Radio România Internațional

Tag: imunitate

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Tru România fură raportate ñiercuri 27.346 di noi infecții cu SARS-CoV-2, ma puțăne andicra di ​​dzuua precedintă, și 176 di dicese asociate, 5 ditu aestea di la ună dată anterioară. Uidisitu cu experților, cari idintificară varianta Omicron a coronavirusului tru tute probele secvențiate, easti posibil ca România s’aibă amintată imunitate di cupie, iara a ţinţea dalgă di pandimie easti cabaia probabil să s’bitisească tru primăvară. Rata di vaccinare armâne multu scădzută, iara numirlu a cetățenilor vaccinați complet easti puțăn cama di 8 milioane.



    CONFERINȚA. Ministrul român a Sănătatillei, Alexandru Rafila, participă adză și mâne la ună conferință comună a miniștrilor di externe și a sănătatillei ditu UE pi tema sănăttatillei globale și la ună adunari informală a miniștrilor sănătatillei ditu UE, cari s’hibă Lyon și Grenoble (Franța). Aţeali 2 evenimente sunt organizate di președinția franceză a Consiliului UE. Participanțălli va să zburască ti misurile UE tra s’agiută craturli pi cali di dizvoltare tru accesarea medicamentelor tru contextul a pandimiillei di COVID-19 și tra s’anvărtuşeadză sistemele naționale di asistență medicală. Reuniunea informală a miniștrilor sănătatillei va s’aibă tu amprotusa intervenția și reziliența sistemelor di sănătate publică tru caz di criză și dizvoltarea comună a politiţlor tra s’ndreagă ună Uniune a sănătatillei”.



    MOȚIUNE. Cameara a Deputațlor di București nu apruke ñiercuri moțiunea simplă dipusă di partidul di opoziție USR contra a ministrului liberal ali energie Virgil Popescu, cu 98 di voturi tra și 190 contra. Uidisitu cu autorilli, Popescu easti ună fuvirseari la adresa securittillei energetice a României și lipseaşti s’hibă demis ună ş-ună. Moțiunea eara programată tra debatiri luni, ama andamusea fu suspendată după ţi coprezidentulu a partidului naționalist AUR, George Simion, lu zmutică ministrul ali energie tru timpul a discursului a lui. Andamasea fu loată diznău, ama hiinda prezență maş parlamentarii opoziției ditu AUR și USR. Virgil Popescu și parlamentarlli ditu coaliția di guvernământ fudziră ditu sala tru semn di protest. Procurorii discllisiră un dosar penal tu ligătură cu niakicăsearea faptă.





    UCRAINA. Eforturli diplomatiţi internaționale continuă cu scupolu ti detensionarea a conflictului anamisa di Rusia și Ucraina. Prezidentulu a Franțăllei, Emmanuel Macron, c4ftă un dialog dinamic cu Rusia, pi cari îl lugurseaşti goala cearei ta s’agiună tu irine tru Ucraina. Macron zbură cu liderul rus Vladimir Putin la Moscova și cu omologul a lui ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev și u spusi pitipsearea că va s’facă progrese tru negocierile di irini, ama feaţi timbihi că riscurile nică există și că va s’ahiibă ananghi di meşi cu negocieri. Tu arada a lui, prezidentulu Volodymyr Zelensky spusi că așteaptă cu niarăvdare riloarea negocierilor cu Rusia tru format Normandia, intermediate di Franța și Germania. El insistă că prezidentulu Putin tinisi acordurile di Minsk, a curi clauză principală s’referă la suvearanitatea ali Ucraină. Tensiunile ruso-ucrainene nica eara discutate, marță, la Berlin, di cancelarul german Olaf Scholz cu prezidentălli ali Franță Emmanuel Macron și ali Poloniei, Andrzej Duda. Germania, Franța și Polonia sunt unite” tru scupolu a lor ta s’ţănă irinea tru Europa, spus cancelarul german, cari va s’nkisească Moscova stămâna yinitoare.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Imunitatea şi justiţia

    Imunitatea şi justiţia

    Pe 5 septembrie,
    senatorii şi deputaţii de la Bucureşti reveneau la serviciu pentru ultima
    sesiune a actualului Parlament – una scurtă, de doar trei luni, care precede
    alegerile legislative de pe 11 decembrie. Odată cu întoarcerea aleşilor în
    bănci, s-au reactivat şi cei mai temuţi adversari ai corupţiei din politică:
    procurorii DNA şi, respectiv, manifestanţii civici.

    Mii de oameni s-au strâns,
    joi, în faţa Palatului Parlamentului din Bucureşti, precum şi în centrele altor
    mari oraşe din ţară, pentru a protesta faţă de respingerea în Senat a cererii
    DNA de începere a urmăririi penale a senatorului Gabriel Oprea, fost
    vicepremier şi ministru de Interne.

