Radio România Internațional

Tag: Incendii

  • Italia: menținerea pericolului de incendii în Sicilia

    Italia: menținerea pericolului de incendii în Sicilia


    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Italia că, pentru perioada 29 – 31 august 2023, Departamentul de Protecție Civilă al Regiunii Sicilia a transmis un buletin de avertisment cu privire la menținerea pericolului major de incendii în provinciile Catania, Enna, Caltanissetta, Palermo și Siracusa.



    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatul României la Catania: +39095537909, +39095536139 și ale Consulatului General al României la Roma: +390683523344; +390683523352; +390683523358; +390683523356; +390683523369; +390683523371; +390683523374, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.



    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și următoarele linii telefonice de urgență în funcție de regiune:


    Consulatul României la Catania: +393209653137; Consulatul General al României la Roma: +393451473935; Consulatul General al României la Milano: +393661081444; Consulatul General al României la Bologna: +393248035171; Consulatul General al României la Torino: +393387568134; Consulatul General al României la Trieste: +393408821688; Consulatul General al României la Bari: +393346042299.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor web: http://catania.mae.ro, http://roma.mae.ro/, http://cgroma.mae.ro/, www.meteoalarm.org, https://www.mae.ro/ şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Republica Italiană, Sicilia – pericol de incendii

    Republica Italiană, Sicilia – pericol de incendii

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Italiană că, pentru 29 august 2023, Departamentul de Protecție Civilă al Regiunii Sicilia a transmis un avertisment cu privire la pericolul major de incendii în provinciile Catania, Enna și Caltanissetta.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Consulatul României la Catania: +39095537909, +39095536139 și ale Consulatului General al României la Roma: +390683523344; +390683523352; +390683523358; +390683523356; +390683523369; +390683523371; +390683523374, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și următoarele linii telefonice de permanență, în funcție de regiune:

    • Consulatul României la Catania: +393209653137;

    • Consulatul General al României la Roma: +393451473935;

    • Consulatul General al României la Milano: +393661081444;

    • Consulatul General al României la Bologna: +393248035171;

    • Consulatul General al României la Torino: +393387568134;

    • Consulatul General al României la Trieste: +393408821688;

    • Consulatul General al României la Bari: +393346042299.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor wrb http://catania.mae.ro, http://roma.mae.ro/, http://cgroma.mae.ro/, www.meteoalarm.org, https://www.mae.ro/ şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Italia – coduri roşu şi portocaliu de caniculă şi pericol de incendii în Sicilia

    Italia – coduri roşu şi portocaliu de caniculă şi pericol de incendii în Sicilia

    Ministerul Afacerilor
    Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau
    intenţionează să călătorească în Republica Italiană că pentru 22 şi 23 august
    Departamentul de Protecţie Civilă al Regiunii Sicilia a transmis un buletin de
    avertisment cu privire la pericolul major de incendii în provinciile Ragusa şi
    Siracusa, precum şi unul de prealertă pentru celelalte provincii, alături de
    coduri roşu de caniculă pentru provincia Palermo, respectiv portocaliu şi
    galben pentru provinciile Catania şi Messina.


    Cetăţenii români pot
    solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatul României la
    Catania: +39095537909, +39095536139 şi ale Consulatului General al României la
    Roma: +390683523344; +390683523352; +390683523358; +390683523356;
    +390683523369; +390683523371; +390683523374, apelurile fiind redirecţionate
    către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate
    (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.


    De asemenea, cetăţenii români
    care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă,
    au la dispoziţie şi următoarele linii telefonice de urgenţă, în funcţie de
    regiune: – Consulatul României la Catania: +393209653137; – Consulatul General
    al României la Roma: +393451473935; – Consulatul General al României la Milano:
    +393661081444; – Consulatul General al României la Bologna: +393248035171; -
    Consulatul General al României la Torino: +393387568134; – Consulatul General
    al României la Trieste: +393408821688; – Consulatul General al României la
    Bari: +393346042299.




    Ministerul Afacerilor
    Externe recomandă consultarea paginilor web catania.mae.ro, roma.mae.ro, cgroma.mae.ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români
    care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia ‘Călătoreşte în
    siguranţă’, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • România – victimili a fărtuñiloru

    România – victimili a fărtuñiloru



    Chirolu lă da a românilor adyi ta s’avreadză niheamă, după aţeali ndauă dzăli di căñină cari ălli mulle nica și pi aţelli tru formă optimă. Ași cum avea anticipată, meteorologii, gioi și viniri, haristusită a alăxearillei multu aretcu tu kiro di veara a unei mase di aer cabaia hertu ditu sud-sud-estul a continentului cu una maa araţi vinită ditu nord-ţentru, temperaturli agiumsiră, la propriu pisti noapte, multu muşeati: ti un kiro di 24 di săhăţ, scădzură cu aproximativ 15-20 di gradi Celsius. Tră gioi, fură prognozate maxime a aerului di 28 di gradi.



    Aestă alăxeari dinăoară faptă tră temperatură fu nsuţătă, ama, di fărtuni vărtoasi, cari inițial zñiipsiră ascăpitata, nord-vestul, nordul și ţentrul a văsiliillei, deapoa s’teasiră și tru alti locări. Neise, ti gioi tahina, meteorologii ţănură pi lucru un cod galben di ploiuri torenţiale şi vimtu tră sud, est și sud-est. Fătunile feaţiră victime. Tru giudețul Alba, ună mulleari muri după ţi n cupaciu scos ditu arădăţiñi di rafale vărtoasi di vimtu cădzu pisti aftuchina tu care eara. Iara doi fraţ ditu Botoșani fură agudiţ mortal, pi un câmpu, di kiritu.



