Radio România Internațional

Tag: imprumut

  • Fitch, rating în scădere

    Fitch, rating în scădere

    Agenţia Fitch a revizuit la “negativă” perspectiva ratingului României pentru creditele pe termen lung în valută. Calificativul este menţinut totuşi la nivelul anterior BBB-. Agenția menționează, ca element esențial al înrăutățirii ratingului, creșterea susținută a datoriei țării. Totodată, este luat în considerare și deficitul bugetar mare al României, pe care agenția îl estimează la 8,2% din PIB în acest an. Prognoza Fitch este că datoria suverană a României va ajunge la aproximativ 70% din PIB până în 2028, de la 49% cât a fost în 2023.

    Evaluarea a fost făcută cu două luni înainte de calendarul obişnuit şi reflectă riscurile majore cu care se confruntă România din cauza instabilităţii politice, a dezechilibrelor fiscale şi a creşterii datoriei publice.

    Analistul economic Aurelian Dochia spune că decizia nu reprezintă o surpriză şi că motivul principal este legat de nivelul foarte ridicat al deficitului bugetar. Aurelian Dochia: “Tendinţa pentru 2025 nu este deloc încurajatoare. Deficitul nu poate să fie corectat cu uşurinţă în 2025, în condiţiile în care economia suferă clar o încetinire de activitate. Creşterea economică pentru 2025 va fi destul de slabă şi măsurile de reducere a deficitului pe partea de scădere a cheltuielilor sunt foarte greu de acceptat, atât social, cât şi politic.”

    Decizia Fitch poate duce la creşterea costurilor cu care se poate împrumuta România, acestea fiind oricum, în prezent, cele mai ridicate din UE. România trece prin turbulenţe cauzate de instabilitatea politică şi anularea alegerilor prezidenţiale, dar coaliţia de guvernare va lua măsuri de consolidare fiscal-bugetară pentru a reveni la perspectiva stabilă, dau asigurări liderii politici de la București. Deocamdată doar s-a tras semnalul de alarmă, declară ministrul finanţelor Marcel Boloş. El a explicat că măsurile următoare se vor regăsi în viitoarea ordonanţă, care va fi emisă în zilele următoare.

    Premierul Marcel Ciolacu, liderul PSD, precizează că incertitudinile care planează asupra ţării se vor risipi prin crearea, până la sfârşitul anului, a unei majorităţi pro-europene şi a unui Guvern care să se ocupe de planul bugetar structural angajat la nivel european. El a adăugat că România are capacitatea de a mobiliza resursele pentru a reveni pe un „drum stabil”. Deficitul bugetar trebuie mult redus, spune și liderul UDMR (opoziție), Kelemen Hunor, însă în acest moment nu se ştie exact cum s-ar putea atrage mai mulţi bani la buget, fără creşteri de taxe şi impozite. USR (opoziție) pledează pentru reducerea cheltuielilor statului, purtătoarea de cuvânt a formaţiunii, Cristina Prună, subliniind că decizia Fitch a fost luată din cauza deteriorării fiscale şi a deficitului bugetar imens.

    La rândul său, prim-vicepreşedintele AUR (opoziție), Marius Lulea, acuză actuala guvernare că împinge ţara într-o apocalipsă care se va întinde şi anul viitor, întrucât nu ia măsuri de reducere a deficitului şi continuă să facă împrumuturi externe la dobânzi foarte mari.

  • Jurnal românesc – 16.12.2016

    Jurnal românesc – 16.12.2016

    Şase mandate de parlamentari au fost obţinute în diaspora la alegerile din 11 decembrie – două la Senat şi patru la Camera Deputaţilor. Mandatele au fost adjudecate de PNL, USR şi PMP. La Senat, PNL a obţinut un mandat, acesta revenind lui Viorel Riceard Badea, iar la Camera Deputaţilor tot un mandat – Mihai Alexandru Voicu. USR are la Senat un mandat – Radu Mihai Mihail, iar la Camera Deputaţilor un mandat – Manuel Costescu. PMP are două mandate pentru diaspora la Camera Deputaţilor – Constantin Codreanu şi Doru Petrişor Coliu. În listele electorale pentru votul prin corespondenţă au fost înscrişi 8.889 de alegători. Numărul total al alegătorilor care au votat prin corespondenţă a fost de 4.591. Prezenţa la urne în secţiile de votare din diaspora a fost de 106.038 persoane.



    Punctul de pensie a fost majorat cu 5,25% de la 1 ianuarie 2017 prin Ordonanţă de Urgenţă – a anunţat, joi, ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru. Decizia a fost luată în ultima şedinţă de Guvern în care Cabinetul Cioloş a mai putut emite ordonanţe de urgenţă. Astfel, de luna viitoare punctul de pensie creşte de la 871,7 lei la 917,5 lei. Potrivit ministrului Muncii, majorarea se aplică şi pensiilor militare de stat.



    Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale a aprobat, vineri, suma de 500 milioane euro care va fi acordată României în contul celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică. Obiectivul acestui nou program este reformarea anumitor instituţii, crearea de noi locuri de muncă mai bine plătite şi îmbunătăţirea standardelor de viaţă în România. Banca Mondială şi-a deschis biroul în România în anul 1991. Începând de atunci, Banca a furnizat împrumuturi în valoare de peste 10 miliarde dolari americani, garanţii şi granturi în sectoare cum ar fi educaţia, sănătatea, agricultura, mediul, asistenţa socială, justiţia şi transportul.



    Aproape trei sferturi dintre locuitorii din mediul urban vor cheltui între 1.000 şi 3.000 de lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce aproximativ 18% din aceştia vor avea la dispoziţie o sumă mai mică de 1.000 de lei. Potrivit unui studiu dat publicităţii, o parte semnificativă a bugetului pentru sărbătorile de iarnă va fi destinată cumpărării produselor alimentare şi nealimentare. Astfel, locuitorii din urban vor cheltui, în medie, pentru produsele alimentare 649 lei, iar pentru cele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente) 430 lei. 565 lei este bugetul mediu alocat pentru cadourile oferite celor dragi. Respondenţii care au ales să petreacă perioada sărbătorilor călătorind vor plăti pentru excursii 784 lei, iar pentru ieşirile la restaurant sau în oraş, suma medie alocată va fi de 288 lei.



    Singurul hotel de gheaţă din România, cel de la Bâlea Lac, este deja rezervat integral pentru anul acesta, chiar înainte să fie deschis, inaugurarea urmând să se facă pe 23 decembrie, când aici vor dormi turişti români, britanici şi nemţi. Cine doreşte să se cazeze, are posibilitatea doar după 3 ianuarie 2017 sau în cele 3 iglu-uri care vor fi gata în ianuarie. Tema hotelului din acest an este Cinema ice, ceea ce înseamnă că sculpturile din gheaţă din camere sunt inspirate din cinematografie. Oaspeţii hotelului de la Bâlea Lac vor dormi, în funcţie de preferinţă, în camerele inspirate de peliculele Războiul Stelelor, Hobbitul, Epoca de Gheaţă, Patimile lui Hristos, Mihai Viteazul, Toate pânzele sus, Rocky III, Gladiatorul, King Kong, Titanic, Fălci, Harry Potter şi Dracula. Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac se află la o altitudine de peste 2.000 de metri, în masivul Făgăraş, fiind construit integral din bucăţi de gheaţă scoase din Lacul Bâlea.




  • Vizita oficială a premierului României, la Chişinău

    Vizita oficială a premierului României, la Chişinău

    România susţine continuarea procesului de reforme în Republica Moldova şi rezolvarea paşnică a conflictului din Transnistria. Sunt declaraţii făcute de premierul Dacian Cioloş, la sfârşitul vizitei oficiale efectuată, joi, la Chişinău. El a menţionat că, dincolo de sprijinul moral pe care România îl acordă cetăţenilor Republicii Moldova, majoritar romanofonă, Bucureştiul a virat o primă tranşă de 60 milioane de euro dintr-un împrumut pe patru ani şi jumătate cu o dobândă preferenţială de 1,45%.



    Dacian Cioloş: “Ceea ce noi ne aşteptăm şi ceea ce noi susţinem este continuarea procesului de reformă. În această idee, vedem şi acest acord de împrumut, a cărei primă tranşă a intrat în conturile Guvernului Republicii Moldova. Am acordat şi acordăm sprijin în ideea că acest guvern s-a angajat să pună în aplicare anumite reforme şi că acest lucru chiar se va întâmpla.”



    Din această primă tranşă, vor putea fi finanţate proiectele de dezvoltare a instituţiilor statului, reabilitarea drumurilor şi deblocarea achiziţiilor publice. Totodată, premierul Dacian Cioloş a susţinut, la Chişinău, importanţa stimulării investiţiilor româneşti în Republica Moldova. România este principalul partener comercial al Moldovei, iar continuarea reformelor va încuraja investitorii români, a spus premierul, dând ca exemplu Transgaz şi Translectrica. Şi premierul Pavel Filip a punctat că Moldova vrea nu doar să se racordeze la spaţiul de valori şi de principii europene, ci şi la reţelele de energie, pentru a înlătura vechi vulenerabilităţi. El a explicat că s-a convenit accelerarea cooperării energetice.



    Pavel Filip: “Vom avansa interconexiunile energiei electrice, dar vom dezvolta şi interconexiunea de gaze naturale. Vorbesc, în acest caz, despre extinderea gazoductului Ungheni-Chişinău.” Vizita premierului Dacian Cioloş la Chişinau a prilejuit şi exprimarea unui punct de vedere privind rolul României în noul context regional creat dupa anexarea Crimeei de către Rusia.