    Este un vot
    politic care blochează justiţia, a conchis şefa DNA, Laura Codruţa
    Kovesi, după ce colegii i-au menţinut imunitatea lui Oprea. Acesta este
    acuzat de ucidere din culpă, după ce, acum aproape un an, un poliţist care
    făcea parte din coloana sa oficială şi-a pierdut viaţa într-un accident de
    motocicletă. Potrivit DNA, vicepremierul ar fi făcut în acel moment o deplasare
    în interes privat, care nu-i dădea dreptul la coloană oficială.

    Deopotrivă experţii din justiţie şi comentatorii
    din mass-media califică drept mai degrabă inconsistente aceste acuzaţii şi spun
    că Oprea, deja protagonist al altor dosare penale, mult mai grave, nu risca
    neapărat o condamnare în cazul poliţistului decedat accidental.

    Revolta
    manifestanţilor a fost, însă, alimentată de refuzul senatorilor de a permite
    urmărirea penală a unuia dintre ei. Protestatarii au declarat, pentru reporterii
    Radio România: Vrem
    dreptate, nu imunitate. -: Din nefericire, suntem guvernaţi de parlamentari cu
    imunitate, care nu pot face nimic altceva decât să fure şi să ne aducă la sapă
    de lemn. Cât să mai suportăm? -: Nu sunt respectate regulile şi regulile sunt
    diferite pentru diferiţi oameni. Asta i-am explicat şi copilului, că m-a
    întrebat de ce venim. -: Parlamentul a scuipat pe obrazul justiţiei şi al
    familiei, refuzând. Da, domnule, noi nu acuzăm. Nu e rolul nostru să punem
    ştampile, dar să lase procurorii să meargă în faţa judecătorilor şi să decidă
    în această situaţie.

    Protestele au fost de o virulenţă şi o anvergură fără precedent din noiembrie
    2015, când guvernul de coaliţie condus de social-democratul Victor Ponta
    demisiona sub presiunea unor gigantice marşuri anticorupţie. Şi, cu nici trei
    luni înainte de alegeri, clasa politică pare să fi speriat.

    Preşedintele Klaus Iohannis a avertizat că e nevoie de
    reevaluarea sistemului de imunităţi, inclusiv a celei prezidenţiale. PNL
    a solicitat reluarea votului asupra ridicării imunităţii lui Oprea, iar PSD a
    anunţat că e de acord. Oprea însuşi a scris pe un
    site de socializare că va cere preşedintelui Senatului să supună încă o dată la
    vot cererea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul său. El a
    mai spus că va solicita colegilor să voteze în favoarea acestei solicitări,
    fiindcă nu fuge de justiţie şi se consideră nevinovat. Nu este, însă, clar dacă, procedural, votul va putea fi
    repetat.

  • Deciziile parlamentarilor stârnesc reacţii

    Deciziile parlamentarilor stârnesc reacţii

    Final
    apoteotic de sesiune a Parlamentului de la Bucureşti! Fraza trebuie, desigur,
    citită în cheie ironică. De-a lungul timpului, aleşii românilor, de multe ori
    considerându-se mai presus de orice şi oricine, şi-au acordat – întrecând orice limită a bunului simţ – privilegii peste privilegii. Au adoptat
    şi legi care să îi pună la adăpost de reprezentanţii Justiţiei, în cazul în
    care aceştia ar fi intenţionat să îi
    ia la bani mărunţi pentru nereguli, unele flagrante, de care se fac vinovaţi.

    Cea mai recentă decizie
    datează chiar de miercuri: în
    perspectiva alegerilor legislative din toamnă care s-ar putea să îi văduvească de un loc în Parlament,
    deci şi de imunitate, deputaţii şi senatorii au adoptat cu 306 voturi
    pentru şi doar o abţinere un proiect de lege potrivit căruia cei
    care şi-au angajat rudele la propriile cabinete parlamentare înainte de 21
    august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.

    Regret votul de
    dezincriminare a conflictului de interese pentru parlamentari     – a reacţionat, pe pagina sa de Facebook, ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Am
    fost, nu demult, somată să spun ce înţeleg prin restauraţie. Exact asta. Mai
    înţeleg, parafrazând, o tiranie parlamentară     – a mai scris ministrul.

    În plus, potrivit dnei
    Prună, la adoptarea în Parlament a proiectului de lege nu au existat,în mod regretabil,
    discuţii, iar reprezentantului Guvernului nu i s-a dat cuvântul.

    Specialişti în
    drept spun că, prin dezincriminarea conflictului de interese, parlamentarii
    şi-au creat o clauză specială de nepedepsire. Totodată, ei şi-au acordat
    posibilitatea ca, pe viitor, să îşi poată angaja liniştiţi rudele.

    Agenţia
    Naţională de Integritate a venit, la rândul ei, cu precizări. Pe de o parte, a avertizat
    că decizia de miercuri, din Parlament, vine în contradicţie cu reglementările
    din Codul Penal, ce sancţionează încă din 2003 conflictul de interese. Pe de
    alta, votul parlamentarilor nu afectează dosarele privind această infracţiune,
    pe rolul instanţelor fiind 29 de astfel de cauze. Mai mult, în perioada
    2011-2015, ANI a identificat 56 de cazuri în rândul parlamentarilor, din care 26
    de natură penală. În majoritatea dosarelor, instanţa a dat câştig de cauză ANI.
    Numai în 2015, 10 parlamentari au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare
    sau la amendă penală pentru conflict de interese.

