Radio România Internațional

Tag: incalzirea globala

  • Noi avertismente privind situația climatică

    Noi avertismente privind situația climatică

    Oamenii, vinovaţi de încălzirea climei, reprezintă acelaşi “pericol” pentru planeta noastră ca “meteoritul care a exterminat dinozaurii”. Aprecierea a fost făcută de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, într-un discurs rostit la New York cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului. “În cazul climei, noi nu suntem dinozaurii. Noi suntem meteoritul. Nu ne aflăm doar în pericol, noi suntem chiar pericolul în sine”, a insistat Guterres, criticând în special sectorul combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze), “naşii haosului climatic”.

    Reiterând apelul pentru taxarea profiturilor din acest sector pentru a finanţa lupta împotriva încălzirii climei, el a avansat chiar ideea interzicerii publicității pentru companiile producătoare de combustibili fosili. “Este un moment critic pentru climă”, a subliniat Antonio Guterres, îndemnând omenirea “să se îndrepte spre breteaua de ieşire de pe autostrada care duce spre iad”, în contextul în care ţările semnatare ale Acordului de la Paris trebuie să îşi fixeze până la începutul anului 2025 noi obiective privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră:

    “Jucăm Ruleta Rusească cu planeta. Dar trebuie să ieșim de pe această autostradă a iadului climatic. Iar adevărul este că avem controlul. Limita de 1.5 grade Celsius este încă posibil de combătut.”

    Ne aflăm într-un moment al adevărului, bătălia pentru o planetă vie va fi câștigată sau pierdută în acest deceniu, potrivit lui Guterres, care a cerut liderilor mondiali să ia măsuri imediate, inclusiv reduceri uriașe ale poluării cauzate de încălzirea planetei și încheierea imediată a oricăror noi proiecte pe cărbune. El a îndemnat, în același timp, țările bogate să se angajeze să renunțe la cărbune până în 2030, să reducă petrolul și gazele cu 60% până în 2035 și să mărească fluxul de finanțare către cele mai sărace și cele mai vulnerabile națiuni climatice.

    „Nu putem accepta un viitor în care cei bogați sunt protejați în bule de aer condiționat, în timp ce restul umanității este lovit de vremea letală în teritorii în care nu se mai poate trăi”, a adăugat el. Aprecierile sale sunt susținute de datele statistice – peste 60.000 de oameni au murit din cauza căldurii anul trecut în Europa, iar cercetătorii avertizează că dacă nu se iau măsuri, numărul deceselor ar putea sa ajungă la 100.000 până în 2040.

    Într-un interviu pentru Euronews, Carlo Buontempo, directorul Copernicus – serviciul de monitorizare a climei al UE – a atenționat și el asupra situației extreme:

    ”Decesele cauzate de căldură au crescut în Europa cu 30% în ultimii 20 de ani. Iar situația este legată de creșterea temperaturilor, este legată de canicula care apare din ce în ce mai des. Aceste valuri de căldură sunt tot mai intense și durează mai mult timp. Ar trebui să ne așteptăm la creșterea temperaturilor. În următorii cinci ani, temperaturile vor crește cu siguranță.”

    Potrivit anunțului făcut în iunie de Copernicus, încălzirea globală accelerată a dus la stabilirea unei premiere – s-au consemnat 12 luni consecutive cu recorduri ale mediilor temperaturilor lunare, la nivel mondial. Canicula care s-a întins pe o perioadă de un an este „șocantă, dar nu surprinzătoare”, având în vedere schimbările climatice cauzate de oameni, a spus Carlo Buontempo, care a avertizat că ce urmează ar urma să fie mai rău. Cu excepția cazului în care poluarea cu combustibili fosili este redusă. Datele Copernicus au arătat că fiecare lună începând din iulie 2023 a fost cu cel puțin 1,5 grade mai caldă decât temperaturile de dinainte de industrializare, când oamenii au început să ardă cantități mari de combustibili fosili.

