Radio România Internațional

Tag: incediu

  • Schimbări în legislaţia de mediu

    Schimbări în legislaţia de mediu

    La propunerea
    Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Executivul de la București a
    adoptat o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri de eficientizare a
    gestionării deşeurilor. Una dintre principalele prevederi ale actului normativ
    se referă la incriminarea unor fapte cu impact semnificativ asupra mediului,
    calităţii aerului şi sănătăţii populaţiei. Astfel, odată cu publicarea în
    Monitorul Oficial, incendierea sau îngroparea deşeurilor constituie infracţiuni
    şi se vor pedepsi cu închisoare de la trei la cinci ani. În plus, a fost
    definită în lege acţiunea de abandonare a deşeurilor, pentru care există
    sancţiune contravenţională sub formă de amenzi, atât pentru persoane fizice,
    cât şi juridice, dar care nu era aplicată corespunzător din cauza lipsei unei
    reglementări clare a respectivei acţiuni.

    Discuţia despre incriminarea acestor
    fapte nu este nouă, spune Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi
    Pădurilor – încă de la începutul mandatului am considerat că, pentru cei care
    se fac vinovaţi de astfel de fapte, nu este suficientă o amendă, iar aceştia
    trebuie să fie traşi la răspundere penală. Fenomenul arderilor de deşeuri se
    intensifică şi autorităţile responsabile de aplicarea legii au nevoie de
    instrumente puternice pentru a putea combate acest fenomen, a explicat el,
    precizând că de acum, unităţile de Parchet din ţară, Poliţia şi Garda Naţională
    de Mediu au la dispoziţie cadrul legal pentru a stopa mafia arderilor ilegale
    de deşeuri din România. De asemenea, a fost interzisă arderea miriştilor,
    turbăriilor, litierelor pădurii (n.r -
    strat de frunze moarte și alte resturi vegetale și animale care acoperă solul
    în pădure), stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase. Pentru astfel
    de fapte amenzile prevăzute se ridică la valori cuprinse între 7.000 de lei
    (circa 1400 de euro) şi 15.000 lei pentru persoanele fizice şi între 50.000 şi
    100.000 lei (circa 20000 de euro) pentru persoanele juridice. De asemenea,
    aceleaşi sancţiuni îi vizează şi pe proprietarii terenurilor care nu iau măsuri
    pentru prevenirea arderilor.

    O altă prevedere importantă a ordonanţei de
    urgenţă defineşte cadrul legal pentru ca autorităţile publice locale să poată
    expropria terenurile necesare pentru gestionarea integrată a deşeurilor.
    Modificarea legislativă înlesneşte preluarea terenurilor necesare dezvoltării
    sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor, pentru care România primeşte
    finanţare europeană. Astfel, au fost reglementate procedurile de expropriere
    pentru cauze de utilitate publică. Nu în ultimul rând, actul normativ adoptat
    de Executiv vizează şi reglementarea activităţilor de gestionare a deşeurilor
    la nivelul Bucureştiului, care se confruntă cu o situaţie complicată
    determinată de lipsa infrastructurii de tratare a deşeurilor şi a capacităţii
    de eliminare prin depozitare.


  • Criteriile de siguranţă şi efectele lor

    Criteriile de siguranţă şi efectele lor

    Există criterii de siguranţă a spaţiilor publice din România? Da! Doar că, cel
    puţin în cazul tragediei de la finele lunii octombrie, de la clubul Colectiv
    din plin centrul Bucureştiului, ele nu au fost respectate.

    Independent de
    ancheta procuraturii, comentatori invitaţi la posturi de televiziune s-au
    întrecut în a-şi da cu părerea asupra celor ce se fac vinovaţi de incendiul
    devastator de la Colectiv, unde sute de oameni – de
    cinci ori mai mulţi decât ar fi avut dreptul clubul să primească – au fost
    prinşi sub bucăţi incandescente de material desprinse din tavanul cuprins de
    flăcări. Unul dintre comentatori
    încerca să arate cu degetul inclusiv spre beneficiari, care – spunea el – ar fi
    trebuit să se informeze, înainte de a merge la club, dacă spaţiul era propice,
    dacă existau ieşiri de urgenţă, dacă existau extinctoare …

    Cei trei patroni ai clubului sunt
    cercetaţi pentru ucidere din culpă în stare de arest preventiv. A fost schimbată
    încadrarea juridică, cu infracţiuni mai grave decât cele iniţiale, pentru
    pirotehnist şi administratorii firmei care a instalat artificiile care au
    declanşat incendiul.

    Dar autorităţile? În urma unei anchete
    interne s-a dovedit că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov
    ştia despre activităţile din Colectiv, dar s-a mulţumit să mai adauge o hârtie la
    birocraţia românească, fără a face verificări pe teren.
    În consecinţă, şefii de la ISU au fost suspendaţi şi obligaţi să răspundă
    întrebărilor puse de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Premierul Dacian Cioloş
    a cerut îndepărtarea lor din sistem: Sunt aproape convins că
    nu-i o situaţie singulară, probabil nu e doar la Bucureşti şi de asta aş vrea să
    văd în perioada imediat următoare din partea domnului Arafat o analiză şi un
    plan de acţiune pentru restructurarea ISU.

    Aflat în topul încrederii
    românilor, secretarul de stat în ministerul de Interne, Raed Arafat, trebuie să dea şi
    el, opiniei publice, explicaţii privind inexactitatea unor declaraţii pe care
    le-a făcut după incendiu. Problemele sunt, însă, structurale, nu doar punctuale
    şi rezumate strict la cazul din clubul Colectiv. Clădiri importante din ţară au
    fost închise, pentru că nu respectă normele de protecţie contra incendiilor.

    În
    paralel, în contextul în care Bucureştiul
    este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa, cinematografe, teatre,
    între care unele de renume naţional, restaurante şi baruri şi-au suspendat
    activitatea. Aceasta după ce, săptămâna trecută, şeful statului, Klaus
    Iohannis, a promulgat legea care interzice orice fel de activităţi dedicate
    publicului larg în spaţiile care prezintă risc seismic mare. Sute de clădiri au
    structura de rezistenţă puternic erodată în special după marele cutremur din
    1977, de 7,2 pe scara Richter, soldat cu aproape 1.600 de morţi. Or, numărul
    consolidărilor este infim.

    Cum situaţia se află şi în atenţia guvernului, premierul
    Dacian Cioloş şi ministrul culturii, Vlad Alexandrescu, vor avea o întâlnire
    pentru a găsi soluţii la această problemă, la care se aşteptată şi implicarea
    Primăriei Capitalei.

  • Jurnal românesc – 6.11.2015

    Jurnal românesc – 6.11.2015

    Starea răniţilor în incendiul de la clubul bucureştean, în care şi-au
    pierdut viata peste 30 de persoane, este
    aproape neschimbată. Peste 65 dintre ei sunt în continuare în stare critică. Numarul deceselor ar putea
    creşte semnificativ, avertizează medicii, potrivit cărora compoziţia chimică emanată de materialele care au ars în
    incinta clubului este devastatoare. Secretarul de stat, Raed Arafat, a precizat că mai multe ţări
    europene, printre care Germania, Belgia şi Olanda, şi-au exprimat intenţia să
    preia o parte dintre răniţi. Selecţia cazurilor va fi făcută de către medici,
    în funcţie de gravitate. Două sute de români s-au strâns joi seară în faţa
    Ambasadei României la Nicosia, pentru a participa la un miting de solidaritate,
    organizat în memoria victimelor care au murit in incendiul devastator s-a
    produs în urmă cu o săptămână în timpul unui concert rock.






    Corupţia
    rămâne o problemă generalizată în România şi afectează toate nivelurile
    sociale, a declarat procurorul general al României, Tiberiu Niţu, intr-un
    interviu acordat publicaţiei spaniole El Pais. El a spus că cea mai
    afectată este administraţia publică, prin acele numiri în post bazate pe
    influenţă politică. De asemenea, sectorul educaţiei, cel medical şi cel al poliţiei sunt
    afectate, a precizat Tiberiu Niţu. În opinia sa, un factor important pentru dezvoltarea corupţiei
    în România l-a reprezentat nivelul de trai foarte scăzut şi dorinţa multora de
    a se îmbogăţi rapid şi prin orice mijloace, în condiţile în care statul nu avea
    instituţiile şi nici instrumentele necesare pentru a controla şi a combate
    această situaţie.






    Procesul de numire a unui nou Guvern accentuează incertitudinile
    legate de mixul de politici macroeconomice, mai ales că bugetul pe 2016 este
    încă neconfigurat, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
    Isărescu. El a precizat, în context, că efectele acestui demers asupra
    economiei vor depinde de rapiditatea cu care se va forma noul Executiv şi de
    deciziile pe care acesta le va adopta.Mugur Isărescu a dat asigurări că situaţia
    macroeconomică este stabilă şi în general poziţia economică a ţării este bună.






    Creşterea
    economiei româneşti se va accelera în acest an şi în 2016 la 3,5% respectiv
    4,1%, susţinută de măsurile de relaxare fiscală, care stimulează cererea internă,
    dar care vor adânci deficitul bugetar, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei
    Europene, îmbunătăţita faţă de estimările din primăvară. Avansul
    economic poate depăşi aşteptările dacă România va reuşi o absorbţie peste
    estimări a fondurilor europene. Totodata, Comisia a îmbunătăţit estimările referitoare la nivelul
    deficitului bugetar, la 1,2% în acest an şi 2,8% în 2016, comparativ cu
    prognoza din primăvară, când anticipa un deficit bugetar de 1,6% în 2015 şi de
    3,5% în 2016. Cu un nivel scăzut al şomajului şi în urma
    reducerii cu patru puncte procentuale a TVA, în România va creşteconsumul privat la un maxim post-criză în 2016, însă se
    va modera în 2017, se mai arată în raport. Şi Banca Europeană pentru
    Reconstrucţie şi Dezvoltare anticipează o creştere a economiei româneşti de
    3,5% în acest an şi de 3,7% în 2016.

  • Jurnal românesc – 5.11.2015

    Jurnal românesc – 5.11.2015

    La Bucureşti şi în alte oraşe mari din România, zeci de mii de
    români au continuat, miercuri seara, protestele după tragicul incendiu de
    vinerea trecută în care au murit peste 30 de persoane. Protestatarii au cerut,
    între altele, adoptarea unor măsuri dure împotriva corupţiei si reformarea
    clasei politice actuale. Manifestaţii similare au mai avut loc la Londra şi la
    Paris. Postul de Radio Europa FM relatează că, la Paris, câteva sute de
    persoane au manifestat, paşnic, în zona Trocadero, lângă Turnul Eiffel. Au fost
    scandate lozinci precum : Diaspora e cu voi şi Corupţia ucide.




    Aproximativ 10.000 de euro s-au strâns în prima zi a expoziţiei cu
    vânzare London Unedited – A Series of Unphotoshopped Photos by Teodora
    Maftei deschisă la London Street Atelier din Bucureşti, informează
    organizatorii într-un comunicat de presă. Expoziţia cuprinde 23 de fotografii
    realizate de Teodora Maftei în luna august, la Londra, şi a fost organizată în
    scop caritabil. Fondurile strânse în urma vânzării fotografiilor vor fi folosite
    pentru tratamentul fotojurnalistei române
    internată în stare gravă în urma incendiului de vineri, din clubul bucurestean Colectiv.






    Senatul Romaniei a adoptat iniţiativa legislativă a deputatului
    Eugen Tomac referitoare la acordarea unor drepturi, inclusiv financiare,
    foştilor deţinuţi politici de la Tiraspol,
    in regiunea separatistă transnistreană din Republica Moldova. Mă bucur
    că după lungi discuţii în contradictoriu am reuşit să-i conving, pe colegii mei
    senatori, de importanţa acestei iniţiative legislative care-i sprijină pe aceşti oameni, eroi ai luptei pentru
    democraţie. Sacrificiul lor merită
    gratitudinea statului român pe deplin – a declarat deputatul.








    Salariile personalului din sistemul public de învăţământ vor fi
    majorate cu 15%, începând cu 1 decembrie 2015, se prevede într-o ordonanţă de
    urgenţă adoptată, miercuri, de Executivul de la Bucuresti. De creşterea
    salariilor vor beneficia 359.810 cadre didactice, personal didactic auxiliar şi
    personal nedidactic, respectiv: 290.000 de persoane din învăţământul
    preuniversitar de stat, 7.850 de persoane din unităţile finanţate integral de
    la bugetul de stat, 57.500 de persoane din învăţământul universitar şi 4.460 de
    persoane din unităţile finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de
    la bugetul de stat.




    Prinţul Harry al Marii Britanii
    a vizitat, marţi seară, Institutul Cultural Român de la Londra, vizita
    fiind prilejuită de deschiderea expoziţiei de pictură ‘Peisaje transilvănene’ a
    artistei britanice Clare Inskip, dedicată frumuseţilor naturale şi tradiţiilor
    din vechea provincie românească. Prinţul Harry este al doilea membru al
    familiei regale britanice care trece pragul reprezentanţei româneşti de la
    Londra, după ce, în 2014, Prinţul de Wales a fost oaspetele de onoare al
    Institutului Cultural Român, cu ocazia ‘Festivalului Transilvania’. ‘Peisaje
    transilvănene’ cuprinde un set de 60 de picturi şi câteva sculpturi inspirate
    de călătoriile artistei în Transilvania şi de fascinaţia acesteia pentru
    spaţiul românesc.

  • Măsuri legale după tragedia din clubul Colectiv

    Măsuri legale după tragedia din clubul Colectiv

    Situaţia
    răniţilor în urma incendiului care a avut loc, săptămâna trecută, în clubul
    bucureştean, în care si-au
    pierdut viaţa peste 30 de persoane, continuă să fie critică. Peste130 de persoane sunt internate în
    mai multe spitale, iar medicii sunt destul de rezervaţi în privinţa
    evoluţiei lor. Numărul
    deceselor ar putea creste semnificativ – avertizează medicii – în condiţiile în
    care compoziţia chimică emanată de materialele care
    au ars in incinta clubului este devastatoare, iar leziunile sunt atipice: arsuri
    pe suprafeţe mari ale corpului, necroze pulmonare şi afectarea gravă a căilor
    respiratorii.

    Managerul Spitalului ‘Grigore Alexandrescu’, prof.dr.Dan Enescu, a explicat că arsura este o boală medico-chirurgicală, iar etapa
    următoare, cea chirurgicală, începută deja în câteva spitale, este extrem de
    importantă în evoluţia pacienţilor în stare gravă. Dan Enescu: Trebuie
    particularizat în funcţie de fiecare caz. Întrucât avem acele arsuri de căi
    respiratorii superioare, plus arsura chimică, plus inhalaţia aceea cu totul
    specială – mixtura pe care n-o cunoaştem – suntem obligaţi să fim precauţi şi
    să alegem acei bolnavi în momentul cel mai potrivit când îi foloseşte această
    excizie. Este foarte important de făcut o excizie pentru că în clipa aceasta
    pot fi echilibraţi, dar dacă nu se scot bucăţi de arsură ei peste câteva zile
    pot avea o recădere.

    Pentru a evita astfel de catastrofe în viitor, guvernul a aprobat
    o ordonaţă de urgenţă care dă dreptul Inspectoratului pentru Situaţii
    de Urgenţă să închidă localurile şi cluburile care nu respectă legislaţia
    privind protecţia împotriva incendiilor.

    Secretarul de stat
    în ministerul de Interne, Raed Arafat, precizează că planul de controale
    este definitivat şi va fi pus în aplicare după publicarea actului normativ în
    Monitorul Oficial. Raed Arafat: Dacă nu are autorizaţie de
    securitate la incendiu, însă şi-a obţinut toate actele de autoritate necesare,
    amenzile pot atinge 50.000 – 100.000 de lei. Se dă o perioadă de intrare în
    legalitate, fără închiderea amplasamentului. Al doilea caz: nu are autorizaţie
    de securitate la incendiu, însă şi-a obţinut toate avizele necesare, dar are
    încălcări grave care se descoperă în timpul controlului. Dacă ţi s-a spus:
    Trebuie să ai două ieşiri de urgenţă şi tu ai închis una şi ai
    lăsat una sau nu ai făcut decât una, asta este una din încălcările grave. A
    treia situaţie: nu are documentul de autorizaţie de securitate la incendiu, nu
    are niciun alt act obţinut, atunci urmează amenda şi închiderea.

    Amintim, pe de altă parte, că patronii clubului în care s-a produs tragedia au fost
    arestaţi preventiv pentru 29 de zile sub acuzaţia de ucidere şi vătămare
    corporală din culpă.