În calitate de
for decizional, Camera Deputaților de la București a dat, miercuri, vot
favorabil unui proiect de lege privind instituirea unei taxe pe indemnizațiile
și veniturile pentru limită de vârstă. Proiectul fusese adoptat de Senat în
2019 și a fost susținut în plen de toate grupurile parlamentare. Este un demers
pentru dreptate socială, spun parlamentarii, în condițiile în care
discrepanțele dintre pensiile civile și cele instituite prin legi speciale
sunt, în unele cazuri, amețitoare.
Cel mai mediatizat caz este cel al pensiei
de peste 15.000 de euro – cea mai mare, de altfel, din România, pe care o
primește un fost procuror comunist, care a exercitat funcția de comandant al
unui penitenciar. Aceasta, în condițiile în care pensia medie în România este
puțin mai mare de echivalentul a 250 de euro. De acum încolo, conform unui
amendament formulat de PSD şi USR, din opoziție, și PNL, aflat la guvernare,
parlamentarii au decis că pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei (circa
410 euro) inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 (circa
1450 de euro) se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.000
lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei.
În
rândul celor care beneficiază în România de așa-numitele pensii speciale sau de
serviciu se regăsesc, între alții, judecătorii și procurorii, parlamentarii și
primarii. De asemenea, un regim aparte au și pensiile
militare.
Proiectul adoptat miercuri nu îi includea, însă, și pe senatori și
deputați, în cazul cărora era necesară modificarea statutului, iar, joi,
parlamentul a revenit asupra legii de modificare a Codului fiscal și a adoptat
impozitarea progresivă și în cazul parlamentarilor.
În dezacord cu majoritatea
şi în zadar, USR a pledat pentru introducerea unui proiect de lege pentru
abrogarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, explicând faptul că
impozitarea acestora prin Codul Fiscal nu trebuie supusă plenului reunit. Acest
fapt va duce la respingerea de către Curtea Constituţională, pentru că, de
fapt, aceeaşi lege s-a votat de două ori – în Camera Deputaţilor, ca for
decizional, iar în plenul reunit, ca o modificare a Codului Fiscal, spune Dan
Barna. El a acuzat că, cităm: este exact ca într-un film unde băgaţi un pachet
de dinamită la temelia constituţională a acestei legi, asigurându-vă că
respectiv Curtea Constituţională va respinge această lege.
De celalaltă parte,
PSD şi PNL au explicat că există decizii ale CCR prin care se impune ca
modificarea statutului parlamentarilor să aibă loc în şedinţa comună a
legislativului. Ambele
formaţiuni au reiterat că măsura înseamnă dreptate socială şi s-au declarat
surprinse de faptul că USR s-a opus.
Previzibil, Curtea Constituțională a fost
sesizată, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului.
Instanţa supremă critică faptul că sunt ignorate decizii succesive ale Curţii
în domeniu, că nu a fost consultat CSM şi consideră că sunt încălcate mai multe
principii, printre care cel al impunerii fiscale juste şi echitabile şi cel al
independenţei judecătorilor.
CCR a mai respins luna trecută un act normativ de
abrogare a pensiilor speciale, admiţând două sesizări depuse de Înalta Curte şi
de Avocatul Poporului.