    Legii fundamentale a
    României, jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi principiilor statului de
    drept îi contravine şi o altă lege potrivit căreia primarii, consilierii locali
    şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare,
    îşi pot păstra mandatul, consideră preşedintele Klaus Iohannis. Motiv pentru
    care acesta a contestat legea la Curte, invocând şi atingerea adusă luptei anticorupţie.

  • Retrospectiva săptămânii 31.01 – 6.02.2016

    Retrospectiva săptămânii 31.01 – 6.02.2016

    Discuţii privind alegerile locale din România



    Premierul tehnocrat, Dacian Cioloş a
    discutat, luni, cureprezentanţii
    formaţiunilor politice parlamentare din România, propunerea PNL privind
    posibilitarea revenirii la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
    Liberalii consideră că varianta ar extinde puterea alegătorilor şi că actualul
    sistem cu un singur tur avantajează partidele mari. Propunerea mai este
    susţinută doar de Mişcarea Populară şi de Partidul Socialist Român. De cealaltă
    parte, Partidul Social Democrat, Uniunea Naţională pentru Progresul României,
    Uniunea Democrată Maghiară din România şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor
    nu doresc modificarea legii acum, deoarece ar contraveni unor decizii ale
    Curţii Constituţionale ce interzic schimbarea legislaţiei electorale cu mai
    puţin de un an înaintea alegerilor. După consultări, primul-ministru a
    declarat: Nu accept ca
    Guvernul să fie folosit ca instrument de oricare partid pentru a-şi atinge
    obiectivele strict de partid. Eu cred că o astfel de dezbatere ar trebui să
    continue, pentru ca pe viitor să fie clar ce vrem. Fiindcă observ că, în
    momentul de faţă, nici partidele nu ştiu exact ce vor. Ceea ce am concluzionat
    este că există o majoritate în Parlament care nu doreşte, acum, o modificare
    acum a regulilor jocului. PNL a
    anunţat ca nu va renunţa la
    demersul pentru organizarea alegerilor locale în două tururi de scrutin. Pe
    de altă parte, PSD şi UNPR au semnat. joi, un protocol de colaborare pentru alegerile locale şi cele parlamentare. Social democraţii doresc
    încheierea unui protocol similiar şi cu ALDE.



    Fostul ministru român de interne, Gabriel
    Oprea fără imunitate; demisie a procurorului
    general al României, Tiberiu Niţu



    Fostul ministru român de interne,
    senatorul UNPR, Gabriel Oprea, a rămas fără imunitate. Plenul Senatului a
    aprobat cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de încuviinţare a începerii urmăririi
    penale impotriva lui Oprea în dosarul privind presupusa
    sa escortare ilegală de către Poliţia Rutieră, care a dus, într-un caz, la
    moartea unui poliţist. Gabriel Oprea este acuzat de abuz în serviciu cu
    obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul în perioada în care
    a deţinut funcţia ministerială. Oprea susţine în continuare că este nevinovat. În
    schimb, procurorul-şef
    al României, Tiberiu Niţu, a demisionat pe fondul anchetei legate de folosirea
    abuzivă a coloanelor oficiale. El a
    precizat că, deşi nu se consideră vinovat, a luat această
    decizie întrucât numele şi funcţia sa au fost asociate în mod artificial cu o
    situaţie care aduce prejudicii de imagine instituţiei pe care a condus-o. Legea
    prevede că numai preşedintele, premierul şi cei doi preşedinţi ai Camerei
    Deputaţilor şi Senatului au dreptul la coloană oficială, iar miniştrii o pot
    utiliza doar în cazuri de urgenţă.



    Bucureştiul salută anunţul SUA de a
    suplimenta semnificativ bugetul apărării în 2017 pentru contracararea ameninţărilor din Estul Europei



    Autoritatile
    române au salutat la unison anunţul SUA legat de creşterea de patru ori a
    bugetului pe 2017 destinat Iniţiativei pentru reasigurare
    europeană. Potrivit acestora,anunţul
    reprezintă o confirmare a angajamentului puternic al Statelor Unite pentru
    securitatea europeană, întărind măsurile NATO destinate apărării colective şi descurajării
    factorilor de risc. Implementarea măsurilor anunţate de Washington va contribui
    semnificativ la consolidarea securităţii României şi a celorlalţi aliaţi în
    faţa provocărilor de securitate cu care se confruntă regiunea. Ambasadorul
    român în Statele Unite, George Maior, susţine că alocarea suplimentară de resurse
    pentru contracararea ameninţărilor din Estul Europei este o veste buna pentru
    România, carepoate juca rolul de partener al
    SUA în asigurarea descurajării provocărilor Pentagonul a anunţat
    că SUA îşi vor consolida în mod semnificativ prezenţa militară americană în
    Europa de Est cu trupe, tancuri şi artilerie, pentru
    a contracara pericolul reprezentat de Rusia