    Considerate principala cauza a schimbarilor climatice, emisiile de dioxid de carbon provenite de la arderea acestor combustibili au atins un nivel record anul trecut, in ciuda acordurilor globale menite sa limiteze eliberarea acestora și a unei expansiuni rapide a energiei regenerabile. Planeta se încălzește, iar căldura duce la tot mai multe precipitații și la topirea “gheții marine”, ceea ce produce condiții meteorologice extreme, iar acestea pot provoca probleme în agricultură, migrație în masă și consecințe dăunătoare pentru sănătate, explică specialiștii în domeniu, atrăgând atenția că cele mai recente date climatice arată ca lumea este „departe” de obiectivul său de a limita încălzirea la 1,5 C – ținta cheie a Acordului mondial de la Paris din 2015.

    Încălzirea Pământului se produce într-un ritm fără precedent, iar temperaturile au atins valori extraordinare, avertizează oamenii de știință, care au realizat un nou studiu privind valurile de căldură înregistrate în 2023 și spun că fenomenele meteo extreme vor fi tot mai frecvente, iar specii întregi de animale și plante sunt în mare pericol. Valurile de căldură “letală”, inundațiile, uraganele și alte condiții extreme s-au înrăutățit deja odată cu schimbările climatice, dar, deși depășirea mediei cu 1,5 grade în fiecare lună, timp de circa un an, indică o tendință îngrijorătoare, specialiștii spun că va fi nevoie de câțiva ani cu temperaturi ridicate pentru ca lumea să depășească oficial acest punct de referință.

    În plus, încă există posibilitatea opririi acestor creșteri de temperaturi – “Pragul climatic de 1,5°C nu este ca un comutator de lumină care pornește tot felul de calamități climatice. Dar pentru fiecare mică încălzire suplimentară, riscul de impact negativ se înrăutățește”, se arată pe site-ul Administrației Naționale Americane a Oceanelor și Condițiilor Atmosferice.

  • Impactul încălzirii globale peste 1,5°C

    Impactul încălzirii globale peste 1,5°C

    Uniunea Europeană s-a angajat să fie neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050 şi a stabilit un prim obiectiv intermediar pentru 2030: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% faţă de nivelurile din 1990. Pentru următoarea etapă de referinţă – 2040 – Comisia Europeană va urmări o scădere netă de 90%. Toate acestea, în condiţiile în care fenomenele extreme, precum inundaţiile, seceta, alunecările de teren sau canicula nu mai au de mult caracter de excepţionalitate. Le simţim tot mai frecvent şi mai intens și sunt tot mai persistente. Și datele arată că ultimii nouă ani au fost cei mai calzi măsuraţi de la începuturile înregistrărilor oficiale.

     

    Urgenţa climatică a fost decretată oficial, este confirmată de oamenii de ştiinţă şi din ce în ce mai mult acceptată de societatea civilă, spune profesor universitar doctor Mircea Duţu, preşedintele Universităţii Ecologice din Bucureşti. Şi adaugă – acum este momentul în care, dacă acţionăm, putem să ne înscriem în limitele unei adaptabilităţi suficiente, una care să nu provoace pentru generaţiile actuale consecinţe majore şi să impieteze chiar asupra viitorului umanităţii şi a formulei de viaţă care există în prezent pe planeta noastră.

     

    Mircea Duţu: “Recent, bazându-se pe concluziile marilor institute meteo-climatice ale lumii, Organizaţia Meteorologică Mondială a confirmat oficial că 2023 a fost de departe cel mai cald an înregistrat vreodată, media temperaturilor mondiale depăşind cu 1,45 de grade Celsius pe cea a perioadei preindustriale.