    În acest sens, Dacian Cioloş a declarat: “România este membră a NATO, a UE, este o ţară stabilă din punct de vedere politic si economic şi doreşte să îşi asume rolul de a contribui la menţinerea stabilităţii şi a securităţii în regiune. La ultimul summit al NATO, de la Varşovia, am solicitat celorlalţi aliaţi din cadrul NATO sprijin pentru o întărire a prezenţei, de descurajare pentru oricine şi-ar dori să stimuleze şi să întreţină conflicte în această regiune. Noi am incurajat reluarea dialogului 5 plus 2, pentru a găsi soluţii pragmatice conflictului din Transnistria, prin dialog. Incercăm să ne folosim şi rolul pe care îl putem juca în interiorul UE, de a mobiliza şi alţi parteneri europeni să susţină această abordare în Republica Moldova.”



    Pe scurt, vizita premierului Cioloş la Chişinău a reafirmat temele majore ale relaţiilor dintre cele două state, relaţii bazate şi pe pragmatism, nu doar pe comunitatea de limbă si istorie.

  • Jurnal românesc – 27.04.2016

    Jurnal românesc – 27.04.2016

    Senatul de la
    Bucuresti a adoptat legea pentru ratificarea documentului prin care România
    acordă Republicii Moldova un împrumut rambursabil de 150 de milioane de euro.
    Actul normativ prevede că imprumutul este menit sa finanţeze deficitul bugetar.
    In noiembrie anul trecut, legea a fost trimisă pentru reexaminare de şeful
    statului, Klaus Iohannis, pe fondul tensiunilor politice de la Chişinău şi al
    incertitudinilor legate de aplicarea calendarului de reforme. Împrumutul ar
    urma să se acorde în maximum trei tranşe.


    Diaspora
    ştiinţifică reprezintă nu numai unul dintre cele mai importante motoare de
    dezvoltare pentru România, dar are şi capacitatea de a oferi o nouă direcţie
    ţării – a declarat ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de
    pretutindeni, Dan Stoenescu. La conferinţa ‘Diaspora ştiinţifică’, de la Timişoara, oficialul a subliniat că este
    nevoie de cooperare continuă şi foarte strânsă între cercetătorii din domeniul
    ştiinţific din România şi cei din diaspora, dar şi între aceştia şi
    instituţiile guvernamentale din ţară. Demnitarul a afirmat că trebuie să existe
    un parteneriat strategic între România şi diaspora, care să contribuie la
    îndeplinirea obiectivului creării de mai multă prosperitate pentru toţi românii,
    fie că trăiesc în ţară sau peste hotare.
    Stoenescu a anunţat că Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii
    de Pretutindeni şi Ministerul Educaţiei vor lansa un program de burse de
    cercetare cu tematica ‘Migraţia Contemporană a Românilor’. Beneficiarii acestor
    burse vor fi cercetători români din ţară sau din străinătate cu interes academic în domeniul
    migraţiei.


    Departamentul
    pentru Situaţii de Urgenţă a lansat aplicaţia DSU pentru telefoanele mobile,
    care are rolul de a pregăti populaţia să facă faţă situaţiilor de urgenţă. Aplicaţia
    poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play. DSU are patru
    componente: informare, alertare, raportare şi învăţare. În secţiunea de ‘informare’
    utilizatorii aplicaţiei vor găsi cele mai noi ştiri din domeniul situaţiilor de
    urgenţă, direct la sursă. Prin secţiunea ‘alertare’ aplicaţia va grupa într-un
    singur loc toate informaţiile despre situaţiile de urgenţă care apar pe
    teritoriul României. Astfel, alertele meteo, cele de inundaţii, drumuri blocate
    se vor regăsi în această secţiune. De asemenea, utilizatorii aplicaţiei DSU vor
    primi push notifications de fiecare dată când apare o alertă în zona lor de
    interes. Prin secţiunea ‘raportare’ populaţia are ocazia să vină în sprijinul
    personalului din serviciile de urgenţă, iar prin cea de ‘învăţare’ utilizatorii
    au acces la zeci de articole despre comportamentul în caz de cutremur,
    inundaţii, incendii, acordarea primului ajutor şi măsuri salvatoare rapide. Ca noutate, lecţiile vin şi cu teste, unde pot
    fi verificate cunoştinţele acumulate prin parcurgerea articolelor. Potrivit
    secretarului de stat Raed Arafat, aplicaţia este finanţată de Fundaţia SMURD
    din fonduri extrabugetare în valoare de 17.000 euro în care este inclusă şi
    mentenanţa. Aplicaţia va fi upgradată continuu.


    Ministerul
    Afacerilor Externe pune la dispoziţia românilor un ghid de călătorie pentru
    vacanţa de 1 Mai, respectiv de sărbătorile pascale, în care prezintă, atât
    taxele şi regulile din Grecia şi Bulgaria, cât şi contactele autorităţilor
    române din statele respective. Ghidul conţine şi un set de informaţii de
    interes pentru cele mai frecventate destinaţii turistice în această perioadă.
    Ghidul de călătorie în Grecia şi Bulgaria poate fi accesat pe siteul www.mae.ro.

