Tag: imunizari

  • Unu virusu tru mplină veară

    Unu virusu tru mplină veară


    Ideea că a viruslui SARS-CoV-2 nu ălli arisesescu temperaturli ma mări işi tu vidială tru ahurhita-a pandemiillei, cându să ştea multu pţănu ti naua şi lăhtăroasa fuvirseari medicală. Până tru soni, specialiştilli nu aprukeară vără acţiuni distructivă a căldurăllei contra-a viruslui, ama veara-a anlui 2020 nsimnă ună ňicurari a lăndzidzărloru, nai ma pţănu tru România. Şi aesta tamam tu kirolu anda dănăsi izolarea sertă băgată tră tuţ, fenomenu agiumtu tu sinidisea colectivă ca hiindalui lockdown.



    Tru idyiulu kiro, ună văsilie exotică, dominată di temperaturi mări, Brazilia, s’ampulisea cu ţifri lăhtăroasi mutrinda zňiili a pandemiillei. S-nu agărşimu, ama, că regimlu a prezidentului Bolsonaro dusi şi ma largu duţi ună politică ti negari a viruslui, cari u băgă Brazilia pi doilu loc tru lumi tru clasamentul lăhtărosu a victimiloru panedemiillei.



    Ună văsilie caldă şi cu populaţie multu mari, India, agiumsi pi treilu loc tru aestu clasamentu. Tru văsiliili europeani, maxus, cari băgară meatri salami di protecţie şi di distanţari, arăspăndirea-a viruslui ňicură tu veara-a anlui ţi tricu şi aesta easti şi tora, cându veara năpoi s’turnă.



    Cadealihea, căldura nu vatămă viruslu, automat, ama aerlu uscat nu da izini a particuliloru microscopiţi purtătoari di virus s’azboairă şi s’arăspândească lăngoarea. Aluştui efectu a căldurălli ălli adăvgămu purtarea-a prusupidăllei, igienizarea hăirlătică, distranţarea fizică şi, maxusu, vaccinarea. A deapoa vaccinarea easti, până tu soni, evoluţia esenţială tru pirmitusearea ţi canda nu ari bitiseari a pandemiillei. Tuti aesti adunati stogu avură contributu esenţialu ti ňicurarea a impactului pandemicu tu ahurhita-a aliştei veară, cu scădearea cabaia multu numirlu di infectări, infectărli greali şi a morţăloru.





    Ti mulţă, bitisita-a pandemiillei canda eara aproapea. Ama mathima-a pandemiillei Canada nu easti nviţată multu ghni. Vigilenţa s’ňicură şi ea, tu kirolu anda criscu elefterisirea ţi s’deadi di itia-a restricţiiloru tră curmari a pandemiillei. Easti aţelu sticu di oară, nai ma pţănu tu emisfera nordică, aclo iu easti şi China, şi Europa, şi SUA, când aerlu uscat ňicureadză arăspândearea-a viruslui ama urdinarea a oamiňiloru easti multu ma mari. Aşi, puteam s’nă aştiptămu că ňicurarea ţi u avemu dininti tora să s’tindă cama multu şi ma ahăndosu, dimi pandemia s’hibă faptă afanu, s’keară tră totna.




    Asparizma goală yini ditu comata-a vaccinarillei, iu nu suntu duri dozi ti tuţ oamiňilli ditu lumi, nu suntu niţi capacităţ medicali ti vaccinarea-a tutăloru oamiňiloru. Ama nu avem niţi aprukearea ghenerală a vaccinlui, iara purtaticlu activu anti-vaccin easti multu vărtosu. Cu tuti aestea, ari ună comată esenţială di oamiňi cari aşteaptă vaccinlu anti-COVID, suti di miliuňi, ama a curi duňeaua nu easti nica axi ş’lă u aducă a loru.




    Tru 2020, după relaxarea ditu veară vini ună a daua dalgă ică ună treia dalgă, nu easti dipu limbidu numirlu di ordini di itia că evoluţiili nu suntu unitari ama multu di multu pi len turlii, di la ună văsilie la alantă. Tora s’aşteaptă ca, după ună relaxare di veară, năpoi s’yină cotili mări a infectarillei, vahi nu ahătu mări, di itia a imnaticlui ţi easti cu vaccinarea. Ică ş’cama mări, di itia că tu muabeti easti anămusita Delta, ună turlie ma virulentă a viruslui, cu ună ma mari capacitate di tindeari. Putemu să spunemu că aestă a patra dalgă canda şi ahurhi, aclo iu părea că easti pi cali ta s’keară. Cabaia găilipseaşti zňiia a variantăllei Delta a coronaviruslui ti persoanili vaccinate, tru formula completă. Acă vaccinlu easti acreditat cu efectu di imunizari şi tu ligătură cu aestă lumaki, criştearea ntrăoară a infectărloru tru spaţiul a Israelui şcurtă harauua-a unăllei gaereti cabaia mari ti vaccinari şi adusi catastisea aşi cumu eara ma ninti, cu interdicţii di călătorie şi meatri di ncllideari. Lă s bagă zori s’adară testi şi carantină nica şi vaccinaţlli, atelli cari s’luyursea ună categorie di privilegiaţ, di s’hărsea di ndrepturi şi elefteriseri ma mări andicra di atelli ţi eara dinintea a piriclliului fără agiutorlu a unlui vaccinu.





