Radio România Internațional

Tag: incalzire

  • Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele

    Asiguripseri guvernamentale mutrinda resursele

    Petrolul easti ti păradz, gazlu easti ti geopolitică, diclara, tora ayoñea, un expertu tru probleme energhetiţi, mutrinda acţiunile ali Rusie tru conflictul dişcllisu – diplomatic, economic şi, tru esenţă, idiologic – cu Occidintul. Moscova năpoi dişcllisi ună ditru conductele pritu cari livra gaz ti Europa, ama Europa akicăsi că numata poati s-bagă besă pi gazul rusesc şi, nai ma puţăn ti ună majoritate calificată a statelor Uniunillei, niţi nu easti etic s-u facă după invazia rusă tru Ucraina. Easti furnîa ti cari UE mindueaşti, di ună parte, să-şi diversifică sursele di aprovizionare şi, di alantă, s’căndăsească statele membre s-ufilisească raţional şi s’economisească energie ti la iarnă.



    Perspectiva ñicurarilei consumlu di gaz amintă aduteri aminti duriroase a românilor cari acăţară sbăneadză coşmarul a añiloru ditu soni a dictaturăllei comuniste, când aroarea tru case era cvasigeneral. Vahi ti atea guvernanţăllii abordiază aestu subiect ndilicati cu nădie unu andrupătu, ama di ţifri. Premierul Nicolae Ciucă diclară că tru aestu kiro nu ari asparizmă că România nu va s’aibă gazul anănghisitu ti iarna yinitoare. Tru dipozite easti năstricutu nivelul di 1,6 miliardi di metri cubi, iara planlu pruveadi agiundzearea la 80% din capacitatea di stocari până la 1 di brumaru, cundille prim-ministrul:



    Noi lipsea ca până la 1 agustu s’agiundzemu la 46%, 57% la 1 yismăciuni, 66%, cara s’nu am alathusi, la 1 sumedru şi 80% la 1 di brumaru. Aşi cum spunu cifrele di adză, himu pisti procentele asumate şi la bitisita a stămânăllii tricute aveam 200 di milioane di metri cubi pisti aţea ti aveamu tru depozite tru idyea perioada a anlui tricut. Neise, nu ari tru aestăoară niţi ună turlie di asparizmă ca România s’nu aibă gazul anănghisitu ti iarna 2022-2023.”



    Misura di ñicurari a consumului, căftată di Uniune, easti una di precauţie, lugurseaşti Nicolae Ciucă. Xerea cronică adusi, ama nica ună provocari majoră, a curi guvernanţăllii suntu anănghisiţ să-lli apăndăsească: mira a culturilor di yipturi. Premierul a deadi, ama, asiguripseri, că ari duri gârnu ti consumul intern şi nica şi tră export. Nu ari itii ti găilipseari niţi la culturile di misuru şi floarea soarelui, spuni Nicolae Ciucă:



    Culturile di toamnă s’recoltează tora şi ditu ţifrili ţi li aprukemu rezultă multu limbidu că avem duri gărnu ti consumlu a nostu işiş, ti siminari şi avem gârnu şi ti s’exportămu. Tru ţi mutreaştu cultura a misurlui şi cultura di floarea-soarelui nu ari furñii di găilipseari, di itia că ari pi thimelliulu a datiloru statistice cantităţ duri asi tra s’putem s’avem asigurată hrana”.



    Easti borgea a cafi unlui guvern s’cilăstăsească ti asigurarea hranăllei, căldurăllii şi a energiei pi kiro di iarnă ti cetăţenii a văsilillei şi aesta adrămu tu aistu kiro, ălli isihăsi premierul conaţionalii.





    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Asigurări guvernamentale privind resursele

    Asigurări guvernamentale privind resursele

    Petrolul este despre bani, gazul este despre geopolitică, declara, recent, un expert în probleme energetice, referitor la acţiunile Rusiei în conflictul deschis – diplomatic, economic şi, în esenţă, ideologic – cu Occidentul. Moscova a redeschis una dintre conductele prin care livra gaz Europei, dar Europa a înţeles că nu se mai poate baza pe gazul rusesc şi, cel puţin pentru o majoritate calificată a statelor Uniunii, nici nu e etic să o facă după invazia rusă în Ucraina. Este motivul pentru care UE încearcă, pe de o parte, să-şi diversifice sursele de aprovizionare şi, pe de alta, să convingă statele membre să folosească raţional şi să economisească energie pentru la iarnă.