  • Jurnal românesc – 1.04.2016

    Jurnal românesc – 1.04.2016

    Cetăţenii români care au reşedinţa în
    străinătate vor putea vota, prin corespondenţă, la alegerile parlamentare din
    toamnă, doar dacă se înscriu, începând
    cu 1 aprilie, în Registrul electoral. Ei au la dispoziţie, în acest scop, 90 de zile. Dacă data alegerilor
    va fi fixată undeva, la sfârşitul lunii noiembrie, sau la începutul
    lunii decembrie, atunci această perioadă se va încheia la sfârşitul lunii
    august sau la începutul lunii septembrie, iar
    recomandarea pentru
    cetăţenii români din străinătate este să utilizeze întreaga perioadă şi nu
    ultima parte, tocmai pentru ca autorităţile cu competenţe să aibă timpul
    necesar pentru a procesa cererile respective. După ce s-au înscris în Registrul
    electoral, cetăţenii români stabiliţi în străinătate pot cere înfiinţarea unor
    alte secţii de vot, mai aproape de casa lor, dar numai dacă se adună cel puţin o sută
    de cereri.




    Camera Deputaţilor a respins cererea
    preşedintelui Klaus Iohannis prin care acesta şi-a exprimat dezacordul ca
    România să ofere Republicii Moldova un împrumut de 150 de milioane de euro. Cu
    252 de voturi pentru, deputaţii au aprobat acordul privind asistenţa
    financiară rambursabilă între România, în calitate de împrumutător şi Republica Moldova, în calitate de împrumutat, în sumă de până la 150.000.000 euro, semnat la
    Chişinău, la 7 octombrie 2015, aşa cum a
    fost completat prin schimbul de scrisori între prim-miniştrii României şi
    Republicii Moldova, din data de 30 ianuarie 2016, respectiv din 5 februarie
    2016. Astfel, deputaţii au respins cererea de rexaminare a lui Klaus Iohannis,
    care a considerat inoportună acordarea unui împrumut Republicii Moldova, aflată
    în criză politică, la acel moment.




    Guvernul a aprobat o hotărâre prin care
    tichetele din programul de stimulare a înnoirii parcului auto Rabla vor putea
    fi folosite din 2015 pentru achiziţia unei maşini noi prin Prima Maşină -
    program cu rezultate sub aşteptări, pe care Executivul încearcă să îl facă mai atractiv. Prin acest
    program, persoanele fizice beneficiază de garanţii guvernamentale de 50% la
    contractarea creditelor pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui
    preţ nu depăşeşte suma de 50.000 lei, la care se adaugă TVA.




    După ce guvernul a adoptat o ordonanţă de
    urgenţă pentru subscripţia publică a sumei de şase milioane de euro pentru ca
    România să cumpere sculptura lui Constantin Brâncuşi – Cuminţenia
    Pământului, luna viitoare, Ministerul Culturii va deschide
    un cont la Trezorerie, iar banii vor putea fi donaţi, până pe data de 30 septembrie. În cazul
    în care suma echivalentă a şase milioane de euro se strânge mai repede,
    Ministerul Culturii va anunţa încetarea campaniei de subscripţie publică, dar, dacă banii nu se adună sau
    statul nu reuşeşte să cumpere, până la sfârşitul lunii
    octombrie, opera de artă Cuminţenia Pământului, statul va returna banii fiecărui
    donator, până la sfârşitul acestui an.






    Arena Naţională din capitala României este un stadion legal şi poate gazdui, de la 1 aprilie, meciuri de fotbal în
    condiţii de securitate, după ce municipalitatea a obţinut avizul pentru
    securitate la incendiu, informează un comunicat de presă al Primăriei
    Capitalei. Municipalitatea precizează că, până la sfârşitul lunii aprilie, va
    lua toate măsurile pentru ca Arena Naţională să beneficieze de un management performant.

  • Bucureşti – Chişinău, o relaţie pentru Europa

    Bucureşti – Chişinău, o relaţie pentru Europa

    România
    sprijină în continuare Republica Moldova în procesul de reformă a statului şi pe drumul său către
    UE, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis într-o
    conferinţă de
    presă comună cu omologul său de la Chişinău, Nicolae Timofti. Seful
    statului român a subliniat că vizita acestuia la Bucureşti vine într-un context
    dificil pentru Rep Moldova vecină: un guvern nou, care se găseşte în faţa
    multor provocări, final de mandat al preşedintelui. Iohannis a mai spus că Republica Moldova
    poate miza pe ajutorul Bucureştiului inclusiv, la nivel financiar. El a
    precizat că până la acordarea primei tranşe din împrumutul rambursabil de 150 de
    milioane de euro oferit de România Bucureştiul va oferi un ajutor umanitar
    cetăţenilor moldoveni.