    De altfel, anul trecut poate fi considerat un rezumat al catastrofelor care ne aşteaptă, dacă nu acţionăm ferm, consistent şi imediat. Recordul lui 2023 se exprimă la mai multe niveluri – media celor 12 luni aferente este în mare măsură superioară celor ale anilor-record precedenţi, 2016 şi 2020, care erau deja mai mari cu 1,29 de grade Celsius şi 1,27 grade Celsius decât media erei preindustriale. Fiecare lună din iunie până în decembrie a bătut recordurile mondiale absolute de temperatură şi bara de plus 1,5 grade Celsius a fost depăşită în medie în timpul semestrual doilea până la recordul lunar al lui decembrie, de plus 1,78 grade Celsius în raport cu era preindustrială.”

     

    Liderii mondiali au promis în 2015 prin Acordul de la Paris că vor încerca să limiteze creşterea temperaturii pe termen lung la 1,5 grade – pragul considerat crucial pentru evitarea unei catastrofe climatice. Dar, după căldura record din 2023, anul 2024 a început pesimist: niciodată până acum o lună ianuarie nu a fost atât de caldă şi, pentru prima dată, planeta a depăşit 12 luni consecutiv pragul de încălzire de 1,5°C comparativ cu era preindustrială. Mai exact, potrivit datelor Observatorului European Copernicus, între februarie 2023 şi ianuarie 2024, temperatura globală a aerului la suprafaţă a fost cu 1,52°C mai mare decât în perioada 1850-1900.

     

    “Aceasta nu înseamnă că am depăşit pragul de 1,5°C stabilit la Paris în 2015 pentru a încerca să oprim încălzirea globală şi consecinţele acesteia, pentru ca acest lucru să se întâmple, aceasta limită ar trebui să fie depăşită într-un mod stabil timp de câteva decenii”, a precizat Richard Betts, director de studii privind impactul schimbărilor climatice la Biroul naţional de meteorologie britanic. Cu toate acestea, este un semnal de alarmă. Ce ar însemna concret pentru omenire depăşirea acestui prag de 1,5 grade, care ar putea fi efectele?

     

    Din nou, profesorul Mircea Duţu: “Depăşirea pragului de 1,5 grade Celsius în raport cu nivelurile preindustriale ar putea declanşa atingerea şi trecerea peste mai multe puncte de basculă, adică modificări ireversibile de stare ale sistemului climatic, care provoacă efecte în cascadă. Atare repere au fost deja depăşite în unele zone ale Globului şi se vor produce la nivel planetar dacă nu stopăm ridicarea temperaturilor la nivelurile preconizate în evaluările IPCC-ului (Intergovernmental Panel on Climate Change) şi consacrate oficial prin Acordul de la Paris.

    La nivelul consecinţelor concrete e vorba de extincţii în lanţ în planul biodiversităţii, epuizarea acviferelor, topirea accelerată a gheţarilor, valuri de căldură insuportabile şi, în cele din urmă, reducerea suprafeţelor, a locurilor în care se poate trăi în mod normal, unde nu se mai poate asigura securitatea alimentară şi se permanentizează manifestările fenomenelor meteo extreme. Potrivit NASA, zone din Iran, Egipt, Yemen sau Arabia Saudită ar putea să devină până în 2050 de nelocuit pentru fiinţele umane.”

     

    Pentru a se ajunge la o asemenea concluzie, explică profesorul Mircea Duţu, s-au luat în calcul deopotrivă indicele temperaturii aerului şi cel al aşa-zisului termometru umed, care are în vedre că umiditatea ridicată împiedică transpiraţia necesară organismului spre a se răcori şi la peste 35 de grade Celsius situaţia devine fatală.