    Perspectiva reducerii consumului de gaz naşte amintiri dureroase românilor care au apucat să trăiască coşmarul ultimilor ani ai dictaturii comuniste, când frigul în case era cvasigeneral. Probabil de aceea guvernanţii abordează acest subiect delicat cu optimism, unul susţinut, totuşi, de cifre. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că în momentul de faţă nu există temeri că România nu va avea gazul necesar pentru iarna viitoare. În depozite a fost depăşit, deja, nivelul de 1,6 miliarde de metri cubi, iar planul prevede atingerea a 80% din capacitatea de stocare până la 1 noiembrie, a precizat prim-ministrul:



    Noi ar fi trebuit ca până la 1 august să ajungem la 46%, 57% la 1 septembrie, 66%, dacă nu mă înşel, la 1 octombrie şi 80% la 1 noiembrie. Aşa cum arată cifrele de astăzi, suntem peste procentele asumate şi la sfârşitul săptămânii trecute aveam 200 de milioane de metri cubi peste ceea ce aveam în depozite în perioada similară a anului trecut. Ca atare, nu există în momentul de faţă niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022-2023.”



    Măsura de reducere a consumului, cerută de Uniune, este una de precauţie, consideră Nicolae Ciucă. Seceta cronică a mai născut, însă, o provocare majoră, căreia guvernanţii sunt nevoiţi să-i răspundă: soarta culturilor de cereale. Premierul a dat, însă, asigurări, că există suficient grâu pentru consumul intern şi chiar pentru export. Nu sunt motive de îngrijorare nici la culturile de porumb şi floarea soarelui, spune Nicolae Ciucă:



    Culturile de toamnă se recoltează acum şi din cifrele pe care le-am primit rezultă foarte clar că avem suficient grâu pentru consum propriu, pentru însămânţat şi avem grâu şi pentru a exporta. În ceea ce priveşte cultura porumbului şi cultura de floarea-soarelui nu există motive de îngrijorare, pentru că există în baza datelor statistice cantităţi suficiente astfel încât să putem să avem asigurată hrana”.



    Este sarcina fiecărui guvern să se preocupe de asigurarea hranei, căldurii şi a energiei pe timp de iarnă pentru cetăţenii ţării şi asta facem în momentul de faţă, şi-a liniştit premierul conaţionalii.






  • Relansarea programului Casa Verde

    Relansarea programului Casa Verde

    Aşa-numitul program Casa Verde, anunţat de Ministerul român al Mediului, Apelor şi Pădurilor, este reluat după o pauză de cinci ani. Scopul acestui program îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului prin reducerea poluării generate de arderea lemnului şi a combustibililor fosili utilizaţi pentru producerea energiei termice folosite pentru încălzire şi obţinerea de apă caldă menajeră. De asemenea, se doreşte stimularea utilizării sistemelor care folosesc sursele de energie regenerabilă, nepoluante.



    Programul Casa Verde relansat într-un nou concept este revigorat, anul acesta, prin Casa Verde Plus şi Casa Verde Clasic, prin lansarea unei linii de finanţare de 150 de milioande de lei. Potrivit autorităţilor, pot beneficia de aceste fonduri persoane fizice, asociaţii de locatari, dar şi instituţii publice, spitale, şcoli sau universităţi. Se estimează că în jur de 15.500 de persoane fizice vor beneficia de finanţare.



    Prin programul Casa Verde Clasic sunt finanţate investiţii care utilizează materiale pentru izolaţie cum ar fi cânepa, lâna sau piatra bazaltică. Pentru programul Casa Verde Plus vor fi alocaţi 45 de milioane de lei(10 milioane de euro), din care vor fi finanţate materiale ecologice, sisteme de acoperişuri verzi şi sisteme de eficientizare a consumului de resurse sau de iluminat ecologice. In plus, aproximativ 44 de milioane de lei vor ajunge la cei care au încheiat contracte din 2011 în baza vechiului program Casa Verde, astfel încât beneficiarii să-şi poată finaliza lucrările.



    Un program Casa Verde care a existat si în anul 2011 finanţa instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire pentru persoanele fizice şi juridice.



    Pe lângă reducerea poluării, proiectul are şi alte avantaje. Ministrul Mediului, Cristiana Paşca Palmer, a menţionat reducerea facturilor la energie şi stimularea afacerilor in sectorul materialelor de construcţie ecologice. “Toată această piaţă este încă într-o fază de pionierat şi aş vrea ca, prin măsurile pe care le luăm, să stimulăm şi creşterea business-urilor în această zonă. Impulsionarea consumului de materiale de construcţii ecologice va crea o piaţă competitivă în acest sector şi sper că va duce, de asemenea, la crearea de noi locuri de muncă”, spunea, cu ceva timp în urmă, Cristiana Paşca Palmer.