    Klaus Iohannis: Republica Moldova are
    un nou guvern şi aşteptăm primii paşi foarte concreţi pe calea reformei, după
    care vom putea să purcedem la acordarea primei tranşe. Nu ştim dacă acest
    proces durează o lună sau două sau trei sau şase şi atunci am decis să acordăm
    Moldovei un ajutor umanitar pentru a veni în sprijinul oamenilor de acolo.

    Iohannis a precizat că unele dintre condiţii sunt deja puse în practică şi că
    omologul său moldovean l-a asigurat că Parlamentul de la Chişinău este pregătit
    să sprijine noul Guvern, pentru a le îndeplini pe celelalte. România a
    condiţionat deblocarea împrumutului promis Moldovei de adoptarea rapida a unor
    masuri de reformă în domeniul justiţiei, al sectorului bancar, de stabilirea unei foi de parcurs
    pentru obtinerea cât mai rapidă a unui acord cu FMI.

    In
    ultima perioadă Rep.Moldova a fost măcinată de proteste şi instabilitate
    politică, ca urmare a dispariţiei unui miliard de dolari din trei bănci din
    ţară, ceea ce a dus la suspendarea sprijinului financiar internaţional. Nicolae
    Timofti consideră că pentru ţara sa singura cale de dezvoltare este integrarea
    europeană şi că este foarte important ca în Republica Moldova să fie investit
    capitalul unui partener serios ca România. În opinia sa, sprijinul constant şi
    valoros pe care Bucureştiul îl acordă Chişinăului în multe domenii este de
    necontestat.

    Nicolae Timofti: Îmi doresc ca România să
    participe în continuare aşa cum am stabilit şi înainte la dezvoltarea noastră
    energetică, care ne-ar permite să ieşim din zona vulnerabilităţilor.
    Sunt riscuri politice, geopolitice şi economice pe care le-am abordat în
    discuţia noastră, iar evitarea lor ar plasa Republica Moldova într-un spaţiu
    european de stabilitate.

    Potrivit lui Timofti, criza economică şi
    politică prin care trece Republica Moldova nu a afectat relaţiile de cooperare
    cu România ci dimpotrivă, greutăţile au apropiat şi mai mult cele două
    state vecine.

  • Relaţiile Bucureşti-Chişinău

    Relaţiile Bucureşti-Chişinău

    La Chişinău, clasa politică şi strada par să rămână pe poziţii ireconciliabile. Mai amestecate decât oricând, ambele tabere includ, deopotrivă, vectori geopolitici filoruşi şi pro-occidentali. Învestirea, pe 20 ianuarie, a Guvernului, declarat pro-european, condus de Pavel Filip, s-a făcut cu voturile unei majorităţi eterogene, care merge de la liberali, promotori ai reunificării cu România, la foşti comunişti, tradiţional pro-moscoviţi, convertiţi peste noapte la social-democraţie.



    În stradă, manifestanţii mobilizaţi de socialişti şi populişti, despre care mulţi afirmă că-s teleghidaţi de la Moscova, au fuzionat cu adepţii platformei Demnitate şi Adevăr, un cartel de organizaţii non-guvernamentale ce se revendică de la valorile occidentale. Ruptura a intervenit pe alte coordonate. Puterea afirmă că de stabilitatea ei depinde nu doar menţinerea traseului european, ci însăşi statalitatea Republicii Moldova. Opoziţia acuză corupţia unei administraţii în mandatul căreia din sistemul bancar a dispărut un miliard de dolari, adică în jur de 15 procente din produsul intern brut.



    Într-una din primele şedinţe ale sesiunii parlamentare de primăvară ar urma să fie votată organizarea unui referendum privind alegerea preşedintelui ţării direct de cetăţeni şi nu, ca până acum, de deputaţi. Măsura e calificată de analişti drept o concesie făcută protestatarilor, care o consideră, însă, insuficientă şi continuă să ceară demisia în bloc a exponenţilor puterii şi organizarea de alegeri legislative anticipate.



    Pe acest fundal tensionat, premierul român, Dacian Cioloş, i-a trimis, sâmbătă, omologului său din statul vecin, Pavel Filip, o scrisoare in care detaliază reformele pe care Chişinăul trebuie să le adopte în cel mai scurt timp pentru deblocarea primei tranşe, de 60 de milioane de euro, din creditul rambursabil de 150 de milioane oferit de Bucureşti. Printre acestea figurează implementarea cu prioritate a agendei de asociere cu Uniunea Europeană, iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, stabilirea unei foi de parcurs pentru obtinerea cât mai rapidă a unui acord cu FMI şi numirea, printr-un proces transparent şi credibil, unui guvernator al Băncii Naţionale. Cioloş îi mai cere lui Filip să identifice şi să repare vulnerabilităţile sistemului bancar, reformarea justiţiei, combaterea corupţiei şi consultarea societăţii civile. Cei doi premieri par să aibă, deja, o relaţie funcţională.