  • Percepţiile românilor asupra schimbărilor climatice

    Percepţiile românilor asupra schimbărilor climatice

    Inițiată recent de
    adolescenta suedeză Greta Thunberg, mișcarea globală de conștientizare a problemelor
    climatice și ecologice, Fridays for Future, are deja adepți și în România. În
    săptâmâna 20-27 septembrie, mai multe organizații de mediu au inițiat o serie
    de proteste și de activități menite să
    atragă atenția autorităților competente cu privire la nivelul de poluare și
    efectele nocive incontestabile ale acesteia. Evenimente marca Fridays for
    Future au mai avut loc în România în ultimul an, mai întâi în București, aflăm
    de la Mădălina Scarlat, una dintre inițiatoare.

    Apoi ne-am
    strâns și în alte orașe ca să protestăm și am gândit împreună această campanie
    care se întinde pe toată săptămâna 20-27 septembrie. Se știe deja că aceasta
    este Săptămâna Climei când are loc Summitul ONU de la New York unde se află și
    reprezentanții Mișcării Fridays for Future pentru a convinge guvernele mondiale
    să recunoască starea de urgență climatică în care ne aflăm și să adopte
    măsurile necesare pentru a reduce impactul schimbărilor climatice.


    După un marș de protest început pe 20 septembrie, în fața Bibliotecii
    Naționale din București, și unde au participat în jur de o mie de tineri cu
    vârste cuprinse între 16 și 17 ani, urmează și alte activități, în peste 75 de
    școli partenere ale protestului. Activitățile nu au amploare prea mare, dar îi
    informează și îi mobilizează pe elevi să contribuie puțin la prevenirea
    încălzirii și mai rapide a crime sau la creșterea nivelului de poluare. Totul
    se bazează pe ideea că orice contribuție individuală contează, dacă se adaugă
    altora similare, ne spune Mădălina Scarlat: Fiecare om poate să
    contribuie prin ceva cât de mic care, dacă se adaugă imaginii de ansamblu,
    poate produce o îmbunătățire semnificativă. Faptul că nu mai consumăm atât de
    mult plastic, că avem sticla noastră personală, că la piață nu mai punem în pungi
    de plastic fructele și legumele, ci în săculeții de pânză cu care venim de
    acasă, toate aceste acțiuni individuale, pe lângă faptul că-i pot convinge și
    pe alții, adunate, împreună au un impact mai mare decât ar avea la nivel
    individual


    Totuși, potrivit unui
    recent sondaj de opinie care măsoară percepțiile românilor cu privire la
    schimbările climatice și încălzirea globală, de #fridaysforfuture, acțiunile
    inițiate de activismul adolescentei suedeze Greta Thunberg au auzit doar 6%
    dintre respondenți pe când aproape două treimi dintre respondenți au auzit
    despre Ora Pământului și dintre aceștia au participat la activitate 36%. În
    plus, 73% dintre români nu au auzit de acordul de la Paris. Pe de altă parte,
    studiul indică un nivel ridicat de preocupare față de problemele de mediu. 96% dintre
    respondenți declară că au auzit despre încălzirea globală și 86% dintre participanții la
    studiu care au răspuns la chestionar consideră că încălzirea globală este o
    problemă foarte serioasă.
    Datele sunt îmbucurătoare, mai ales dacă le compărăm pe cele cuprinse într-un
    alt sondaj de opinie din 2009. Atunci schimbările climatice
    reprezentau o îngrijorare doar pentru 16% dintre români. Pe când acum, puțin
    peste 25% consideră că cea mai importantă problemă a lumii o constituie
    schimbările climatice, această fiind considerată a două mare problemă a
    omenirii după sărăcie.

    Care ar fi cauzele acestei modificări de percepții,
    aflăm de la sociologul Dan Jurcan: Mediatizarea, în ultimă instanță, a
    acestei teme a avut efect. Nu e suficient să avem politicieni care vorbesc
    despre acordul de la Paris. (…) Mai convingătoare sunt toate evenimentele
    meteo care au avut loc, chiar și în plan local. Doar anul ăsta au fost două
    mini-tornade cu distrugeri în România, iar anul trecut, s-a petrecut ceva
    similar la Timișoara.(…) Este clar că impactul schimbărilor climatice asupra
    unor comunități mici urmat de mediatizare produce modificări comportamentale și
    modificări în plan cognitiv.