    Comisia
    Europeană şi-a îmbunătăţit estimările legate de creşterea economică a României
    pe 2016


    Creşterea
    economică a României ar urma să atingă un vârf de 4,2% în 2016, iar în 2017 se
    va modera uşor la 3,7%, potrivit previziunilor economice de iarnă publicate,
    joi, de Comisia Europeană. In toamna, Executivul comunitar prognoza o creştere
    de 4,1% pentru acest an şi de 3,6% pentru anul viitor. Potrivit estimărilor,
    principalul motor al creşterii economice va rămâne cererea internă, în timp ce
    contribuţia netă a exporturilor va rămâne negativă.Reducerea TVA de la 24% la 20% în ianuarie şi
    majorarea salariului minim în mai vor stimula consumul şi va stimula creşterea
    economică. Totuşi CE
    atrage atenţia că există şi o serie de riscuri, în pofida avansului economic
    robust. Din cauza reducerilor de taxe şi a creşterii
    cheltuielilor, deficitul bugetar se va majora substanţial de la 1 % in 2015la 3% anul
    acesta şi va ajunge până la 4%, anul viitor. Alimentată de creşterea
    salariilor, şi inflaţia se va accelera de la mijlocul anului.Prognoza CE este similară cu a companiei Coface,
    specializată în managementul riscului de credit, care estimează, pentru 2016, o
    creştere economică de 4,2% pentru România. Si Banca Mondială şi-a
    îmbunătăţit prognozele pentru acest an, economia românească urmând să
    înregistreze, potrivit instituţiei, un avans de 3,9%.




  • Retrospectiva săptămânii 21.06 – 27.06.2015

    Retrospectiva săptămânii 21.06 – 27.06.2015

    Strategia Naţională de Apărare a Ţării


    Parlamentul României a adoptat, marţi, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2015-2019, prezentată anterior de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a precizat că Strategia vizează, între altele, protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale tuturor cetăţenilor şi garantarea siguranţei lor, incluzând şi domenii precum economia, educaţia, sănătatea sau problemele de mediu. Parteneriatul strategic cu SUA, apartenenţa la NATO şi la UE sunt reafirmate ca piloni ai politicii externe şi de securitate. Tot marţi, legislativul român a aprobat înfiinţarea a două structuri NATO la Bucureşti – Unitatea de Integrare a Forţelor NATO şi Comandamentul Multinaţional de Divizie.



    România va găzdui armament greu dislocat de Washington


    România se numără între ţările din zona Balticii şi a Europei Centrale în care Washingtonul va disloca temporar, în coordonare cu aliaţii săi, aproximativ 250 de tancuri, vehicule de luptă Bradley, mortiere cu autopropulsie şi echipamentul de luptă blindat asociat. Departamentul american al Apărării a precizat că măsura este menită să sprijine antrenamentele şi exerciţiile desfăşurate de unităţile militare dislocate prin rotaţie în Europa. Peste 1.000 de militari din 25 de ţări membre ale Alianţei au participat, începând din 17 iunie, în poligonul Cincu, din centrul Romaniei, la un amplu exerciţiu de apărare colectivă a NATO. În cadrul acestui exerciţiu, pentru prima dată, structuri ale unui Comandament Aliat Întrunit au fost dislocate în România şi, tot în premieră, a fost exersat transferul comenzii şi controlului Forţei de Răspuns a NATO spre o locaţie temporară.



    Ministrul român al Apărării la summitul NATO de la Bruxelles


    Miniştrii apărării din ţările NATO au decis suplimentarea de la 13 mii la 40 mii a efectivelor Forţei de Reacţie Rapidă, iar printre cele şapte state aliate care vor conduce această forţă în următorii ani se numără şi România. Prezent la reuniunea de la Bruxelles, ministrul român al apărării naţionale, Mircea Duşa, a apreciat că ar trebui urgentată deschiderea unui Birou de Legătură al NATO la Chişinău. Mircea Duşa a reafirmat, de asemenea, poziţia fermă a României privind independenţa politică, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul graniţelor recunoscute la nivel internaţional.



    Măsuri de relaxare fiscală în noul Cod de profil


    Deputaţii români au votat, miercuri, proiectul noului Cod fiscal şi pe cel de procedură fiscală, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Camera Deputaţilor este for decizional. Una din măsurile principale ale noii legi este reducerea TVA de la 24 la 19%, de anul viitor. Noul Cod Fiscal mai prevede, între altele, renunţarea la taxa pentru construcţii speciale şi eliminarea accizei pe carburanţi, respectiv a impozitului de 16% pe veniturile din dividende. FMI şi CE au avertizat asupra riscului ca, odată cu aplicarea acestor măsuri de relaxare fiscală, România să depăşească ţinta de deficit bugetar convenită în acordul stand-by de tip preventiv, aflat în derulare. Măsurile de relaxare fiscală vor determina o creştere temporară a deficitului bugetar al României, dar acesta va fi păstrat sub nivelul de 3% din PIB – a dat asigurări ministrul finanţelor publice. Eugen Teodorovici a anunţat, după discuţiile avute cu experţii europeni la Bucureşti, că autorităţile române nu au reuşit să ajungă la un acord cu reprezentanţii Comisiei Europene în privinţa Codului Fiscal, subiectul urmând să fie dezbătut în cadrul întâlnirii miniştrilor de finanţe (Ecofin) din 14 iulie.



