    şi financiare, Pierre Moscovici, motivele pentru care a fost gândit un nou
    standard juridic, dar şi un impozit intermediar pe activităţile digitale -
    pentru un tratament egal şi o taxare justă.

    Pierre Moscovici: Ce propunem noi concret?
    Propunem statelor membre şi Parlamentului European o definiţie juridică în
    privinţa prezenţei digitale care să ajute, nu să substituie, conceptul de
    prezenţă fizică în legea naţională care defineşte impozitarea societăţilor.
    Astfel, în absenţa prezenţei fizice, o companie ar urma să fie impozitată
    pentru activitatea sa digitală în ţara-membră dacă îndeplineşte unul dintre următoarele criterii: veniturile anuale ale
    companiei în statul membru depăşesc pragul de 7 milioane de euro pentru
    activităţi digitale; compania are peste 100.000 de utilizatori într-un stat
    membru într-un an fiscal; de asemenea, într-un an fiscal, se încheie peste
    3.000 de contracte comerciale de servicii digitale între compania respectivă şi
    utilizatorii comerciali din statul membru.

    Iniţiativele
    urmăresc reformarea normelor în materie de impozit pe profit, astfel încât profiturile
    să fie înregistrate şi impozitate acolo unde companiile au o interacţiune
    semnificativă cu utilizatorii prin canalele digitale, respectiv instituirea
    unui impozit intermediar care să acopere principalele activităţi digitale.
    Veniturile fiscale ar urma să fie colectate de statele membre în care sunt
    situaţi utilizatorii şi să se aplice companiilor cu venituri totale anuale de
    750 de milioane de euro la nivel mondial şi de 50 de milioane de euro la
    nivelul UE. Întreprinderile mai mici nou înfiinţate şi în curs de extindere
    rămân scutite de aceasta sarcină. Dacă impozitul se va aplica la o cotă de 3%,
    se estimează că statele membre ar putea obţine venituri anuale de cinci
    miliarde de euro.