    Potrivit aceluiași studiu, respondenții se declară interesați de
    campanii de ecologizare/colectare de deșeuri în proporții ușor scăzute (75%)
    comparativ cu cele referitoare la interesul pentru campanii de împăduriri
    (86%). Cu toate acestea, gradul de participare este mai scăzut în cazul celor
    din urmă (33%), comparativ cu primele (38%). De aceea, este nevoie să facem
    diferența între intenție și acțiune propriu-zisă, dar și între dorința
    cetățenilor și realizările autorităților, consider Dan Jurcan:

    Dacă ar exista o cultură eco solidă în rândul populației,
    atunci și comportamentele ar fi diferite. De pildă, din studiul nostru reiese
    că românilor le place să spună că selectează deșeurile, dar în realitate, știm
    că nu se întâmplă așa. Și nu este vina cetățenilor, căci intenția lor bună
    există. Dar, de foarte multe ori, responsabilitatea stă în mâinile
    autorităților și a firmelor care se ocupă de colectarea deșeurilor. Sunt și
    povești de succes cu autorități locale care au pus la dispoziția oamenilor saci
    de culori diferite pentru a separa gunoiul menajer de deșeurile din plastic sau
    de cele reciclabile din hârtie și sticlă. Iar oamenii s-au conformat, semn că
    la nivel intențional există disponibilitatea de a adopta un comportament
    ecologic. Asta rezultă și din studiul nostru. E nevoie doar ca autoritățile să
    creeze cadrul adecvat pentru asta.


    În
    concluzie, deși acest studiu are destule elemente pentru a tempera optimismul
    care ar putea apărea inițial, un aspect rămâne îmbucurător: problemele de mediu
    sunt pe agenda publică a românilor. Dan Jurcan: Atunci când tema este percepută ca având un grad mare de dezirabilitate
    socială, este normal ca și răspunsurile să fie pozitive, pe măsura
    dezirabilității temei. Dar e foarte important că această temă a ajuns în
    conștiința publicului și că oamenii vorbesc despre asta. Deci tema schimbării climatice nu mai e doar
    una de cabinet pe care o vehiculează politicienii și pe care câțiva oamenii de
    știință încearcă să o pună pe agenda publică. Ea e deja pe agenda publică.



  • Avertismente privind încălzirea globală

    Avertismente privind încălzirea globală


    Într-un mesaj vehement, menit să impulsioneze acţiunile pentru combaterea încălzirii globale, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atras atenţia că ţările planetei nu sunt pe calea cea bună pentru a-şi atinge obiectivele de limitare a creşterii temperaturilor, definite prin acordul de la Paris. Pactul, încheiat acum câţiva ani între 195 de ţări membre ale ONU, prevede limitarea încălzirii globale la maximum 2 grade Celsius faţă de nivelul înregistrat în epoca preindustrială.



    În mod paradoxal, pe măsură ce situaţia se înrăutăţeşte pe teren, măsurile politice par să dea înapoi, apreciază oficialul ONU, adăugând că micile naţiuni insulare, care sunt într-adevăr în prima linie, vor avea de suferit cel mai mult. Liderii statelor din Insulele Pacificului au emis, de altfel, o declaraţie comună care avertizează că schimbările climatice vor duce la o catastrofă globală.



    Scrisoarea spune că timpul se scurge în defavoarea regiunii Pacificului, iar sute de mici insule şi oamenii care le populează sunt în pericol. Liderii au avertizat că pierderile sunt deja însemnate, înregistrându-se niveluri crescute ale apelor şi episoade de vreme extremă. Iar Antonio Guterres a declarat că salvarea Pacificului este vitală pentru a putea salva lumea întreagă.



    Toate acestea în condiţiile în care temperaturile cresc, tiparele precipitaţiilor se schimbă, gheţarii se topesc într-un ritm alarmant, iar nivelul mediu al mării pe întregul glob este în creştere. Fără a fi acesta singurul motiv, încălzirea este cauzată de creşterea gazelor cu efect de seră în concentraţiile atmosferice, ca urmare a emisiilor rezultate din activităţile omului. Iar soluţia vine firesc – pentru a atenua schimbările climatice, trebuie să reducem sau să prevenim aceste emisii. Cum? Prin măsuri. Iar aici lucrurile încep să devină ceva mai complicate.



    Invitată la Radio România, Lavinia Andrei, preşedintele Fundaţiei Terra Mileniul III, explică, făcând referire inclusiv la propunerile privind emisiile de gaze cu efect de seră avansate la summitul de la Sibiu de o parte dintre ţările comunitare, propuneri a căror paternitate a fost asumată de liderul francez Emmanuel Macron: Orice măsură implică, de fapt, măsuri în economie, în industrie, în general, măsuri radicale. Propunerea făcută de cele opt state europene şi condusă cumva de preşedintele Macron, cum că până în 2050 trebuie să ajungem la zero emisii, ar implica, în primul rând, pentru noi în România, spre exemplu, să nu mai utilizăm cărbunele. Bine, lucrul acesta nu trebuie să se întâmple de mâine, că totuşi mai avem trei decenii, dar pentru a crea această tranziţie, măsurile trebuie luate încă de acum. Şi trebuie să ştim ce facem, ce punem în loc. Ce facem cu populaţia din zona respectivă? Cu ce se va ocupa?



    În plus, există şi presiunea business-ului, deloc de neglijat, aminteşte Lavinia Andrei. Măsuri legate, în principal, de agricultură şi protecţia mediului se regăsesc între propunerile ambiţioase avansate de liderul francez. Corespondentul Radio România la Paris, Daniela Coman: Reducerea la jumătate a utilizării produselor chimice pentru combaterea dăunătorilor şi a bolilor în agricultură, recompensarea suplimentară din fonduri europene a agricultorilor care se angajează să producă mai curat, mai sănătos şi să reducă folosirea pesticidelor, care realizează ameliorarea naturală a solului, care produc alimente bio, care iau măsuri de salvare a albinelor – sunt doar câteva dintre iniţiativele pe care Emmanuel Macron doreşte să le promoveze la nivel european.



    25% din bugetul Uniunii ar trebui alocat pentru proiecte care să lupte împotriva schimbărilor climatice, consideră Macron. Europa reprezintă al treilea emiţător mondial de emisii de gaze cu efect de seră, după China şi SUA, aminteşte profesorul universitar Mircea Duţu, care explică reţinerea venită din partea unora dintre ţări privind scrisoarea celor opt – la care s-a raliat, ulterior, şi Letonia – prin tendinţa din ultima perioadă de repliere asupra priorităţilor naţionale : La Sibiu, în privinţa atitudinii faţă de acest document, s-a manifestat o falie la nivel european. În primul rând, nu a fost vorba de funcţionarea acelui duet Franţa – Germania care, de obicei, reuşeşte să impună la nivelul Uniunii anumite decizii. În această situaţie, preşedintele Franţei a trebuit să-şi găsească aliaţi în alte ţări, pentru că Germania, din raţiuni de politică internă şi ca urmare a dificultăţilor pe care le are în privinţa reducerii activităţilor producătoare de gaze cu efect de seră, în principiu, nu respinge o asemenea idee, dar amână momentul până la care va adera la ea.



    Germania și țările est-europene cred că țința 2050 este prea ambițioasă și ar dăuna competitivității europene. Ele vor o amânare până, poate, în 2060. Militanții de mediu, pe de altă parte, vor ca liderii să își asume un calendar mai ambițios, argumentând că recentele proteste pe teme de schimbări climatice arată că cetățenii UE reacționează rapid.