    Tru Harghita, urdinarea feroviară fu local și ti şcurtu kiro ambudyiusită, după ţi ma mulţă arbori cădzură pi șine. Furtuna asparsi si citia a bazinului di anutari ditu căsăbălu Miercurea Ciuc. Cupaci surpaţ pi carosabil ică pi calea di heru, ama şi stâlki di electricitate surpaţ di vimtu fură şi tu giudeţlu Hunedoara.



    Ma multi localităţ ditu Iaşi armasiră fără apă potabilă, iara Portul Constanţa la Amarea Lae fu ncllisu di itia a vimtului vărtosu, dzăţ di pampori fură dănăsiti şi vidzură zorea s’asteaptă arădpsiti la dani ică tru rada portului. Numirul autovehiculelor avariate di fărtuñi easti, și el, multu mare.



    Imaginile ditu kirolu a fărtunăllei di Oradea anvărligară pritu televiziunilor — cirnidili di pi casi fură loati di vimtu pritu aer ca frăndzăli, citia a Vivliotecăllei di la Universitati fu loată di vimtu, iar panouri fotovoltaice fură arcati pi trotuare.



    Fenomene meteorologice la extreme nu sunt maş tru România. Italia, di exemplu, s’ampuliseaşti idyealui cu furtuni şi cu incendii și s’duţi cătă catandisea di ananghi tru ţinţi regiuni. S’fac gaereţ mări tră astindzearea a focurilor izbucnite și tru păduri ditu Gărţia şi Tunisia. Ateali dauă văsilii mediteraneene activară mecanismul di protecţie civilă al Uniunii Europene, cari apăndăsi ntrăoară. Neise tut ma multi state di la Mediterana suntu zñiipsiti di căldură extremă şi incendii di vegetaţie. Unu s’apreasi ningă căsăbălu-port turistic Dubrovnik ditu Croaţia. Pompierlli s-ampulisiră cu fleamili și tru Portugalia ică tru Spania.




    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • România – victimele vijeliilor

    România – victimele vijeliilor

    Vremea le dă românilor răgazul să se răcorească puțin, după cele câteva zile de căldură toridă care i-au moleșit chiar și pe cei în formă optimă. Așa cum anticipaseră, deja, meteorologii, joi și vineri, grație schimbării destul de rare pe timpul verii a unei mase de aer fierbinte din sud-sud-estul continentului cu una mai rece provenită din nord-centru, temperaturile au devenit, la propriu peste noapte, extrem de plăcute: în decurs de circa 24 de ore, au scăzut cu aproximativ 15-20 de grade Celsius. Pentru joi, au fost prognozate maxime ale aerului de 28 de grade.



    Această schimbare bruscă de temperatură a fost însoțită, însă, de furtuni puternice, care inițial au afectat vestul, nord-vestul, nordul și centrul țării, apoi s-au extins și în rest. De altfel, pentru joi dimineață, meteorologii au menținut un cod galben de ploi torenţiale şi vânt pentru sud, est și sud-est. Furtunile au făcute victime. În județul Alba, o femeie a murit după ce un copac scos din rădăcini de rafale puternice de vânt s-a prăbuşit peste maşina în care se afla. Iar doi fraţi din Botoșani au fost loviți mortal, pe un câmp, de fulger.



    În Harghita, circulaţia feroviară a fost local și temporar blocată, după ce mai mulţi arbori au căzut pe șine. Furtuna a avariat şi acoperişul bazinului de înot din orașul Miercurea Ciuc. Copaci prăbuşiţi pe carosabil sau pe calea ferată, dar şi stâlpi de electricitate dărâmaţi de vânt au fost şi în judeţul Hunedoara.



    Mai multe localităţi din Iaşi au rămas fără apă potabilă, iar Portul Constanţa la Marea Nagră a fost închis din cauza vântului puternic, zeci de nave fiind obligate să aştepte acostate la dane sau în rada portului. Numărul autovehiculelor avariate de vijelii este, și el, foarte mare.



    Imaginile din timpul furtunii de la Oradea au făcut înconjurul televiziunilor – țiglele de pe clădiri pluteau prin aer ca frunzele, acoperişul Bibliotecii Universităţii a fost luat de vânt, iar panouri fotovoltaice au fost proiectate pe trotuare.



    Fenomene meteorologice la extreme nu sunt doar în România. Italia, de exemplu, se confruntă deopotrivă cu furtuni şi cu incendii și se îndreaptă spre starea de urgenţă în cinci regiuni. Se fac eforturi mari pentru stingerea focurilor izbucnite și în păduri din Grecia şi Tunisia. Cele două ţări mediteraneene au activat mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, care a răspuns rapid. De altfel, tot mai multe state de la Mediterana sunt afectate de căldură extremă şi incendii de vegetaţie. Unul a izbucnit lângă oraşul-port turistic Dubrovnik din Croaţia. Pompieri s-au luptat cu flăcările și în Portugalia sau Spania.


  • Trafic aerian perturbat în Italia

    Trafic aerian perturbat în Italia


    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Republica Italiană că, în conformitate cu datele transmise de autorităţile locale, programul zborurilor de pe aeroportul Catania-Fontanarossa Vincenzo Bellini şi Falcone – Borsellino este afectat, de miercuri până duminică, din cauza incendiilor înregistrate.



    Se recomandă călătorilor să contacteze companiile aeriene, să verifice mesajele transmise de operatorii de zbor prin mesaj telefonic/poşta electronică, precum şi să consulte paginile de socializare ale Consulatului României la Catania, Aeroportului din Catania şi Aeroportului din Palermo, pentru actualizări.



