Radio România Internațional

Tag: Incendii

  • Europenii vor mai multe informații pentru a se pregăti pentru dezastre

    Europenii vor mai multe informații pentru a se pregăti pentru dezastre

    Comisia Europeană a publicat rezultatele unui sondaj de opinie care arată că majoritatea cetățenilor UE consideră că au nevoie de mai multe informații pentru a se pregăti pentru dezastre și situații de urgență. În plus, răspunsurile arată că cetățenii se simt cel mai mult expuși la riscuri legate de impactul schimbărilor climatice, dar și la riscuri sociale și de securitate.

    În cadrul recentului sondaj Eurobarometru special, cetățenii din cele 27 de state membre au fost întrebați despre percepția lor privind expunerea la riscurile de dezastre, nivelul de cunoștințe și sursele pe care le folosesc pentru a se informa cu privire la riscurile de dezastre. De asemenea, sondajul a întrebat oamenii cât de bine sunt pregătiți pentru dezastre și cât de mult au încredere în serviciile de urgență și în autorități.

    Populația din 17 state membre se simte cea mai expusă la fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtunile, seceta și valurile de căldură. Respondenții se simt cel mai expuși la incendii de vegetație în Portugalia și Cipru și la inundații în Bulgaria. Răspunsurile au fost deosebit de diferite în Suedia, Danemarca și Cehia, unde amenințările la adresa securității cibernetice ocupă primul loc pe listă. În Germania, tensiunile politice sau geopolitice, în Estonia, perturbările infrastructurilor critice, iar în Finlanda, urgențele legate de sănătatea umană se află pe primele locuri în ceea ce privește expunerea personală percepută.

    La nivelul UE, aproape două treimi dintre respondenți au afirmat că au nevoie de mai multe informații pentru a se pregăti pentru dezastre și situații de urgență. În plus, mai mult de o treime dintre cetățeni au declarat că întâmpină dificultăți în a găsi informații relevante din partea autorităților publice și a serviciilor de urgență.

    Cetățenii UE au confirmat, de asemenea, că au încredere în serviciile de urgență pentru gestionarea situațiilor de dezastru și furnizarea de informații și alerte. În același timp, aceștia spun că o mai bună pregătire le va spori rezistența individuală.

     

  • Un al doilea grup de pompieri români pleacă în Grecia pentru a sprijini stingerea incendiilor

    Un al doilea grup de pompieri români pleacă în Grecia pentru a sprijini stingerea incendiilor

    Un al doilea contingent de pompieri a plecat, azi, din România pentru a sprijini eforturile de combatere a incendiilor de vegetaţie şi pădure care afectează regiunea Attica din Grecia.

    “Urmare a activării Mecanismului European de Protecţie Civilă, Guvernul României a decis suplimentarea echipajelor de pompieri români care deja intervin în Grecia cu alţi 44 de salvatori şi patru mijloace tehnice. Aceasta reprezintă o confirmare a solidarităţii şi sprijinului internaţional, în contextul unei crize majore cauzate de incendiile de proporţii care afectează ţara gazdă”, informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

     

    Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), prin IGSU, în calitatea sa de punct naţional de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgenţă al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităţilor din Grecia pentru acordarea de asistenţă internaţională, având în vedere situaţia de urgenţă generată de incendiile de vegetaţie manifestate pe teritoriul acestora.

    “În urma consultării cu preşedintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul Marcel Ciolacu a convocat, luni, în sistem hibrid, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea DSU”, arată sursa citată.

     

    Două maşini de stingere a incendiilor de pădure, de 3.000 de litri, şi patru salvatori au început deplasarea pe cale terestră, iar alţi 40 de pompieri şi două autospeciale de stingere şi intervenţie rapidă se deplasează pe cale aeriană, cu două aeronave aparţinând Forţelor Aeriene Române.

    “Mobilizarea rapidă a pompierilor români subliniază angajamentul României pentru furnizarea ajutorului prompt în situaţii de urgenţă, în cadrul cooperării internaţionale pentru gestionarea dezastrelor”, potrivit IGSU.

     

    Activarea şi operaţionalizarea modulului specializat de stins incendii de pădure se realizează pentru executarea misiunilor specifice de monitorizare şi stingere a focarelor de pe teritoriul Greciei, în locaţiile stabilite de partenerii eleni.

     

    Între 1 august şi 15 septembrie, DSU din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin IGSU, participă cu modulul naţional specializat de stins incendii de pădure la programul de pre-poziţionare, organizat de Direcţia Generală Protecţie Civilă Europeană şi Operaţiuni de Ajutor Umanitar – DG ECHO, în vederea consolidării rezilienţei autorităţilor elene în gestionarea acestui tip de risc.