    Noua lege electorală în România


    Tot miercuri, deputaţii au aprobat proiectul Legii alegerilor parlamentare. Documentul prevede, în principal, revenirea la votul proporţional pe liste şi păstrarea pragului electoral de 5% şi stabileşte norme de reprezentare a parlamentarilor la numărul de cetăţeni. Şi în acest caz, Camera Deputatilor este for decizional. În 2016, legislativul român va avea 134 de senatori şi 308 deputaţi, la care se adaugă 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară şi 6 parlamentari din partea diasporei. Proiectul a fost susţinut de toate grupurile parlamentare.



    Situaţia premierului Victor Ponta


    În Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne din Parlamentul European a fost discutată, joi, situaţia premierului român Victor Ponta (PSD), pentru care deputaţii de la Bucureşti nu au aprobat cererea DNA de ridicare a imunităţii parlamentare. Procurorii solicitaseră încuviinţarea începerii urmăririi penale faţă de deputatul Victor Ponta pentru posibil conflict de interese. Premierul a fost pus sub urmărire penală de către DNA pentru alte fapte, fiind acuzat de fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani – fapte care s-ar fi produs în urmă cu câţiva ani, când era avocat. Şeful executivului de la Bucureşti se recuperează în prezent după o operaţie, iar vicepremierul Gabriel Oprea asigură interimatul.



    Preşedintele Klaus Iohannis, la reuniunea de vară a Consiliului European


    După discuţii intense pe dosare urgente ale spaţiului comunitar, liderii statelor membre au decis că 40 de mii de imigranţi vor fi relocaţi din Grecia şi Italia către alte state în următorii doi ani, iar miniştrii de interne vor finaliza schema la sfârşitul lunii iulie şi alţi 20 de mii vor fi reinstalaţi. Este doar una dintre deciziile luate la reuniunea de vară a Consiliului European, la care România a fost reprezentată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Înainte de a merge la Bruxelles, şeful statului român l-a nominalizat în funcţia de director al SIE pe Mihai-Răzvan Ungureanu. Acesta a mai condus SIE intre 2007 si 2012, a fost ministru de externe in perioada 2004-2007 şi prim ministru în prima jumătate a anului 2012.

  • Deputaţii resping urmărirea penală a premierului Ponta

    Deputaţii resping urmărirea penală a premierului Ponta

    Acuzat
    de conflict de interese, faptă pe care ar fi comis-o în perioada exercitării
    mandatului, premierul Victor Ponta şi-a păstrat imunitatea parlamentară de care
    beneficiază ca deputat. 231 dintre colegii săi – din
    arcul guvernamental format din PSD, UNPR, PC şi PLR – au votat împotriva
    cererii înaintate de procurorii anticorupţie şi doar 120, din opoziţia liberală
    şi populară, pentru. Scorul era previzibil, fiindcă, de vineri încoace, de când
    DNA a anunţat declanşarea urmăririi penale contra lui Ponta, colegii de partid
    şi de coaliţie s-au întrecut în declaraţii de solidaritate şi fidelitate faţă
    de un premier pe care-l consideră victima justiţiei teleghidate politic. Pentru
    preşedintele Klaus Iohannis, în schimb, votul din Cameră este o probă de
    iresponsabilitate şi de sfidare la adresa cetăţenilor.

    Klaus
    Iohannis: Să distrugi instituţii şi principii pentru a salva cariera unei
    persoane este, din punctul meu de vedere, inacceptabil într-o democraţie. Ce să
    înţeleagă un cetăţean simplu de aici? Că oricine este acuzat de o faptă penală
    poate fi cercetat şi judecat, dar primul ministru nu, fiindcă dispune de o
    majoritate parlamentară. Ce se înţelegem cu toţii de aici? Că există două
    Românii: una a oamenilor simpli şi una a domnului Ponta?
    Victor
    Ponta dispreţuieşte legea şi îi dispreţuieşte pe
    români – au afirmat şi liderii PNL, prin vocea co-preşedintei Alina
    Gorghiu. În replică, şeful Guvernului susţine că
    soluţia pentru ieşirea din criză este ca el să prezinte procurorului toate
    datele cerute, iar Cabinetul să fie lăsat să îşi continue activitatea. Ponta
    mai spune că vehemenţa cu care Iohannis i-a cerut să demisioneze ar fi
    alimentată de dorinţa acestuia de a-şi aduce partidul de suflet, PNL, la
    guvernare.
    Victor Ponta: Bătălia politică a revenit la momentul, pe
    care probabil vi-l amintiţi, al dosarelor. Şi vineri mi-a venit mie rândul. De
    ce, când toate lucrurile merg în direcţia bună, când toată lumea laudă România,
    trebuie să ne întoarcem nişte ani în urmă, să purtăm războaie cu dosare ca să
    plece Ponta, să vină Gorghiu?
    Premierul nu mai poate fi, aşadar,
    cercetat pentru acuzaţia de conflict de interese, dar DNA poate continua investigaţiile
    pentru faptele penale pe care le-ar fi comis acum aproape un deceniu, pe când
    când era doar avocat – fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi
    spălare de bani. Noul scandal politico-judiciar de la Bucureşti rezonează,
    deja, în cancelariile ţarilor partenere ale României. Ambasada americană
    apreciază, într-un comunicat, că acuzaţiile de încălcare a legii de către
    demnitari trebuie cercetate fără interferenţe.
    Necesitatea ca instituţiile
    judiciare să poată acţiona cu imparţialitate şi în spiritul independenţei
    depline a fost subliniată şi de diplomaţii britanici de la Bucureşti, în timp
    ce colegii lor olandezi avertizează că evoluţiile din Parlament dezvăluie
    probleme legate de atitudinea faţă de justiţie şi corupţie în România.

  • Constituţionalitate şi imunitate

    Constituţionalitate şi imunitate

    După decizia luată, marţi, de Senatul României, de respingere a cererii de încuviinţare a arestării senatorului social-democrat Dan Sova într-un dosar de corupţie, o serie de reacţii din partea reprezentanţilor justiţiei şi chiar a preşedintelui României duc la ideea că votul este unul controversat, asupra căruia trebuie să se pronunţe Curtea Constituţională.



    Direcţia Naţională Anticorupţie ceruse senatorilor să aprobe arestarea preventiva a colegului lor, Dan Şova asupra căruia planează acuzaţia de a fi falsificat şi distrus probe ca să scape de dosarul în care este cercetat pentru încasarea ilegală a 3 milioane şi jumătate de lei din comisioane de la complexurile energetice Rovinari şi Turceni. Deşi majoritatea senatorilor prezenţi au votat pentru încuviinţarea arestării, solicitarea DNA a fost respinsă, invocându-se absenţa cvorumului. Decizia a fost imediat atacată, în primul rând de procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi care a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze, în acest caz, Curtea Constituţională pentru blocarea justitiei de către autoritatea legislativă. Procurorul face recurs la o decizie din anul 2008 a Curţii Constituţionale care a hotărât că cererile de reţinere şi arestare a unui senator sau deputat, adresate Legislativului, sunt adoptate prin majoritatea simplă a parlamentarilor prezenţi în sala de şedinţe.



    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu susţine, însă, că, în cazul Şova s-a aplicat regulamentul intern al Senatului, niciodată reclamat la Curtea Constituiţională. În baza acestui regulament, această cameră se pronunţă cu majoritatea voturilor senatorilor, prezenţi sau absenţi la sedinţă.



    În această dispută a intervenit şi preşedintele României, Klaus Iohannis care a sesizat Curtea Constituţională să constate existenţa unui conflict de natură constituţională între puterile juridică şi legislativă, în urma omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia.



    Curtea a anuntat, deja, că se va pronunţa asupra acestei chestiuni, pe 8 aprilie. În seria reacţiilor pe marginea votului controversat, se mai înscrie cea a PNL, în opoziţie, care s-a adresat, şi el, Curţii Constituţionale, dar şi cele din partea ambasadelor SUA, Marii Britanii şi Olandei care urmăresc îndeaproape modul în care sunt tratate, în România, cazurile de corupţie.

  • Corupţie şi imunitate parlamentară

    Corupţie şi imunitate parlamentară

    Departe de a fi o excepţie în istoria post-comunistă a parlamentarismului românesc, Senatul a respins, chiar dacă printr-un vot relativ echilibrat, cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul fostului ministru al transporturilor, Dan Şova. Cu o ascensiune rapidă, până în vitrina politicii româneşti, mai ales după ce formaţiunea sa, PSD, a revenit la putere, în 2012, Şova este acuzat că a falsificat şi distrus probe într-un dosar în care prejudiciul este estimat la 3,5 milioane de lei (circa 800 de mii de euro). Faptele puse în discuţie sunt mai vechi, din a doua parte a deceniului trecut, când Şova, în calitate de avocat, ar fi sifonat banii publici prin intermediul unor contracte de consultanţă încheiate cu două companii energetice.



    Votul din Senat, ce îi permite, aşa cum chiar el a declarat, să se apere ca om liber, este interpretat de Opoziţia liberală şi de presă prin prisma relaţiei privilegiate pe care o are cu însuşi premierul Victor Ponta. Fiindcă Şova i-a fost acestuia coleg de facultate, de două ori ministru în cabinet, purtător de cuvânt la partid şi membru în staff la prezidenţialele din noiembrie anul trecut.



