Radio România Internațional

Tag: imprumuturi

  • Noi reguli pentru creditele de consum

    Noi reguli pentru creditele de consum


    De pe un afiș publicitar, ne zâmbește larg o familie caucaziană. Fericirea lor este datorată unui credit. La televizor, un clip publicitar ne arată cum probleme financiare ale unui vârstnic sunt rezolvate datorită unui credit instant. Ceea ce apare scris foarte mic pe afiș, și fugitiv pe ecran, este costul real al împrumutului. De multe ori, chiar și în fața ofițerului de credit al unei bănci comerciale, clienții nu sunt informați așa cum trebuie despre toate costurile creditului. Dar, aceste lucruri ar trebui să se schimbe după introducerea în legislația națională al unui nou set de reguli.



    Parlamentul European a adoptat, săptămâna aceasta, reguli noi privind creditele de consum pentru a proteja consumatorii de îndatorarea excesivă, dar și pentru corecta informare a acestora de către instituțiile care oferă împrumuturi.


    Cele mai importante schimbări adoptate de deputații europeni sunt: evaluarea corespunzătoare a bonității consumatorului; plafonarea taxelor și comisioanelor; opțiunea de a renunța necondiționat la credit timp de 14 zile; reclamele ce trebuie să avertizeze în mod clar că orice împrumut are un cost.



    Noile reguli vor impune creditorilor să ofere consumatorilor informațiile standard într-un mod mai transparent și să asigure accesul facil la toate informațiile esențiale pe orice dispozitiv, inclusiv pe telefoanele mobile.



    Totodată, eurodeputații au subliniat necesitatea ca publicitatea pentru credite să nu încurajeze îndatorarea excesivă a cetățenilor și să includă un mesaj explicit cu privire la costurile asociate creditului.



    Pentru a stabili dacă un anume împrumut este potrivit nevoilor și posibilităților consumatorului, creditorii vor trebui să acceseze anumite informații. Acestea sunt legate de la obligațiile financiare și la cheltuielile curente ale solicitantului, iar creditorii nu trebuie să ia în calcul datele colectate de pe rețelele de socializare sau informațiile despre starea de sănătate a acestuia, susține legislativul european.



    Regulile privind creditele de consum aflate în vigoare au fost adoptate în 2008, de aceea era nevoie de o actualizare pentru a se adapta la contextul actual, subliniază forul legislativ european.



    Directiva privind creditele de consum include reguli care are ca scop protejarea cetățenilor europeni, dar și promovarea pieței împrumuturilor pentru consum în UE. Creditorii sunt obligați să ofere informații care permit clienților să compare ofertele din piață și să ia decizii în deplină cunoaștere a condițiilor de creditare. În același timp, consumatorii au la dispoziție 14 zile pentru a renunța la un contract de credit, dar și opțiunea de a rambursa anticipat împrumutul, ceea ce reduce costurile totale.



    Noile reguli se vor aplica creditelor până la 100.000euro, dar fiecare stat membru poate extinde pragul în funcție de condițiile locale. Parlamentul European dorește ca


    Parlamentul European mai menționează că trebuie reglementări și pentru descoperirea de cont (overdraft) , dar și pentru depășirea a limitei de credit. Cu toate acestea, eurodeputații au concluzionat că fiecare stat membru să decidă dacă aplică regulile pentru creditele de consum și pentru alte produse bancare: împrumuturile de până la 200 de euro, credite fără dobândă sau credite care se rambursează în mai puțin de trei luni cu costuri reduse.



    Regulile trebuie să treacă de votul Consiliului UE, apoi fiecare stat va trebui să le introducă în legislația națională.



    Video în limba engleză / Sursa: Parlamentul Eurpoean



  • Jurnal românesc – 11.02.2016

    Jurnal românesc – 11.02.2016

    Alegerile locale din România vor avea loc pe 5 iunie, iar campania
    electorală se va desfăşura între 6 mai şi 4 iunie – a decis Guvernul, în
    şedinţa sa de miercuri.Fondurile alocate de la buget pentru organizarea scrutinului local
    vor fi de 350 de milioane de lei, mai mari decât în urmă cu patru ani. Alegerile locale din vară vor fi urmate, în toamnă, de
    cele legislative.


    Autorităţile române intenţionează să solicite
    Băncii Europene de Investiţii să se implice în dezvoltarea unor proiecte în
    parteneriat public-privat. Subiectul a fost discutat la Bucureşti de şeful
    Băncii, Werner Hoyer, cu preşedintele României, Klaus Iohannis, şi cu premierul
    Dacian Cioloş. Anul trecut, împrumuturile acordate de BEI României au însumat
    228 milioane de euro. În acelaşi timp,
    se află în stadiu avansat de pregătire două împrumuturi pentru cofinanţarea
    fondurilor europene, în valoare de 1,3 miliarde euro.
    În ultimii 25 de ani, România a beneficiat de la BEI de investiţii pe termen
    lung în valoare de peste 10 miliarde de euro, cruciale pentru crearea de locuri
    de muncă, întărirea creşterii economiei şi îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor.


    Ministerul de Externe de la Bucuresti a anunţat că printre
    persoanele rănite în accidentul feroviar de marţi, din sudul Germaniei, se află
    şi o româncă. Starea sa este gravă, dar stabilă. Preşedintele Klaus
    Iohannis a transmis condoleanţe premierului landului Bavaria pentru victimele
    accidentului care a avut loc lângă oraşul Bad Aibling. Cel puţin zece oameni au
    murit şi peste 80 au fost răniţi în urma coliziunii frontale între două trenuri
    de navetişti. Potrivit presei
    germane, accidentul ar fi avut loc din cauza unei erori umane.


    Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va face, pe
    16-17 februarie, o vizită oficială la Bucureşti – a anunţat, miercuri,
    Preşedinţia de la Chişinău. El va avea întrevederi cu omologul sau, Klaus
    Iohannis, cu premierul Dacian Cioloş, cu preşedintele Senatului, Călin
    Popescu-Tăriceanu, precum şi cu alte oficialităţi române. În cadrul discuţiilor
    vor fi abordate subiecte privind relaţiile bilaterale, agenda europeană a
    Republicii Moldova, precum şi colaborarea în plan economic, politic şi social
    dintre cele două state. De asemenea, preşedintele Timofti urmează să înmâneze,
    cu ocazia acestei vizite, distincţiile conferite anterior preşedintelui
    Iohannis, secretarului de stat Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii
    de Urgenţă din ministerul de Interne, şi popularului actor Florin Piersic, care
    a împlinit, recent, 80 de ani.


    Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu
    Sărat Alexandru Vişinescu a fost
    întemniţat la închisoarea Rahova, după ce fusese condamnat definitiv, de
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la 20 de ani de detenţie pentru săvârşirea
    de infracţiuni contra umanităţii.
    Conform procurorilor, în perioada 1956-1963, când s-a aflat la conducerea
    penitenciarului, deţinuţi politici – opozanţi ai regimului comunist – au fost
    supuşi unor condiţii de natură să ducă la distrugerea lor fizică. Decesul deţinuţilor survenea, astfel, în urma unui proces
    lent, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic. Până în prezent, au fost identificaţi 138 de
    deţinuţi care au trecut prin penitenciarul condus de Alexandru Vişinescu, între
    care liderii naţional-ţărănişti Ion Mihalache, Corneliu Coposu şi Ion
    Diaconescu.Potrivit istoricilor, peste 600 de mii de români au fost
    întemnitati din motive politice în timpul dictaturii comuniste dintre 1947 si
    1989.

  • Jurnal românesc – 27.10.2015

    Jurnal românesc – 27.10.2015

    Proiectul legislativ privind votul prin corespondenţă va intra, miercuri, în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care are rol decizional. Acum o săptămână, propunerea legislativă a fost adoptată cu largă majoritate, de Senat, atât PSD, care domină Guvernul de coaliţie, cât şi PNL, cel mai important partid din opoziţie, susţinând proiectul. Acesta a fost, în schimb, criticat de UDMR şi ALDE, al cărei lider, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a avertizat că poate fi atacat la Curtea Constituţională, întrucât nu respectă articolul din legea fundamentală potrivit căruia votul este universal, egal, direct şi secret. Potrivit proiectului, această modalitate de vot va fi utilizată la alegerile parlamentare, prezidenţiale şi europarlamentare doar de către românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Cu câteva luni înaintea fiecarui scrutin, aceştia trebuie să se înscrie în Registrul Electoral şi la fiecare 10.000 de alegători se înfiinţează câte un birou electoral pentru votul prin corespondenţă.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, face, de marţi până sâmbătă, o vizită în Spania, unde se va întâni atât cu membri ai administraţiei, cât şi cu reprezentanţi ai importantei comunităţi româneşti din această ţară.



    Peste 1.800 de militari români şi 300 americani participă, până pe 6 noiembrie, în Poligonul Smârdan din Galaţi, la exerciţiul JUSTICE SWORD. Acesta urmăreşte antrenarea militarilor participanţi în vederea armonizării tacticilor şi procedurilor de operare, creşterii încrederii în armamentul din dotare şi coeziunii de grup.



    Românii au tot mai multă încredere în moneda naţională. În ultimul an, volumul creditelor în lei a crescut cu aproape 30 de procente, în timp ce împrumuturile în valută au scăzut cu peste 10% – a anunţat Banca Naţională de la Bucureşti. La începutul lui octombrie, clienţii persoane fizice aveau în conturi bancare peste 12 miliarde de euro şi aproape 90 de miliarde de lei, echivalentul a circa 20 de miliarde de euro.



    Aproape 90.000 de şomeri din România au reuşit să se angajeze în perioada aprilie-iulie, a anunţat, luni, Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, care a publicat pentru prima dată analiza trimestrială a evoluţiei persoanelor aflate în şomaj. Din cei 22 de milioane de şomeri înregistraţi la sfârşitul primului trimestru în ţările europene, peste patru milioane au reuşit să-şi găsească un loc de muncă în trimestrul al doilea, iar alte aproape patru milioane au renunţat să mai caute de lucru, intrând în categoria persoanelor inactive.



    Secretarul de stat în Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, Alexandru Năstase, a anunţat că valoarea investiţiilor străine directe în România a ajuns, în primele opt luni ale anului, la 2, 4 miliarde de euro, în creştere faţă de 2014. În cadrul Forumului Investitorilor Străini de la Bucureşti, el afirmă că România trebuie să-şi recâştige locul pe harta investiţiilor străine, iar situaţia economică actuală pozitivă trebuie luată în considerare. La rândul său, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a apreciat că România trebuie să îmbunătăţească mediul de afaceri pentru a reduce costurile ascunse pentru companii, iar în acest sens este importantă şi îmbunătăţirea administraţiei publice.