     

    Grecia se luptă cu cel mai mare incendiu din acest an. Multiple focare sunt răspândite pe o arie de 200 de km pătraţi de vegetaţie şi pădure, la nord-est de Atena. Mai multe persoane au fost transportate la spital cu probleme respiratorii provocate de fumul dens. Mai multe
    localităţi au fost evacuate.

    Un pompier român, care participă la stingerea unui incendiu în Grecia, a suferit răni superficiale la nivelul feţei, din cauza unei rafale de vânt. Acesta nu a necesitat tratament de specialitate şi  ajută, în continuare, la stingerea incediilor, starea sa fiind bună, informează IGSU.

    Zeci de pompieri români participă, de duminică, la acţiuni de stingere a incendiilor. Sunt probleme în alimentarea cu apă din cauza întreruperile de curent care au afectat multe zone ale capitalei. Incendiul masiv, care se întindea pe o distanţă de 30km, s-a transformat deja în nenumărate focare, potrivit autorităţilor. Intensitatea vântului a scăzut şi toate speranţele sunt puse acum pe ajutoarele europene din Franţa, România, Cipru, Italia, Serbia şi Cehia, care au început deja să sosească în capitala elenă şi care au fost mobilizate prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene, solicitat de Atena.

    Incendiile din Grecia sunt vizibile din spaţiu, potrivit Agenţiei Europene a Sateliţilor Meteorologici Europeni, EUMETSAT, imagini din satelit arătând că au fost afectate aproximativ 10.000 de hectare de pădure.

    Pericolul de incendii în Grecia se menţine la gradul maxim până joi, avertizează meteorologii.

  • Campanie europeană de conştientizare a importanţei apei

    Campanie europeană de conştientizare a importanţei apei

    Nu mai departe de luna mai, în nordul Italiei, în special regiunile Veneto şi Lombardia, au fost ploi abundente şi inundaţii fără precedent în ultimele secole.

    În iunie, mii de oameni au fost nevoiţi să îşi evacueze locuinţele în sudul Germaniei, după ce ploile torenţiale au provocat inundaţii pe scară largă.

    Pe de altă parte, la noi în țară, sute de localități din judeţele Botoşani, Iași, Neamț, Vaslui sau Vrancea, au rămas săptămâna trecută, în plină caniculă, fără apă potabilă. Seceta afectează și culturile agricole, de porumb și floarea soarelui, din Maramureș, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova și Banat.

    Și Grecia riscă să se confrunte cu o penurie de apă în mai multe regiuni și insule ale țării, din cauza precipitațiilor reduse din ultimele luni, dar și a incendiilor de vegetație care au distrus o parte din rețeaua de alimentare cu apă.

    Potrivit unor date oficiale ale executivului comunitar, deficitul de apă îi afectează în fiecare an pe 30 la sută dintre europeni , iar 20 la sută din terenuri au de suferit.

    În același timp, 70 la sută dintre cetățenii statelor membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la poluarea apei, iar aproape jumătate dintre ei spun că nu simt că sunt bine informați cu privire la problemele legate de apă din țara lor.

    Este motivul pentru care a fost lansată recent campania #WaterWiseEU, o inițiativă prin care Comisia își propune să contribuie la construirea unei Europe rezistente la așa numitul stres hidric.

    Potrivit executivului comunitar, circuitul apei, adică procesul prin care apa trece prin pământul, mările și atmosfera Pământului, este perturbat în momentul de față și trebuie stabilizat.

    Activitatea umană și schimbările climatice dăunează ecosistemelor și duc la o mai mare evaporare, la accentuarea secetei și în același timp la mai multe inundații.

    Campania de comunicare, #WaterWiseEU, va avea loc până în toamnă și își propune să sensibilizeze publicul cu privire la toate aceste aspecte și să evidențieze numeroasele soluții disponibile.

    Printre acestea se numără o mai bună stocare naturală a apei, realimentarea stocurilor subterane și refacerea sănătății solului, dar și gestionarea inteligentă, utilizarea eficientă și reutilizarea apei.

    Împreună putem să schimbăm percepțiile existente cu privire la apă și „să privim apa altfel”, este sloganul oficial al campaniei.

