România este una dintre cele
zece ţări membre ale Uniunii Europene care se
confruntă cu dezechilibre economice. Constatarea aparţine Comisiei
Europene, care a publicat, miercuri, raportul de ţară pe anul 2019 privind
România şi care conţine evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte
îndeplinirea priorităţilor economice şi sociale.
În analiza sa, Executivul comunitar
evidenţiază necesitatea de a promova investiţiile, de a urma politici fiscal
bugetare responsabile şi de a pune în aplicare reforme bine concepute.
Provocările variază în mod semificativ de la o ţară la alta şi necesită măsuri
de politica adecvate şi hotărâte.
În ceea ce priveşte România, raportul arată
că nu s-a făcut niciun progres cu privire la cadrul fiscal, stabilirea
salariului minim sau guvernanţa companiilor de stat. Comisia Europeană susţine
că este nevoie, în continuare, de eforturi pentru a atinge rezultate tangibile.
În evaluarea sa, Executivul comunitar atrage atenţia că, în România, capacitatea
sistemului de impozitare de a reduce sărăcia şi de a corecta disparităţile
sociale este limitată. ‘Inegalităţile în privinţa veniturilor rămân printre
cele mai ridicate din UE, o treime din români se confruntă cu risc de sărăcie -
cel mai ridicat procent din UE, se arată în raport. Documentul mai relevă
faptul că structura fiscală se caracterizează printr-un nivel scăzut al
veniturilor, cu o dependenţă ridicată de taxele de consum. Astfel, procentul de
taxe în PIB s-a situat la 24,9% în 2017, cea mai scăzută valoare din 1996, şi
reprezintă al doilea cel mai redus nivel din UE – mult sub media UE de 39,2%.
De
asemenea, experţii Uniunii Europene fac numeroase referiri clare la măsurile
cuprinse în OUG 114, care aduce o serie de modificări fiscale, unele criticate
atât de opoziţie, cât şi de mediul de afaceri. La sfârşitul anului trecut, fără a se consulta cu părţile
implicate şi fără o evaluare a impactului, Guvernul a decis, prin această ordonanţă, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel mai
mare de 2% al indicelui ROBOR, în funcţie de care se calculează dobânzile
la credite în lei. Executivul
comunitar apreciază că taxa va pune, probabil, la grea încercare stabilitatea
financiară, afectând semnificativ solvabilitatea şi profitabilitatea băncilor
şi va înrăutăţi şi mai mult situaţia celor mai slabe. În acelaşi timp, se
estimează că taxa va afecta probabil şi creditarea şi va reduce flexibilitatea
politicii monetare.
De asemenea, în raportul Comisiei Europene se arată că măsurile
cuprinse în OUG 114 slăbesc puternic Pilonul II de pensii administrate privat.
Măsurile, spun specialiştii UE, au efecte negative în pensiile viitoare ale
românilor, în piaţa de capital şi vor afecta investiţiile viitoare, vor creşte
incertitudinea, făcând economia României mai puţin atractivă atât pentru
investitorii români, cât şi pentru cei străini.