    Alănci şi tru România varianta Delta, tru unu contextu di restricţii multu ňicurati ama şi di ňicurari a vaccinărloru, cari aspardzi orizontul di vaccinari dimăndatu di guvernanţă. După un an şi giumitati di evoluţie tru era COVID, România spuni ţifri câtu s’poati mplini di nădii ama fenomenili cari s’manifestă cabaia multu şi ntrăoară tru alti locări nă aducu aminti că bănămu tru ună lumi globală, tru cari ştim ţi ari tra să s’facă, ama nu himu sigura cându.



    Autoru: Marius Tiţa


    Armãnipsearea: Taşcu Lala



  • Vacţinarea, anamisa di pistipseari şi nipistipseari

    Vacţinarea, anamisa di pistipseari şi nipistipseari

    Majoritatea-a româňilor suntu dukimăsiţ di piriclliulu ţi lu spuni coronaviruslu, a deapoa aproapea giumitati ditu populaţie lugurseaşti că pandemia va s’ţănă nai cama pţănu doi – trei aňi, spuni un studiu adratu di Institutul di Cercetari tră Calitatea a Banăllei di la Academia Română. Sociologlu Iulian Stănescu, cercetătoru ştiinţificu tru arada-a Institutlui, ţănu unu zboru ti Radio România, tu ligătură cu scădearea-a solidaritatillei şi a pistipsearillei anamisa di români tru kirolu a pandemiillei.



    Iulian Stănescu: “Tru catandisi di criză suţială, cum fu aestă epidemie, ama dealihea potu s’hibă catandisi di polimu i atacuri teroristi i crizi di altă turlie, născănti societăţ cunoscu ună creaştiri a nivelui di coeziuni, alti cunoscu, ti amărtie, ună scădeari. Societatea românească faţi parte ditu a daua categorie şi putem să spunemu că dupu unu anu ş’trei meşi di anda ahurhi pandemia, ţesutlu social s’dukeaşti, organismul social ali Românie easti pidipsitu. Cu alti zboară, putem să spunemu că himu ună societati ma puţănu rezilientă. Rezilienţă nsimneadză axia a unăllei colectivitati, nica şi a unei societati tra s’ţănă keptu, ta s’li străxească ma lişoru şocurli, crizili suţiali”.



    Ma multu di giumitati ditu români (56%) facu urminie a unlui insu cunuscut s’facă vacţinlu contra a năului coronavirus, iara atelli ţi suntu cama simfuňi tră vacţinari suntu oamiňilli tu ilikie şi persoanili cu studii superioari. Ari ama și cama di 2 miliuňi di oamiňi ditu tuti diplili suţiali cari suntu contra ti imunizari şi lă facu urminie a aţiloru di ningă elli s’nu s’vaccineadză. Trădzearea mănă ică ncuntrarea tră vacţinari easti băgată di aţelli ţi deadiră apandisi prota ş’prota pi zverca a ixikillei di informari, a manipularillei ică a dezinformarillei, ama şi cu asparizma ti reacţii adversi, nica ş-di moarti, pi nipistipsearea tu ţi mutreaşti hăirlătica-a vacţinurlor şi pi căndăsearea că năulu coronavirus nu există. Proţentul a aţiloru cari nu aproaki existenţa a viruslui agiumsi la 6, dimi cama di 800.000 di oamiňi, ună parei di oamiňi ňicurată ca proporţie, ama ţi easti duri tru numiru şi di cilăstisitoari tra s’hibă dukită cu prezenţa – cundilleadză realizatorlli a studiului.



    Tru un kiro tru cari imunizarea easti la coti minimi, autoritățli cundilleadză simasia a vacţinarillei completă ti prevenirea infecţiillei cu viruslu SARS-CoV-2 și ndreadzi campanii di imunizari cama lărgurii pritu hori, iu naetea di vacţinari easti ma scădzută. Uidisitu cu spusa-a coordonatorlui a campaniillei di vacţinari, Valeriu Gheorghiţă, aproapea 50% ditu ţentrili di vacţinari ditu văsile suntu ufilisiti tu aestu kiro la ma puţănu di giumitati ditu capaţitati. Ti atea, lucărlu tru născănti ţentri va s’hibă ncllisu ti şcurtu kiro, a deapoa tru alti va s’hibă ňicşuratu programlu. Tutunăoară, tru contextul tru cari s-nreghistră ună ňicşurari “progresivă” a numirlui di oamiňi vacţinaţ anti-COVID, va s’hibă ňicşurată şi cantitatea di dozi livrati cătră București. Până tora fură ufilisiti aproapea 60% ditu aţeali aproapea 15 di miliuňi di dozi recepţionati di România.