    Pe de altă parte, votul reaprinde discuţia publică despre ceea ce a devenit controversata imunitate a aleşilor, care-i ridică, şi nu de ieri, de azi, deasupra legii şi a uzanţelor morale specifice unei societăţi cu adevărat democratice. Că, totuşi, Senatul îşi poate face şi onest datoria, fără să interfereze cu actul de justiţie, o demonstrează votul prin care, tot miercuri, a fost validată cererea similară pe care DNA a făcut-o pe numele recent demisionarului ministru al finanţelor, Darius Vâlcov, coleg de partid cu Şova. El este acuzat că în perioada 2008 — 2009, când era primar al municipiului Slatina, ar fi acordat preferenţial lucrări cu bani publici, în schimbul unei mite de două milioane de euro.



    De asemenea, procurorii susţin că odată cu promovarea în administraţia centrală, prin obţinerea mandatului de senator şi preluarea portofoliului finanţelor, Vâlcov a adus cu el şi practicile exersate ca edil. Aşa că i-a fost deschis un nou dosar, însoţit de o nouă cerere de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive.



    În aceeaşi zi, în plenul Camerei Deputaţilor a fost aprobată ceea ce riscă să devină un soi de cerere tip a DNA. Subiect, liberalul Theodor Nicolescu, acuzat de implicare in retrocedari supraevaluate. În acelaşi dosar, în care gaura provocată bugetului ar fi de 75 de milioane de euro, a fost arestat, deja, fostul şef al ANI, Horia Georgescu. Toate acestea au devenit dosare comune, într-o ţară în care lupta anticoruptie a devenit, în sfârşit, o prioritate naţională.


  • Dosarele anticorupţie

    Dosarele anticorupţie

    Pe de o parte, procurorii români anti-corupţie scot la iveală tentaculele tot mai lungi şi încâlcite în afacerea de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Pe de alta, ei strâng tot mai tare laţul în jurul celor bănuiţi că ar fi orchestrat o înşelătorie la scară mare. Fosta şefă a Autorităţii, Crinuţa Dumitrean, a fost arestată preventiv, marţi, iar fosta vicepreşedintă, Oana Vasilescu, va fi cercetata in libertate sub control judiciar, în dosarul în dosarul în care fusese, deja, arestată Alina Bica, până de curând şefa anti-mafiei române, în prezent suspendată din magistratură.



    Cele trei sunt acuzate de abuz în serviciu pe vremea când erau membre ale Comisiei centrale care se ocupă de restituiri de terenuri confiscate pe timpul regimului comunist. În 2011, ele ar fi acceptat să-i plătească unui om de afaceri echivalentul a aproximativ 84 de milioane de euro reprezentând despăgubiri pentru un parc de 13 hectare din Bucureşti, deşi, în realitate, pământul valora mult mai puţin. Potrivit anchetatorilor anti-corupţie, prejudiciul depăşeşte 60 de milioane de euro.



    Cum din Comisie, la vremea faptelor incriminate, făceau parte inclusiv deputatul democrat-liberal Cătălin Teodorescu şi cel al UDMR, Marko-Attila Gabor, procurorii au cerut încuviinţarea Camerei Deputaţilor pentru reţinerea lor. În acelaşi dosar, instrumentat cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii, au mai fost arestaţi un fost vice-preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi expertul evaluator. Nici omul de afaceri Dorin Cocoş nu ar fi străin de cele întâmplate.



    Fostul soţ al liderului Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, candidată, anul acesta, la Preşedinţia României, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în sprijinul cererii de despăgubire. Acelaşi Cocoş este cercetat, în stare de arest preventiv, într-un alt dosar răsunător — Microsoft — privitor la achiziţionarea de licenţe IT pentru şcolile din România.



    Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut avize pentru urmărirea penală a 9 foşti miniştri din guvernări atât de dreapta, cât şi de stânga despre care spun că, împreună cu persoane din societăţile implicate în derularea proiectului, ar fi pretins 20 de milioane de dolari din cele 54 achitate de Executiv în cadrul contractului. Printre foştii miniştri figurează şi cel al comunicaţiilor Dan Nica, devenit europarlamentar în mai anul acesta.



    Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a confirmat că a primit de la DNA cererea de ridicare a imunităţii acestuia, cererea urmând să fie trimisă Comisiei pentru Afaceri Juridice. În fine, să reamintim existenţa unui al treilea dosar de calibru privitor la retrocedări ilegale de păduri, care ar fi păgubit statul cu peste 300 de milioane de euro. Nici acesta nu este privat de o distribuţie” din lumea politicii la nivel înalt.

  • Parlamentul şi Justiţia

    Parlamentul şi Justiţia

    Luni, în Parlamentul de la Bucureşti s-a consumat un nou episod al războiului rece dintre politicienii şi magistraţii din România. Deputaţii au refuzat să autorizeze arestarea provizorie a unuia dintre ei, acuzat de corupţie, deşi însuşi ministrul Justiţiei le ceruse să nu obstrucţioneze ancheta Parchetului. Doar 105 dintre aleşii prezenţi în sală au votat pentru ridicarea imunităţii parlamentare a social-democratului Vlad Cosma, în timp ce alţi 222 au votat împotrivă, convinşi, s-ar spune, de lamentaţiile împricinatului.