    La nici o săptămână de la învestire, Filip a făcut la Bucureşti prima sa vizită peste hotare. “România este şi va rămâne alături de Republica Moldova” — mai afirmă şeful Guvernului tehnocrat de la Bucureşti, neuitând să avertizeze că sprijinul va veni gradual, în funcţie de eforturile întreprinse de Chişinău pentru ceea ce scrisoarea numeşte “asumarea şi aplicarea reformelor democratice, economice şi instituţionale”. Tocmai fiindcă Bucureştiul e direct afectat de corupţia, incompetenţa şi inconsecvenţa dovedite până acum de un partener căruia i-a susţinut decis şi energic aspiraţiile europene.

  • Împrumuturi pentru studenţii români în Marea Britanie

    Împrumuturi pentru studenţii români în Marea Britanie

    Studenţii români vor putea accesa fonduri de finanţare în Marea Britanie, începând cu anul universitar 2016-2017. Guvernul britanic a aprobat ca cetîţenii români să poată accesa împrumuturile destinate studiilor postuniversitare (master/MBA). Astfel, studenții români care se află în ultimul an la universități din România și din alte țări UE vor putea să acceseze împrumuturi între 4.000 și 35.000 de lire sterline pe an pentru cursuri de masterat din Regatul Unit.



    Pentru a accesa împrumuturile, studenții trebuie să fi avut reședința într-un stat membru al Uniunii Europene, în ultimii trei ani înainte de începerea programului și trebuie să aibă vârsta sub 60 de ani.


    Împrumutul va fi rambursat imediat după finalizarea studiilor, dar numai în cazul în care absolvenții depășesc o anumită limită de venituri. Rata dobânzii ce corespunde creditului este calculat la rata anuală a inflației în Marea Britanie, plus trei la sută, anunţă Business Review.



    În cazul în care absolventul se este angajat în România, el / ea va începe să ramburseze împrumutul numai după ce va avea un venit anual brut mai mare de 75.600 lei. În cazul în care studenții au obținut împrumuturi și pentru studii universitare, cele două sume ce vor trebui rambursate vor fi comasate”, a declarat Ana Maria Papp, manager al Departamentului pentru Învățământ Superior, IntegralEdu România.

  • Sprijin pentru Rep. Moldova

    Sprijin pentru Rep. Moldova

    România continuă şirul de acţiuni prin care sprijină
    Republica Moldova – fostul stat sovietic, majoritar românofon de care o leagă
    istoria, limba şi cultura comune – printr-un împrumut rambursabil de 150 de
    milioane de euro. Deputaţii români au ratificat, marţi, Acordul privind
    asistenţa financiară între Bucureşti şi Chişinău, banii urmând să fie trimişi
    în trei tranşe, prima dintre acestea, în valoare de 60 de milioane de euro,
    luna viitoare. Scadenţa este de cinci ani, cu posibilitatea de rambursare
    anticipată fără plata vreunui comision.

    Prezent la Bucureşti în momentul
    ratificării, premierul moldovean, Valeriu Streleţ, a declarat că împrumutul pe
    care România a decis să-l acorde Republicii Moldova reprezintă un gest pentru
    care Chişinăul îşi exprimă întreaga recunoştinţă şi a adăugat că autorităţile
    moldovene se vor strădui ca banii să fie cheltuiţi pentru promovarea reformelor
    şi modernizarea ţării. Valeriu Streleţ: Avem foarte multe fapte
    concrete de făcut înainte, avem de asigurat interconexiuni pentru sistemul
    nostru energetic, pe sistemul de alimentare cu gaze şi energie electrică, în
    aşa fel încât energia europeană şi implicit românească să ajungă la fiecare
    cetăţean al Republicii Moldova.

    Premierul român, Victor Ponta, a explicat
    că situaţia dificilă în care se află acum Republica Moldova este urmarea
    reacţiei Rusiei la afirmarea aspiraţiilor europene ale Chişinăului: Republica
    Moldova are azi, acum nevoie de un sprijin financiar pe care nu îl poate primi
    din altă parte decât din partea noastră pentru a trece peste o perioadă
    dificilă, pe care, eu v-o spun, o au în special din cauza sancţiunilor
    economice pe care Federaţia Rusă le-a impus Republicii Moldova pentru un singur
    gest: anul trecut Republica Moldova a semnat Acordul de asociere la Uniunea
    Europeană.

    Realizarea gazoductului Iaşi-Ungheni, programul privind
    microbuzele şcolare, investiţiile româneşti de 20 de milioane de euro în
    reabilitarea şi construcţia de grădiniţe, precum şi proiectul privind
    dezvoltarea sistemului SMURD şi în Republica Moldova sunt alte repere ale
    ajutorului pe care Bucureştiul l-a acordat de-a lungul timpului Chişinăului.
    Urmează să facem şi alţi paşi comuni care vor aduce Republica Moldova mai
    aproape de România şi, implicit, mai aproape de Europa, a declarat premierul
    moldovean.