    Autoru: Daniela Budu


    Armãnipsearea: Taşcu Lala


  • Campania di vacţinari, ajustată

    Campania di vacţinari, ajustată



    Di itia a sinferlui scădzut a populațiillei tra imunizari, România agiumsi la un surplusu di dozi di vacţinu anti-COVID, aşi că di aestă itie căftă curmarea tră pitriţeari ma multi loturi. Uidisitu cu călindarea akicăsită cu Comisia Europeană, a Bucureștiului lipsea ta să-lli si pitreacă tu aestu mesu cama di 7 miliuñi di dozi di vacţinu, ama la căftarea-a autoritățloru români, văsilia va s-aibă maş 2,6 miliuñi.


    “Easti multu importantu s’avemu un echilibru anamisa di cantitatea di vacţinuri cari easti pitricută ali Românie şi consumlu a vacţinurloru” – declară șeflu a campaniillei di vaccinare, Valeriu Gheorghiță. Uidisitu cu datili ufiţali, România ari un proţentu di 60% rată di ufiliseari a vacţinurlor aprukeati, ditu aproapea 15 miliuñi di dozi. Tru aestă noimă, Valeriu Gheorghiță cundille că fu bitisită, stămâna ţi tricu, isapea ti hăirlătica-a ţentriloru di vacţinare. Aşi, tru 11 di ţentri di imunizari lucărlu va s’hibă curmatu ti şcurtu kiro, tru 127 – programlu va s’hibă ñicuratu, a deapoa 70 di fluxuri fură ncllisi. Uidisitu cu ufiţialu, nu s’mindueaşti ta s’hibă ncllisi didipu ţentrili di vacţinari di itia că easti multu zori ti antiţipari cari va s’hibă evoluţia ditu videala epidimiologhică tru yinitorlli meşi, ş-deapoa aestea lipseaşti s’hibă ndreapti tră dişcllidearea diznău anda va s’hibă ananghi.



    Tu aestu kiro, vacţinarea la cabinetili di mediţină di familie, ahurhită tu 4 di mai, s’dizvărteaşti tru tuti giudeţili şi tu capitala Bucureşti. Aroapea unu cirecu ditu yeaţărlli di familie simnară contractu cu Casili di Asigurări di Sănătati tru ţi mutreaşti administrarea-a vacţinlui anti-COVID.



    Autorităţli dimăndară că va s’bagă tu lucru, ahurhinda di stămâna ţi yini, un plan di lucru tra dizvultarea-a conţeptului Căsăbălu vacţineadză hoara, cari mutreaşti prezenţa-a pareiiloru di vaccinari tru tuti aţeali aproapea trei ñilli di comuni ali Românie până tu bitisita-a meslui alunaru, di itia că perspectiva a unălleai nauă dalgă di lăndzidzări maxusus tu kirolu araţi, ti di toamnă, easti câtu s-poati di limbidă.



    Uidisitu cu yeaturlu militaru, informaţiili ti vacţinari lipseaşti s’agiungă ma ayoñea la oamiñi cu agiutorlu a autorităţloru locali, a ONG-urlor şi a asociaţiiloru internaţionali. Valeriu Gheorghiță feaţi timbihi, tutunăoară, că easti multu probabil ca varianta Delta a lumakillei virali SARS-CoV-2, ditu India, s’agiungă variantă dominantă. Tru aesti condiții, yeaturlu adăvgă că easti importantu ca autorităţli s’asiguripsească acceslu la vacţinari a oamiñiloru cari şi spunu vrearea ti aestu lucru, di itia că tu condiţiile tru cari nu va s’agiungă la ună rată di anvăleari ţi s’hibă duri cari s’ayălisească arăspândearea ali infecţie, România easti tu piriclliu s’alumtă cu a patra dalgă di lăndzidzări. Valeriu Gheorghiță deadi asiguripseri că vacţinurli di tora şi spunu hăirea andicra di aestă variantă virală, cu condiţia s’hibă faptă schema completă di vacţinari.



    România ari până tora cama di 4,2 miliuñi di oamiñi vaccinaț complet, ditu un totalu di aproapea 4,6 miliuñi di oamiñi imunizaţ.




    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala