Radio România Internațional

Tag: imunoglobulina

  • Reglementări în sistemul medical

    Reglementări în sistemul medical

    Guvernul de la
    Bucureşti a aprobat, miercuri, contractul – cadru de acordare a asistenţei medicale
    pentru anul în curs, care, potrivit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,
    faţă de cel pe anul trecut, cuprinde o serie de prevederi care vizează
    creşterea accesului persoanelor asigurate la medicamente şi servicii medicale,
    debirocratizarea şi transparentizarea activităţii furnizorilor de servicii
    medicale. Chiar dacă va intra în vigoare la 1 aprilie, actul normativ prevede
    că, de abia începând cu 1 iulie asiguraţii vor putea obţine medicamentele de la
    oricare farmacie din ţară aflată în contract cu sistemul asigurărilor sociale
    de sănătate. Similar, şi investigaţiile paraclinice recomandate de medicii
    aflaţi în contract cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate vor putea fi
    efectuate, tot de la 1 iulie, la oricare furnizor de profil din ţară.

    Potrivit
    CNAS, în pachetul de servicii medicale de bază pentru asiguraţi se introduc noi
    servicii ce vor fi oferite de medicul de familie, cum ar fi eliberarea
    adeverinţei pentru încadrarea în muncă a persoanelor aflate în şomaj şi
    eliberarea fişei sintetice pentru copilul încadrat sau care urmează să fie
    încadrat în grad de handicap.

    Executivul de la Bucureşti a aprobat, miercuri, şi
    includerea a 16 substanţe noi în lista de medicamente compensate şi gratuite de
    care beneficiază asiguraţii. Acestea sunt destinate tratamentului unor boli
    precum tuberculoză, afecţiuni oncologice, astm bronşic, poliartrită reumatoidă,
    HIV/SIDA, dermatită atopică gravă.

    Un comunicat al Ministerului Sănătăţii
    aminteşte că acesta a aprobat, şi până
    acum, o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea controlului tuberculozei, printre
    cele mai importante fiind Strategia Naţională de Control a Tuberculozei în
    România 2015 – 2020    , care are ca scop eliminarea acestei boli ca problemă de
    sănătate publică în ţară până în 2050, precum şi asumarea finanţării din
    bugetul sănătăţiii a activităţilor de prevenire, supraveghere şi control a bolii.
    Si tot pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate românesc, grav afectat şi de
    multe ori suferiind, a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă privind acordarea unui
    ajutor de stat către Compania Naţională UNIFARM, distribuitorul de medicamente
    al Ministerului Sănătăţii, pentru aprovizionarea cu imunoglobulină necesară prevenirii
    deceselor şi agravării bolilor generate de lipsa acesteia. Ministerul Sănătăţii
    recunoaşte că, în ciuda eforturilor depuse încă de anul trecut, există o lipsă
    acută pe piaţa din România a acestei substanţe indispensabilă persoanelor cu
    afecţiuni ale sistemului imunitar. Recent, Bucureştiul a solicitat sprijinul
    statelor Uniunii Europene, prin intermediul Mecanismului European de protecţie
    civilă, pentru furnizarea oricărei cantităţi disponibile de imunoglobulină
    umană.

  • Ajutor internaţional în criza imunoglobulinelor

    Ajutor internaţional în criza imunoglobulinelor

    Încă de anul trecut, românii cu afecţiuni ale sistemului imunitar dependenţi de imunoglobuline sunt puşi într-o situaţie de netolerat într-un stat căruia îi pasă de sănătatea propriilor cetăţeni: producătorii care asigurau peste 80% din necesarul de astfel de produse s-au retras de pe piaţă, generând o criză nerezolvată nici la ora actuală. Aceasta, chiar dacă Ministerul Sănătăţii a decis să-i scutească, timp de doi ani, pe cei care produc medicamente din derivate din sânge şi din plasmă de plata taxei de clawback, care, adoptată în toamna lui 2011, impune producătorilor de medicamente să returneze statului român, sub anumite condiţii, o parte din profitul realizat în urma vânzărilor de medicamente compensate.



    Pe de o parte, producătorii susţin că principala cauza a lipsei imunoglobulinelor este această taxă, care face ca preţul multora să fie mai mic decât costul de producţie. Pe de altă parte, autorităţile de resort trebuie neapărat să găsească soluţii, pentru ca pacienţii cu imunodeficienţă să nu devină captivi ai unui sistem în care primează doar interesele pecuniare. Căci, potrivit unora, această criză ar fi, în fapt, o formă de presiune a firmelor asupra Ministerului Sănătăţii pentru stabilirea unui anumit preţ. Pentru a rezolva criza de imunoglobuline, cu impact major asupra vieţii unor oameni, România a cerut, luni, oficial ajutorul ţărilor din Uniunea Europeană.



    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că a fost activat Mecanismul european de Protecţie Civilă, instrument institutit pentru o gestionare eficientă a dezastrelor. Decizia a fost aprobată de premierul României. Ministrul Sorina Pintea: Am făcut toate eforturile necesare pentru a putea rezolva această problemă. Statul român a suspendat clawback-ul pentru acest produs pentru o perioadă de doi ani de zile şi, totuşi, nu s-a întâmplat nimic. Pentru luna martie nu se preconizează să intre nicio fiolă de imunoglobulină în ţară, pentru aprilie sunt nişte promisiuni, dar eu nu mai cred în aceste promisiuni. Prin urmare, am informat Cabinetul primului ministru şi am primit acceptul să declanşăm această procedură. Practic, este o alertă la nivel european, prin care solicităm cantităţi de imunoglobulină pentru România.



    În paralel cu declanşarea Mecanismului european de Protecţie Civilă, România a apelat şi la Mecanismul NATO pentru imunoglobuline. Potrivit secretarului de stat în Ministerul de Interne, Raed Arafat, prioritară este, acum, identificarea stocurilor de medicamente care să fie puse la dispoziţia autorităţilor române, care să le procure şi să le aducă de urgenţă în ţară. Demersurile pentru achiziţionarea imunoglobulinelor vor fi realizate de către Compania Naţională UNIFARM, distribuitorul de medicamente al Ministerului Sănătăţii.