    Valeriu Streleţ a fost primit şi de preşedintele Klaus Iohannis,
    care l-a asigurat că ţara vecină se poate baza în continuare pe ajutorul României.

  • Împrumut pentru Rep. Moldova

    Împrumut pentru Rep. Moldova

    Miercuri, la New York, în marja sesiunii anuale a
    Adunării Generale a ONU, preşedintele României, Klaus Iohannis, a discutat cu
    premierul Republicii Moldova, Valeriu
    Streleţ, despre valorificarea asistenţei financiare acordate de Bucureşti
    Chişinăului. Tot miercuri, a devenit
    efectivă decizia
    Executivului de la Bucureşti de a acorda statului vecin un împrumut
    rambursabil, de 150 milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani şi cu dobândă
    modică.

    Anunţat încă de săptămâna trecută, la şedinţa comună a celor două
    guverne, memorandumul a fost aprobat, fiindcă, explica premierul Victor Ponta: Acolo e foarte mare nevoie de sprijinul nostru, proiect în care
    trebuie să fim uniţi şi guvernarea şi opoziţia, pentru că e un proiect
    realmente naţional.

    Cu un patos neobişnuit, Ponta a adăugat că ‘‘ este
    datoria noastră fundamentală, este un moment dificil şi, dacă nu îi ajutăm noi,
    nu are cine să-i ajute în acest moment. Dacă nu îi ajutăm, ţara poate să ajungă
    în situaţia în care forţele politice pro-ruse pun din nou stăpânire pe Moldova,
    ca acum 70 de ani     – trimitere la anexarea, în 1940, în urma unui ultimatum, de
    către Moscova lui Stalin, a teritoriilor româneşti răsăritene pe care a fost
    creată actuala republică.

    Ultimele evenimente de la Chişinău par să-i dea,
    măcar în parte, dreptate. Manifestaţia antiguvernamentală, organizată,
    duminică, de socialiştii şi populiştii pro-moscoviţi, în opoziţie, a scos în
    stradă 20 de mii de persoane şi a confiscat centrul oraşului, care, în ultimii
    mai bine de 25 de ani, a fost spaţiul marilor adunări naţionale antisovietice
    şi anticomuniste.

    Opoziţia, care a preluat cu cinism protestele declanşate,
    tocmai în numele valorilor ocicidentale, de societatea civilă, militează
    deschis pentru o strângere a relaţiilor cu Moscova şi alăturarea Republicii
    Moldova la Uniunea vamală dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan.

    De cealaltă parte
    a baricadei, Guvernul tripartit, format de liberal-democraţi, democraţi şi
    liberali, declarat pro-europeni, are o majoritate parlamentară fragilă, de doar
    51 de procente, şi a fost dramatic discreditat după cel mai mare scandal
    politico-financiar din istoria de un sfert de veac a republicii.

    Banca centrală
    a descoperit că trei instituţii financiare de la Chişinău, reprezentând
    aproximativ o treime din activele bancare ale ţării, au acordat împrumuturi,
    nicicând returnate, în valoare totală de 1 miliard de dolari, echivalentul a
    15% din PIB. Tranzacţia a fost încheiată chiar înainte de alegerile
    parlamentare de la sfârşitul lui noiembrie 2014, câştigate foarte strâns de
    partidele proeuropene în faţa opoziţiei proruse, iar beneficiarii creditelor
    n-au fost identificaţi până azi.

    Pe fundalul protestelor, scrie analistul Nicu
    Popescu, de la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene,
    Republica Moldova se îndreaptă lent spre alegeri anticipate, fiindcă partidele
    aflate la guvernare nu mai au nici viziunea şi nici energia de a schimba
    radical situaţia.

  • Jurnal românesc – 20.04.2015

    Jurnal românesc – 20.04.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 27 aprilie, o vizită oficială în Italia, unde există cea mai mare comunitate de români din afara graniţelor ţării — au anunţat surse oficiale preluate de agenţiile de presă. Pe agendă se vor afla convorbiri cu omologul Sergio Mattarella, cu premierul Italiei, Matteo Renzi, precum şi o întâlnire cu români din această ţară. De la preluarea mandatului, preşedintele Iohannis a avut vizite oficiale în Franţa, Germania, Polonia, Republica Moldova şi Ucraina.



    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Angel Tîlvăr, afirmă, într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Agerpres, că la nivelul Departamentului pe care îl conduce este studiată o variantă prin care procedurile de finanţare pentru proiectele destinate diasporei să fie mai simple, iar fondurile mai uşor de accesat. Ministrul Tâlvăr a precizat că se doreşte fie modificarea Legii 321/2006, fie propunerea unei alte proceduri de finanţare, în aşa fel încât asociaţiile să întâmpine tot mai puţine greutăţi. După o primă sesiune în cadrul căreia 140 de proiecte au primit, anul acesta, accept de finanţare, s-a luat decizia organizării unei a doua sesiuni, astfel încât un număr cât mai mare de asociaţii să poată beneficia de ajutorul pe care statul român îl dă mediului asociativ în scopul păstrării identităţii româneşti.