    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatul României la Catania: +39095537909, +39095536139 şi ale Consulatului General al României la Roma: +390683523344; +390683523352; +390683523358; +390683523356; +390683523369; +390683523371; +390683523374, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.



    Totodată, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi următoarele linii telefonice de permanenţă, în funcţie de regiune: * Consulatul României la Catania: +393209653137 * Consulatul General al României la Roma: +393451473935 * Consulatul General al României la Milano: +393661081444 * Consulatul General al României la Bologna: +393248035171 * Consulatul General al României la Torino: +393387568134 * Consulatul General al României la Trieste: +393408821688 * Consulatul General al României la Bari: +393346042299.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor web: http://catania.mae.ro, http://roma.mae.ro/, http://cgroma.mae.ro/ https://www.mae.ro/ şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.


  • Grecia – Prelungire cod roșu de caniculă

    Grecia – Prelungire cod roșu de caniculă

    Serviciul grec de Meteorologie (EMY) a prelungit perioada pentru care este valabil actualul cod roșu de caniculă, pentru întreg teritoriul Greciei (temperaturi care vor atinge valoarea de până la 42 de grade Celsius), pentru săptămâna 17-22 iulie 2023, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    Autoritățile elene au emis o nouă avertizare privind creșterea riscului apariției incendiilor, producerea acestora fiind favorizată de temperaturile ridicate (cu 5-7 grade Celsius peste media anuală normală), gradul foarte scăzut de umiditate al combustibililor naturali (ex.: crengi/vegetație/frunze/ace de pin uscate) și existența condițiilor de propagare rapidă a unor potențiale focare, din cauza intensificării vitezei vântului.

    Legislația elenă interzice și sancționează drastic orice activitate în aer liber care poate produce scântei sau foc și poate genera astfel apariția unui focar de incendiu reaminteşte MAE.

    Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +302106710035 și Consulatului General al României de la Salonic: +302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. În cazul unei situaţii urgente, aceştia au la dispoziţie şi numărul de telefon de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă: +306978996222 și Consulatului General al României de la Salonic: +306946049076.

    MAE recomandă consultarea paginilor web:

    http://atena.mae.ro,

    http://salonic.mae.ro,

    https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro, www.meteoalarm.org, www.mae.ro

    şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Efectele crizei climatice asupra femeilor

    Efectele crizei climatice asupra femeilor

    Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație. În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (așa-zisul cod roșu”) emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climat.



    Am discutat cu Directorul Stațiunii de Cercetare Dăbuleni, Aurelia Diaconu, cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu și cu un voluntar implicat în acțiuni pentru mediu despre care sunt principalele efecte negative ale încălzirii globale și care sunt măsurile pe care le putem lua pentru a elimina aceste consecințe.



  • Bani europeni pentru combaterea secetei

    Bani europeni pentru combaterea secetei

    UE solicită crearea unor planuri pentru secetă în
    zonele în care acestea sunt relevante. Prin legislația europeană pentru apă se
    pot găsi soluții pentru combaterea secetei. O gestiune durabilă a resurselor de
    apă va duce la o rezistență sporită la nivel european în ceea ce privește
    secetele. Secetele pot fi gestionate prin măsuri ad-hoc sau prin dezvoltarea
    unor planuri globale. Regulamentul cu privire la irigații oferă un cadru legal
    pentru măsurile alternative. Comisia Europeană va măsura și evalua utilizarea
    apei.

    Recent în plenul Parlamentului European de la Strasbourg a fost dezbătut
    acest subiect de o importanță deosebită pentru toate regiunile lumii și anume: Consecințele secetei,
    ale incendiilor și ale altor fenomene meteorologice extreme, punând accentul pe
    intensificarea eforturilor UE de combatere a schimbărilor climatice.


    În discursul său din plenul Parlamentului European,
    europarlamentarul Daniel Buda a subliniat că pentru a combate seceta este
    nevoie de investiții în tehnologii, iar investițiile presupun alocarea de bani
    europeni.




    De 500 de ani, Europa nu a mai cunoscut o
    astfel de secetă care a generat incendii, a afectat sectorul energetic, dar mai
    ales sectorul agricol. Seceta, creșterea prețurilor la energie, la
    îngrășăminte, rămânerea necontrolată a unor cantități însemnate de cereale din
    Ucraina în țările UE, vândute la prețuri neverosimil de mici pun presiune pe
    sectorul agricol.

    Fermierii din Europa sunt nevoiți să-și închidă
    fermele din cauza prețurilor de cost iar cei din sectorul zootehnic sunt
    nevoiți să-și ducă animalele la abator din lipsa furajelor distruse de secetă.

    Combaterea secetei presupune investiții în
    tehnologii care să permită o gestionare durabilă a apei, iar pentru asta este
    nevoie de bani europeni, domnule Comisar. Și mai rețineți un lucru, domnule
    Comisar! Fără bani noi în agricultură și fără investiții serioase în sistemele
    de irigații ne vom confrunta iar cu acest fenomen, în anii următori, riscând o
    criză alimentară care se va manifesta nu doar prin lipsa alimentelor, dar și
    prin faptul că vor deveni inaccesibile ca preț.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Inflația — Tru România, rata anuală ali inflație va s’aibă ñiţ fluctuații tru bitisita a meslui yismăciuni și diapoa va s;’acaţă ună cali discendintă kiro di 3 trimestre, uidisitu cu Bănca Națională ali Românie – BNR. S’așteaptă că rata ali inflație s’agiungă la 13,9% tru andreu. Di altă parte, BNR faţi timbihi că previziunile mutrinda huzmetea economică tră anlu ţi yini sunt revizuite cabaia multu tru scădiari. Uidisitu cu Bănca Centrală, anlu yiitoru România va s’experimenteadză ună scădiari cabaia mari a consumului privat, sum influența a creastirillei preayalea-ayalea a tocurloru la mpărmuturli și dipozitili ţi li aru bănătorlli. Guvernul adoptă tora ayoñea prota rectificari bugetară a anlui 2022, una pozitivă, cari acată tru isapi ună creastire economică di 3,5%, veniturli bugetare pi proţlli șasi meşi și execuția bugetară tru aestă perioadă. Ministrul a Finanţilor, Adrian Caciu, spuni că dificitul bugetar poati s’hibă ţănutu sum control şi că ţinta di 5,84% tră inşita a anlui poati să s’bagă tru practico. Consiliul Fiscal, organismu indipendint cari analizeadză sustenabilitatea a politiţloru fiscale și bugetare, feaţi timbihi că rectificaria poati s’ducă la ună ţifră cari s’năstreacă dificitul țintă di 7% ditu PIB, di itia că guvernul vahi li alăthusi isăkili mutrinda adunarea a păradzloru și sumestimă ună parti ditu hărgi.



    Incendii – Incendiile di estanu zñiipsiră 150.000 di ictări tru România, dimecu di dzaţi ori ma multu andicra di media tră perioada 2006 – 2021, feaţi timbihi aţelu di ma niti capu a Gardăllei di Mediu Octavian Berceanu. Aestu feaţi timbihi, tru ună hidzeari pi Facebook, că cinușa rezultată dupu incendii poati s’aducă zñiie ti bana a oamiñiloru ditu căsăbadz, avânda tru vidială ixikea a pirdiadzloru di protecție și a centurilor verdză a localităților. Tru România fură 715 incendii anlu aestu, tru contextul a unăllei medii multianuală anterioare di 49. Nai ma mari numiru di incendii di estanu (266 tru ună stămână) sfeaţi tru bitisita a meslui marţu, cându fură zñiipsiti cama di 61.000 di ictări. România, cu 0,63% ditu suprafața a văsiliillei zñiipsită di incendii, easti pi doilu locu tru Europa, după Portugalia (0,95%), și Spania și Croația (0,56%).



    Ucraina — Prezidintulu ucrainean Volodimir Zelenski spusi că restabilirea a securitatillei la centrala nucleară ditu Zaporojye – sumu controlu a forțelor ruse – poate s’ahurhească cu misiunea internațională, ama faţi timnihi că ma s’hibă di neadzi niti cu șantajul arusescu neise cu radiații di va s’ducă ninti, veara aesta poati să scadă tru istoria a diverselor văsilii europene ca una ditu nai ma traghiţi. Prezidintulu rus Vladimir Putin s’akicăsi cu inspectorllii di la Agenția Internațională tră Energie cari viziteadză uzina, operată nica di personal ucrainean. Armâne aproapi tru linia frontului și fu agudită di obuze di ma multe ori tru stămâñili ditu soni, di aduţi asparizma ti un fănico nuclear. Ucraina și Rusia u-arucă căbatea unu alantu tră bombardamentele ditu și anvărliga a complexului di reactoare nucleare ditu sud. La sol, Kievlu relateadză că, viniri, forțili aeriene ucrainene agudiră ma multi ori pozițiili a ocupanțălor ruși ditu sudlu a văsiliillei. Tru idyiulu kiro, căsăbălu Nikopol (sud) fu bombardat di ruși adză tahina. S-avdzără explozii și tru Yevpatoria, un căsăbă ditu Crimeea, cum și tru Dnipro (centru). Tru aestu kiro, Cipru și Gărţia s’facu ună dinăpoia ali Germanie tră s’ncuntreadză ti ambudyiusearea a vizilor tră turiștilli ruși cari vor s’viziteadză UE, neise nu aproaki cllimarea ali Ucraina tră ună ahtari interdicție. Tutunăoară, dimarhilli ditu Marsilia, Lyon, Atena, Florența, Helsinki, Oslo, Riga și Tirana simnară, viniri, Kiev, un protocol di acord tră reconstrucția durabilă a căsăbadzloru ucraineañi.



    Maraton – 250 di alergători ditu daţi văsilii s-ngrăpsiră ti naima greulu ultramaraton ditu România, Cursa 2X2, cari va s’ţănă adză, la Bâlea Lac, tru Munţii Făgăraş, la ună anălţimi di pisti 2.000 di meatri. Cursa easti unu ditutre nai ma greali ultramaratoane montane ditu lume. Cursa 2X2 s’dizvărteaşti acutotalui la pisti 2.000 m, aţea ţi u spuni unică tru Europa și una ditu pțănele ditu lume. Tru aestu an, tru competiție s-ngrăpsiră algători ditu România, Moldova, Ungaria, Polonia, Germania, Olanda, Marea Britanie, Franța, Israel și Rusia. Concurențăllii va s’alagă pi niscănti di tu nai ma tehniţi trasee ditu Carpaț, agiungănda pe daua nai ma analtă kipită ditu România, Negoiu (2.535 m). Ahtări competiții s’facu pi locu accidintat, di la călici di pimintu pritu păduri și pădz alpine, până la creasti și şcămbi ică piştirei.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Pompierii români continuă misiunea de stingere a incendiilor în Franța

    Pompierii români continuă misiunea de stingere a incendiilor în Franța

    Pompierii români continuă misiunile de stingere a incendiilor în Franţa în altă zonă de intervenţie din cadrul Parcului natural regional Landes de Gascogne, informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

    Modulul naţional execută operaţiuni de stingere în Boutox, în cadrul sectorului 2 de intervenţie, sub coordonarea ofiţerului de legătură al ţării gazdă. 36 de pompieri care încadrează cinci maşini de stingere incendii de pădure, două autospeciale de stins incendii de capacitate mică, o cisternă de 12.000 litri şi un microbuz se află dislocaţi în zona Boutox.

    Potrivit IGSU, misiunile constau în identificarea și lichidarea focarelor ascunse, precum și de menținere a unei linii de protecție între frontul incendiului și zona neafectată.

    ——————————————————————–

    Pompierii români, cu nouă mijloace tehnice, continuă, sâmbătă, misiunea de stingere a incendiului în zona Quartier Le Frayot, din sud-vestul Franţei, sub coordonarea ofiţerului de legătură al ţării gazdă, informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

    Pentru gestionarea în cele mai bune condiţii a intervenţiei, pompierii români intervin cu autospeciale de stingere şi o cisternă de 12.000 de litri care asigură autonomie sporită misiunilor de stingere. Misiunile executate de personalul modulului RO-GFFF-V constau în limitarea propagării incendiului la clădirile de locuit, menţinerea unei linii de protecţie între frontul incendiului şi zona neafectată, precum şi lichidarea focarelor ascunse.

    Potrivit IGSU, pompierii intervin în condiţii extreme: temperatură ridicată, umiditate scăzută (sub 10%), vânt care suflă cu putere. Toți acești factori îngreunează intervenţia din teren a salvatorilor.

    Misiunea de sprijin oferită de România autorităţilor franceze aflate în lupta cu incendiile de vegetaţie s-a realizat prin deplasarea unui modul specializat de intervenţie format din 77 de pompieri salvatori, cu mijloace de intervenţie specifice.

    Ajutorul se acordă în baza solicitării de asistenţă internaţională formulată de guvernul Republicii Franceze prin Mecanismul European de Protecţie Civilă.

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 07.08.12.08.2022

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 07.08.12.08.2022

    BNR a părăstisi un raport mutrinda inflația


    Banca Națională ali Românie criscu la 13,9% prognoza di inflaţie tră bitisita a aluştui an şi estimeadză ună inflaţie di 7,5% tră bitisita a anlui ţi yini. Tru mai, Banca Centrală avea estimată că nivelu ali inflaţie va s’agiungă la 12,5% tră bitisita aluştui an şi la 6,7% tră 2023. Tu giumitatea a anlui 2024, inflația va s’hibă di 2,3%. Rata ali inflaţie ş-lu criscu ritmolu di creaştiri, ditu apriiuru până tru cirişaru, şi agiumsi la pisti 15 procente pe fondul a şocurilor date di păhălu la energie, combustibilu şi al alti părmătii, ama şi di criştearea a păhălui la produsili alimentare, nmaxusu aţeali procesate. Guvernatorlu a BNR, Mugur Isărescu, adusi aminti di indicele ROBOR, cu cari s’faţi isapi ti ratele pe cari le păltescu persoanele fizice la mpărmuturli bancari. Aesta lugurseaşti că bănţăli reacţionară exagerat, atumţea cându năstricură rata di politică monetară cu indicele ROBOR. Cara tru yinaru, ROBOR era di aproximativ 3%, tru aestu kiro, năstreaţi 8 procente, cu multu pisti toclu di politică monetară apufusitu di BNR, di 5,5%.



    România are duri biriketi, acă s’ampuliseaşti cu xerea prilundzită


    România bitisi lucrărli ti adunarea a gărnului, ama birikeatea easti cu 15-18% ma ñică andicra di 2021, dimăndă ñiercuri ministrul ali Agricultură, Petre Daea. Văsilia nreghistră, anlu tricut, ună biriketi recordu di yipturi, ditu cari 11,3 milioane di tonuri di gărnu, ama, tru aestu an, biriketea fu zñiipsită di condiţiile meteorologhiţi şi hărgili mări cu producţia. Ministrul Daea cundille, ama, că ari duri gărnu tră s’anvălească ananghisearea internă a văsiliillei şi tra s’asiguripsească un surplus tră export. Consumul anual mediu ali României easte di 2,5-3 milioane di tone. Temperaturile mări şi xerea prilundzită zñiipsiră tru tută văsilia, maxusu aţeali di misur si floarea-soarelui, pisti 300.000 ditu ateali 7 milioane di ictări siminati cu yiptu hiinda compromise. România easti unu di nai ma mări exportatori di gărnu tru Uniunea Europeană şi easti un exportator activ tră Orientul di Mesi, prinţipalu importator hiinda Egiptulu. Grânele româneşti sunt exportate pritu portul prinţipal a văsiliillei, Constanţa (sud-est), ufilisitu şi di Ucraina ca rută alternativă di export, după ţi Rusia băgă ună blocadă la Amarea Lae.



    România ajută Franța tru astindzearea incendiilor


    Comitetul Naţional tră Situaţii di Ananghi, gritu di premierlu ali Românie, Nicolae Ciucă, apufusi tra s’da agiutoru umanitar extern di urgenţă tră astindzearea a incendiilor ditu Franţa.


    Fură ascumbusiţ 7 ofiţeri şi 70 di subofiţeri pompieri, cum şi 17 hălăţ di intervenţie. Aflată nolgiva a unăllei dalgă sertă di căldură şi a unei xeri prilundzită, Franța s’ampuliseaşti cu riaprindirea a născăntoru indindii di pădure tru regiunea Girondi ditu sud-ascăpitata a văsiliillei. Fleamili s-arăspândiră multu ma ayoñea andicra ateali cari u aputrusiră tru meslu alunaru regiunea, a diapoa ñilli di oamiñi fură purtaţ ditu calea foclui. La astingerea a babageanlui incendiu di vegetație pompierlli francezi sunt agiutaț di soţ ditu mai multe văsilii, tru ună giuneaţă pi cari prezidintulu Emmanuel Macron u spusi ca hiinda ună dimonstraţie a solidaritatillei europene. Italia, Gărţia şi Suedia s’arădăpsescu anamisa di văsiliili cari pitricură avioane cari aspurcukescu cu apă, iara ditu România 77 di salvatori va s’agiută ti astindzearea a incendiilor. Autoritățli di București apufusiră s’pitreacă și tehni speţifică. Easti zborlu ti 17 hălăţ di intervenție cari nergu tru misiune la căftarea a Guvernului francez, pritu intermediul a Mecanismului European di Protecţie Civilă.



    Bucureștiul condamnă acţiunile militare ruseşti di ningă centrala nucleară di la Zaporojie


    Caplu ali diplomație di București, Bogdan Aurescu, pitricu un un mesaj di cutugurseari a acţiunilor militare ruseşti di ningă centrala nucleară di la Zaporojie, ditu sudul Ucrainei. Ahtări acţiuni sunt iresponsabile şi prezintă riscuri tră tută Europă — feaţi timbihi, pi Twitter, ministrul roman di Externe. Centrala nucleară Zaporojjie, nai ma mare ditu Europa, easti pi teritoriile controlate, di la ahuhritaa meslui marţu, di armata rusă. Pe teritoriul ali centrală ari askirladz ruşi, ama aesta easti, ma largu, operată di compania ucraineană di resort şi ari personal ucrainean. Ucraina raportă, tru aestă stămână, niacumtinati bombardamente ruseşti tru zona liniei frontului, kiro tru cari dauli părţ arucă căbatea ună-alantă tră agudirli ditu weekend-ul tricut tru centrala di la Zaporojie, lucru ţi adusi găilipseari tru comunitatea internaţionale tu ligătură cu ună eventualu fănico nuclearu. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, caftă dănăsearea ntrăoară a tutulor activităţilor militare tru imediata proximitate a Centralei nucleare ucrainene di la Zaporojie. El căftă aestu lucru emu a forţilor ruse, emu a aţiloru ucrainene.



    Echipe românești di fotbal calificate tru play-off-ul Europa Conference League


    Vicecampioana ali Românie la Fotbal, FCSB, s-califică tru play-off-ul Europa Conference League la fotbal, după ti azvimsi echipa slovacă FC DAC 1904 Dunajska Streda cu scorul di 1-0, gioi seara, pe Arena Naţională ditu Bucureşti, tru manşa secundă a turului al treilea preliminar al competiţiei. FCSB nu avu mari emoţii tru andamasea di pi Arena Naţională, tru duelul cu un adversar evidint inferior. In barajul tră grupele Conference League, FCSB va trutâlni formaţia Viking Stavanger (Norvegia). Şi Universitatea Craiova s-a calificat tru play-off-ul Europa Conference League, după ce a trutrecut formaţia ucraineană Zaria Lugansk cu scorul di 3-0, joi seara, pe Stadionul “Ion Oblemenco ditu Craiova. Universitatea Craiova o va trufrunta, tru play-off, pe Hapoel Beer-Sheva FC ditu Israel. Ună altă echipă ditu România calificată tru aestă competișie easti campioana CFR Cluj, cari a truvins, pe teren propriu, formația belarusă Şahtior Soligorsk cu scorul di 1-0. CFR Cluj va juca tru play-off-ul competiției cu NK Maribor (Slovenia). Tru schimb, echipa Sepsi OSK Sfântu Gheorghe a fost eliminată di formaţia suediză Djurgaardins IF, după ce a fost truvinsă, cu scorul di 3-1, pe Stockholm Arena.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala






  • Retrospectiva săptămânii 07.08 – 13.08.2022

    Retrospectiva săptămânii 07.08 – 13.08.2022

    BNR a prezentat un raport privind inflația


    Banca Națională a României a majorat la 13,9%
    prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5%
    pentru sfârşitul anului viitor. În mai, Banca Centrală estimase că nivelul
    inflaţiei va ajunge la 12,5% pentru finalul acestui an şi la 6,7% pentru 2023.
    La mijlocul lui 2024, inflația ar urma să fie de 2,3%. Rata inflaţiei şi-a intensificat ritmul de
    creştere, din aprilie până în iunie, şi a ajuns la peste 15 procente pe fondul
    şocurilor date de preţul energiei, combustibilului şi al altor mărfuri, dar şi
    de majorarea preţului produselor alimentare, în special cele procesate.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit de indicele ROBOR, cu care se
    calculează ratele pe care le plătesc persoanele fizice la împrumuturile
    bancare. Acesta consideră că băncile au reacţionat exagerat, atunci când au
    depăşit rata de politică monetară cu indicele ROBOR. Dacă în ianuarie, ROBOR
    era de aproximativ 3%, în prezent, depășește 8 procente, cu mult peste dobânda
    de politică monetară decisă de BNR, de 5,5%.



    România are suficiente recolte, deși se confruntă
    cu secetă prelungită


    România a încheiat lucrările de recoltare a
    grâului, dar recolta este cu 15-18% mai mică decât în 2021, a anunţat,
    miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea. Ţara a înregistrat, anul trecut,
    o recoltă record de cereale, din care 11,3 milioane de tone de grâu, dar, în
    acest an, recoltele au fost afectate de condiţiile meteorologice şi costurile mari
    de producţie. Ministrul Daea a precizat, însă, că există suficient grâu pentru
    a acoperi necesarul intern al țării şi pentru a asigura un surplus pentru
    export. Consumul anual mediu al României este de 2,5-3 milioane de tone.
    Temperaturile ridicate şi seceta prelungită au afectat în întreaga
    ţară culturile, în special cele de porumb şi floarea-soarelui, peste 300.000
    din cele 7 milioane de hectare cultivate cu cereale fiind compromise. România
    este unul dintre cei mai mari exportatori de grâne în Uniunea Europeană şi este
    un exportator activ pentru Orientul Mijlociu, principalul importator fiind
    Egipt. Grânele româneşti sunt exportate prin portul principal al ţării,
    Constanţa (sud-est), utilizat şi de Ucraina ca rută alternativă de export, după
    ce Rusia a impus o blocadă la Marea Neagră.



    România ajută Franța în stingerea incendiilor


    Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă,
    convocat de premierul României, Nicolae Ciucă, a decis acordarea unui ajutor
    umanitar extern de urgenţă pentru stingerea incendiilor din Franţa. Au fost mobilizati 7 ofiţeri şi 70 de subofiţeri pompieri,
    precum şi 17 mijloace de intervenţie. Ajutorul se acordă în baza solicitării de
    asistenţă internaţională formulată de guvernul francez, prin Mecanismul
    European de Protecţie Civilă.Un
    ajutor similar romanesc a fost acordat si Greciei. În Franţa, au mai fost trimise echipe de pompieri din
    Germania, Polonia, Austria, dar şi patru avioane din Flota Uniunii Europene de
    stingere a incendiilor, dislocate din Grecia şi Suedia.     Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a mulţumit României
    şi celorlalte state care ajută la stingerea incendiilor din ţara sa, descriind
    gestul drept o demonstraţie a solidarităţii europene.



    Bucureștiul condamnă
    acţiunile militare ruseşti de lângă centrala nucleară de la Zaporojie


    Şeful diplomației de la
    București, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj de condamnare a acţiunilor
    militare ruseşti de lângă centrala nucleară de la Zaporojie, din sudul
    Ucrainei. Asemenea acţiuni sunt iresponsabile şi prezintă riscuri pentru
    întreaga Europă – a avertizat, pe Twitter, ministrul roman de Externe. Centrala
    nucleară Zaporojjie, cea mai mare din Europa, se află pe teritoriile
    controlate, de la începutul lunii martie, de armata rusă. Pe teritoriul
    centralei se află militari ruşi, dar aceasta este, în continuare, operată de
    compania ucraineană de resort şi are personal ucrainean. Ucraina a raportat, în
    această săptămână, intense bombardamente ruseşti în zona liniei frontului, în
    timp ce ambele părţi s-au învinuit reciproc pentru loviturile din weekend-ul
    trecut asupra centralei de la Zaporojie, fapt care a suscitat îngrijorarea
    comunităţii internaţionale cu privire la o eventuală catastrofă nucleară. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, cere
    încetarea imediată a tuturor activităţilor militare în imediata proximitate a
    Centralei nucleare ucrainene de la Zaporojie. El s-a adresat atât forţelor
    ruse, cât şi celor ucrainene.



    Echipe românești de fotbal calificate în
    play-off-ul Europa Conference League


    Vicecampioana României la Fotbal, FCSB, s-a
    calificat în play-off-ul Europa Conference League la fotbal, după ce
    a învins echipa slovacă FC DAC 1904 Dunajska Streda cu scorul de 1-0, joi
    seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în manşa secundă a turului al treilea
    preliminar al competiţiei. FCSB nu a avut mari emoţii în întâlnirea de pe Arena
    Naţională, în duelul cu un adversar evident inferior. In barajul pentru grupele
    Conference League, FCSB va întâlni
    formaţia Viking Stavanger (Norvegia). Şi
    Universitatea Craiova s-a calificat în play-off-ul Europa
    Conference League, după ce a întrecut formaţia ucraineană Zaria Lugansk cu
    scorul de 3-0, joi seara, pe Stadionul ‘Ion Oblemenco” din Craiova.
    Universitatea Craiova o va înfrunta, în play-off, pe Hapoel Beer-Sheva FC din
    Israel. O altă echipă din România calificată în această competișie este
    campioana CFR Cluj, care a învins, pe teren propriu, formația belarusă Şahtior
    Soligorsk cu scorul de 1-0. CFR Cluj va juca în play-off-ul competiției cu NK
    Maribor (Slovenia). În schimb, echipa Sepsi OSK Sfântu Gheorghe a fost
    eliminată de formaţia suedeză Djurgaardens IF, după ce a fost învinsă, cu
    scorul de 3-1, pe Stockholm Arena.


  • Solidaritate europeană contra a incendiilor

    Solidaritate europeană contra a incendiilor

    Aflată nolgiva a unăllei dalgă sertă di căldură şi a unei xeri prilundzită, Franța s’ampuliseaşti cu riaprindirea a născăntoru indindii di pădure tru regiunea Girondi ditu sud-ascăpitata a văsiliillei. Fleamili s-arăspândiră multu ma ayoñea andicra ateali cari u aputrusiră tru meslu alunaru regiunea, a diapoa ñilli di oamiñi fură purtaţ ditu calea foclui. La astingerea a babageanlui incendiu di vegetație pompierlli francezi sunt agiutaț di soţ ditu mai multe văsilii, tru ună giuneaţă pi cari prezidintulu Emmanuel Macron u spusi ca hiinda ună dimonstraţie a solidaritatillei europene. Italia, Gărţia şi Suedia s’arădăpsescu anamisa di văsiliili cari pitricură avioane cari aspurcukescu cu apă, iara ditu România 77 di salvatori va s’agiută ti astindzearea a incendiilor. Autoritățli di București apufusiră s’pitreacă și tehni speţifică. Easti zborlu ti 17 hălăţ di intervenție cari nergu tru misiune la căftarea a Guvernului francez, pritu intermediul a Mecanismului European di Protecţie Civilă.



    Uidisitu cu şeflu a Dipartamentului tră Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, easti prota oară când România dizvărteaşti ună opearaţiune di salvare ahâtu di lărgurie pi cale aeriană: “Ditu vidiala a noastră, aesta easti ună premieră, tru cari pitriţemu mijloace tehniţi şi aftukinati di pompieri, cu capacitate multu mari, zburămu şi ti ateali di 4000 di litri, pe calea aerului, ufilisinda avioane cari ţănu di ună bază militare. Aestea fură băgati la dispoziţia a noastră şi li ufilisimu tru contextul a colaborarillei sumu Mecanismul di Protecţie Civilă European. Pitriţemu mijloacele di transport, pripusimu aestă misiune, fu aprukeată, iara forţăle a noastre di intervenţie va s’hibă la dispoziţia soţloru ditu Franţa şi hăzări di intervenţie fără s’hibă curmaţ după ţi trecu ñilli di kilomeatri până tru Franţa.”



    “România easti solidară cu Franţa, partenerlu şi soţliu a nostru tradiţional, cari s’ampuliseaşti tru aesti dzăli cu incendii extinse di vegetaţie. Idyea cum tru cazul ali Ripublică Elene, cându România avu ună contribuţie importantă ti astindzearea a incendiilor, şi tora u spunemu axia a noastră tra s’himu un partener pe cari aliaţllii s’bagă besă”, dimăndă, tru un mesaj, premierlu Nicolae Ciucă.



    Aoa şi ndauă dzăli, pompierllii români ș-bitisiră misiunea tru Gărţie, iu echipe specializate di intervenție diadiră apandi la căftărli fapti di Atena, tut pritu intermediul a Mecanismului European di Protecţie Civilă. 56 di pompieri români cilăstăsiră ti astindzearea a incendiilor aproapea di capitala elenă tru dauă ture consecutive, di câti 28 di persoane, elli hiinda alăxiţ cama diapoa di salvatori ditu alte văsilii europene. Gărţia s’ampuliseaşti ditu ahurhita a vearăllei cu sute di incendii, multi simultane, pi fondul a căñinăllei cu tempearaturi di piasti 40 di gradi. Opearaţiunile ditu aestu an fură marcate di surparea a unui elicopter di intervenţie ninngă nisia Samos, di muriră doi oamiñi şi alţă doi ascăpară, ntră cari şi pilotlu român.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala







  • Solidaritate europeană împotriva incendiilor

    Solidaritate europeană împotriva incendiilor

    Aflată
    în mijlocul unui val sever de căldură şi al unei secete prelungite, Franța se
    confruntă cu reaprinderea unor indendii de pădure în regiunea Gironde din
    sud-vestul țării. Flăcările s-au răspândit mult mai repede decât cele care au
    devastat în luna iulie regiunea, iar mii de persoane au fost evacuate din calea
    focului. La stingerea uriașului incendiu de vegetație pompierii francezi sunt
    ajutați de colegi din mai multe țări, într-un gest pe care preşedintele
    Emmanuel Macron l-a descris drept o demonstraţie a solidarităţii europene.
    Italia, Grecia şi Suedia se numără între țările care au trimis avioane care
    dispersează apă, iar din România 77 de salvatori vor ajuta la stingerea
    incendiilor. Autoritățile de la București au decis să trimită și tehnică
    specifică. Este vorba despre 17 mijloace de intervenție care merg în misiune la
    solicitarea Guvernului francez, prin intermediul Mecanismului European de
    Protecţie Civilă.


    Potrivit şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă,
    Raed Arafat, este prima dată când România desfăşoară o operaţiune de salvare
    atât de amplă pe cale aeriană: Din
    punctul nostru de vedere, aceasta este o premieră, în care trimitem mijloace
    tehnice şi maşini de pompieri, cu capacitate destul de mare, vorbim şi de cele
    de 4000 de litri, pe calea aerului, folosind avioane care aparţin unei baze
    militare. Acestea au fost puse la dispoziţia noastră şi le folosim în contextul
    colaborării sub Mecanismul de Protecţie Civilă European. Trimitem mijloacele de
    transport, am propus această misiune, a fost acceptată, iar forţele noastre de
    intervenţie vor fi la dispoziţia colegilor din Franţa şi gata de intervenţie
    fără să fie obosiţi după ce traversează mii de kilometri până în Franţa.


    România este solidară cu Franţa,
    partenerul şi prietenul nostru tradiţional, care se confruntă în aceste zile cu
    incendii extinse de vegetaţie. La fel ca în cazul Republicii Elene, când
    România a avut o contribuţie importantă la stingerea incendiilor, şi acum
    dovedim capacitatea noastră de a fi un partener pe care aliaţii se pot baza    , a
    transmis, într-un mesaj, premierul Nicolae Ciucă.


    În urmă cu doar câteva zile,
    pompierii români și-au încheiat misiunea în Grecia, unde echipe specializate de
    intervenție au răspuns solicitărilor formulate de Atena, tot prin intermediul Mecanismului European de Protecţie
    Civilă. 56 de pompieri români au operat la stingerea incendiilor din apropierea
    capitalei elene în două ture consecutive, a câte 28 de persoane, ei fiind
    înlocuiți ulterior de salvatori din alte țări europene. Grecia se confruntă
    de la începutul verii cu sute de incendii, multe simultane, pe fondul caniculei
    cu temperaturi de peste 40 de grade. Operaţiunile din acest an au fost marcate
    de prăbuşirea unui elicopter de intervenţie lângă insula Samos, soldată cu doi
    morţi şi doi supravieţuitori, între care şi pilotul român.