    Acesta şi-a avertizat colegii că, dacă autorizează arestarea lui, ar putea fi următoarele victime a ceea ce a numit “vânătoarea de politicieni”. Faptele pe care i le impută procurorii sunt prozaice până la banal. Tânărul deputat Cosma şi tatăl acestuia, venerabilul preşedinte al Consilului Judeţean Prahova (sud), ar fi primit mită 4,4 milioane de lei (echivalentul a circa un milion de euro) din partea unei companii private, în schimbul unor contracte suprafacturate şi a unei plăţi preferenţiale pentru lucrările deja efectuate.



    Neprotejat de imunitate, seniorul a fost, deja, arestat. Beneficiar al solidarităţii colegilor săi, juniorul rămâne în libertate. Secret, dar anunţat, în prealabil, prin declaraţiile liderilor de grup parlamentar, votul a fost şi un simptom al tensiunilor politice în creştere din interiorul coaliţiei guvernamentale. Asemenea partidelor din opoziţie, PDL (popular) şi PPDD (populist), liberalii, la co-guvernare, s-au declarat de acord cu ridicarea imunităţii lui Cosma.



    Colegii social-democraţi ai acestuia n-au anunţat cum votează, dar, cum stânga controlează confortabil Parlamentul, scorul zdrobitor pentru menţinerea imunităţii indică limpede opţiunea acestora. Conştient de deficitul de imagine pe care-l va provoca acest vot, unul dintre membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor a susţinut că un parlamentar are imunitate doar pentru voturi şi pentru declaraţii politice şi că, indiferent de cum votează Parlamentul, ancheta îşi urmează cursul, iar Justiţia nu este blocată.



    Rămâne de văzut cât de convingătoare e explicaţia, deopotrivă pentru opinia publică internă şi partenerii externi ai României. Acum o lună, un raport al Comisiei Europene asupra luptei anticorupţie din România menţiona preocupările faţă de independenţa justiţiei şi faţă de modificările precipitate şi netransparente ale legislaţiei în domeniu.



    Cât despre cetăţenii români, percepţia acestora e confirmată la fiecare sondaj de opinie în care, de ani de zile, Parlamentul, deşi fundamental în democraţie, suscită cea mai scăzută rată de încredere dintre toate instituţiile.

  • O vizită diplomatică

    O vizită diplomatică

    Aliată, oficial, în cadrul NATO şi, pe teren, în Balcani, Afganistan şi Irak, legată de Washington printr-un parteneriat strategic, gazdă a unor importante investiţii economice şi instalaţii militare ale Statelor Unite, România este, inclusiv la nivelul opiniei publice, una dintre cele mai pro-americane ţări din Europa. De aceea, descinderile la Bucureşti ale emisarilor oficiali americani au, în mod tradiţional, o greutate aparte pe agenda diplomaţiei române.



    N-a făcut excepţie nici vizita de săptămâna trecută a adjunctului secretarului de stat, Victoria Nuland, aflată într-un turneu european care a mai inclus Germania, Franţa, Olanda şi Lituania, adică tot atâţia aliaţi importanţi ai Americii. Defel complezentă, ci cu francheţe amicală, d-na Nuland n-a ascuns preocuparea Statelor Unite faţă de respectarea în România a principiilor statului de drept. Potrivit analiştilor, formula ar viza presupusa tentaţie a actualei majorităţi parlamentare de la Bucureşti de a limita libertatea presei şi, mai ales, prerogativele justiţiei şi a de a crea o supra-imunitate pentru politicieni.



    Victoria Nuland: “Aşa cum presa liberă este un element esenţial pentru o democraţie puternică şi dinamică ce răspunde nevoilor cetăţenilor săi, la fel o justiţie independentă este esenţială pentru o democraţie puternică şi predictibilă. Separarea puterilor în administraţie e esenţială pentru o democraţie puternică. Aşadar, e îngrijorător când există atacuri la adresa independenţei justiţiei, când politicieni din orice partid încearcă să aducă atingeri independenţei justiţiei, este o temă pe care o urmărim peste tot în lume.”



    Pe lângă responsabili politici de prim rang, între care preşedintele Traian Băsescu, oficialul american a ţinut, de altfel, să discute despre problemele sistemului judiciar şi cu şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. Ca amfitrion al d-nei Nuland, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a reiterat fidelitatea Executivului român faţă de valorile democratice: “S-au clarificat anumite aspecte, lucru care confirmă că Guvernul sprijină foarte clar consolidarea statului de drept în România. Pot apărea accidente în traseul unor state democratice în Europa, se întâmplă în orice democraţie europeană. Parlamentul are personalitatea sa, dar nu înseamnă că tot ceea ce Parlamentul decide este neapărat sprijinit de Guvern.”



    Corlăţean a mai precizat că, dincolo de tema statului de drept, discuţiile sale cu oficialul american au trecut în revistă toate dosarele majore ale raporturilor bilaterale, de la parteneriatul strategic la relaţia economică.