    Irlanda este un partener constant al României în cadrul Uniunii Europene — a declarat ministerul de Externe de la Bucureşti, într-un comunicat la aniversarea a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale. MAE notează că un moment-cheie, care a confirmat calitatea relaţiilor româno-irlandeze, a fost decizia Dublinului de a liberaliza accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii, în iulie 2012, cu doi ani înainte de termenul limită de menţinere a restricţiilor pe piaţa comunitară. Una dintre cele mai dinamice componente ale relaţiei bilaterale cu Irlanda o reprezintă, conform MAE, colaborarea culturală. Aceasta a inclus organizarea, în octombrie 2014, a Zilelor Culturii Române la Dublin, eveniment amplu care a oferit publicului irlandez cele mai importante reuşite ale muzicii, filmului, teatrului, literaturii şi artelor româneşti din ultimii ani.



    România a obţinut de la Banca Mondială un împrumut de peste 200 de milioane de euro pentru un program de reducere a abandonului şcolar. Proiectul privind învăţământul din România este cel mai mare de acest fel susţinut de Banca Mondială în Europa şi regiunea Asiei Centrale şi va fi aplicat de ministerul Educaţiei în următorii şapte ani. Contractul de împrumut a fost semnat, la Washington, de ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici.



    Elevii au revenit de luni la şcoală, după o vacanţă de o săptămână. În acest semestru, tezele trebuie programate până pe 22 mai. Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, cursurile se vor încheia în 19 iunie. Excepţie fac clasele terminale de liceu, care vor termna cursurile pe 29 mai, întrucât 4 săptămâni sunt alocate examenului naţional de bacalaureat. De asemenea, elevii claselor a VIII-a nu vor mai veni la şcoală din 12 iunie şi se vor pregăti de evaluarea naţională. Vacanţa de vară va fi între 20 iunie şi 13 septembrie.

  • Sprijin pentru învăţământul şi justiţia din Rep. Moldova

    România susţine fără rezerve, în continuare, drumul pro-european al Moldovei vecine. Mesajul a fost transmis de premierul Victor Ponta omologului său de la Chişinău, Iurie Leancă, invitat să participe la ultima şedinta din acest an a cabinetului de la Bucureşti. Pe lângă sprijinul politic va exista unul economic şi financiar concret. Dovada o reprezintă cele 20 de milioane de euro acordate Republicii Moldova pentru dezvoltarea infrastructurii şcolare.



    Suma face parte dintr-un împrumut nerambursabil cifrat la 100 de milioane de euro. Premierul Ponta a mai anunţat că, începând din februarie, cetăţenii moldoveni care au viză pentru un stat membru al spaţiului Schengen de liberă circulaţie vor putea intra în România fără nici o altă viză suplimentară. 2013 a fost unul foarte productiv pentru relaţia bilaterală Chişinău-Bucureşti, declara premierul Iurie Leancă, în opinia căruia sprijinul autorităţilor române se înscrie în spiritul agendei europene de modernizare a societăţii şi instituţiilor statului moldovean. Iurie Leancă este optimist şi spune că Moldova va reuşi, având alături Bucureştiul, să aprofundeze procesul integrării europene. Iurie Leancă:



    “Faptul că la Vilnius am reuşit să avansăm deocamdată cu parafarea acestor documente, dar oricum, este un pas foarte important; nu am dubii că vom reuşi la anul să semnăm acordul de asociere, acordul de liber-schimb, astfel încât vom construi aranjamente comerciale, economice, cadrul juridic, care vor face astfel încât integrarea noastră economică şi, sper, ulterior politică în spaţiul european, împreună cu România şi prin România, să devină un proces absolut firesc”.



    În vreme ce, la Bucureşti, primii miniştri din România şi Republica Moldova confirmau relaţia frăţească dintre ţările lor, la Chişinău era anunţat ajutorul de 15 milioane de euro acordat de Comisia Europeană pentru implementarea strategiei de reformare a justiţiei până în 2016. Banii reprezintă o prima tranşă din cele 60 de milioane promise. Este un sprijin fără precedent acordat unei ţări non-comunitare, a subliniat ministrul moldovean al justiţiei, Oleg Efrim, la conferinţa de presă comună cu Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei Uniunii Europene.



    UE va acoperi mai mult de jumătate din costurile implementării strategiei de reformare a sistemului judiciar, reforma fiind o condiţie esenţială impusă de Comisie pentru ca Moldova să beneficieze de asistenţă din partea acesteia. Ajutorul venit din partea Bruxellesului este urmarea voinţei politice demonstrate de autorităţile de la Chişinău, care au parafat, recent, acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea, a precizat Pirkka Tapiola. UE condiţionează următoarele tranşe de implementarea satisfăcătoare a reformelor, în special în ce priveşte lupta cu corupţia.