  • Republica Elenă – risc de incendii și de furtuni

    Republica Elenă – risc de incendii și de furtuni

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Elenă că potrivit Serviciului elen de Meteorologie, în data de 3 iulie 2024, se vor înregistra temperaturi foarte ridicate în anumite zone ale țării. În consecință, Ministerul grec al Protecției Civile și al Crizelor Climatice avertizează că va exista un risc foarte ridicat pentru producerea incendiilor în regiunea Peloponez (Laconia), în Insula Kythira și în Insula Creta (Chania).

    Serviciul elen de Meteorologie avertizează că masele de aer instabile vor provoca înrăutățirea vremii, în principal în centrul și nordul Greciei, în intervalul 3-4 iulie 2024, producând ploi abundente și furtuni care vor fi însoțite de fulgere și grindină. Astfel, sunt prognozate cantități mari de precipitații, în data de 3 iulie 2024, în Macedonia de Est, Tracia, Macedonia Centrală și în plus, în data de 4 iulie 2024, în Tesalia, Insulele Sporade, Insula Evia, estul Greciei Centrale și sud-estul provinciei Peloponez.

    Având în vedere riscurile care decurg din apariția acestor fenomene meteorologice extreme, autoritățile atrag atenția că în intervalul menționat, circulația pe drumurile publice poate fi restricționată, recomandând conducătorilor auto să verifice starea drumurilor pe site-ul oficial al Poliției elene: www.astynomia.gr.

    MAE recomandă cetățenilor români să consulte pagina de internet a Ministerului grec al Protecției Civile și al Crizelor Climatice, care conține informații oficiale despre incendiile de vegetație, un ghid de autoprotecție împotriva incendiilor, precum și hărți zilnice de prognoză a incendiilor https://civilprotection.gov.gr/xartis. În caz de incendiu, cetățenii sunt rugați să anunțe imediat Serviciul de Pompieri la numărul 199.

    MAE reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106714035) și Consulatului General al României de la Salonic (+302310340088).

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefonul de urgență al Ambasadei României la Atena (+306978996222) și Consulatului General al României de la Salonic (+306946049076).

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet www.mae.ro (Sfaturi, alerte de călătorie), https://atena.mae.ro și http://salonic.mae.ro.

    Totodată, cetățenii români care călătoresc în Republica Elenă pot accesa aplicația digitală „mAIGreece”, realizată de către Ministerul elen al Turismului, disponibilă și în limba română: https://www.gov.gr/en/upourgeia/upourgeio-tourismou/tourismou/maigreece.

  • Macedonia de Nord – Risc crescut de incendii/ Restricții de circulație

    Macedonia de Nord – Risc crescut de incendii/ Restricții de circulație

    În Macedonia de Nord, între 1 iulie – 31 august 2024, vremea va fi caniculară. Temperaturile vor fi peste normalul perioadei de vară, ceea ce duce la creşterea riscului producerii incendiilor de vegetație pe întreg teritoriul acestui stat. Incendiile de vegetație pot să provoace perturbări ale traficului rutier și pot spori timpul de așteptare la punctele de trecere ale frontierei macedonene, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din Bucureşti.

    Circulația autovehiculelor cu o greutate totală de peste 15 tone este restricționată pe întreaga rețea rutieră macedoneană când se înregistrează temperaturi ridicate, precum și în week-end-uri, după cum urmează:

    vinerea, între orele 15:00 – 22:00;

    sâmbăta, între orele 07:00 – 12:00 și 18:00 – 24:00;

    duminica, între orele 07:00 – 22:00.

    Circulația autovehiculelor mai grele de 7,5 tone este interzisă pe ruta A2 Skopje – Ohrid – Skopje vinerea, între orele 15:00 – 22:00, sâmbăta, între orele 07:00 – 12:00 și 18:00 – 24:00 și duminica, între orele 07:00 – 22:00.

    Asistență consulară poate fi solicitată la numărul de telefon al Ambasadei României la Skopje: +38923228058, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center-ului în regim de permanență.

    În situaţii urgente, poate fi apelat telefonul de urgență al Ambasadei României în Republica Macedonia de Nord: +38970239980 fi apelat.

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet https://www.mae.ro/ (Sfaturi, alerte de călătorie) și https://skopje.mae.ro/.

     

     

  • Jurnal românesc – 01.07.2024

    Jurnal românesc – 01.07.2024

    Deputatul PNL de diaspora, Valentin Făgărăşian, a salutat începerea, de către ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a procedurii de selecţie a magistratului de legătură din Italia. ‘În Italia sunt stabiliţi peste 1 milion de cetăţeni români, care prin munca lor au contribuit semnificativ la competitivitatea economiei italiene. Italienii recunosc acest lucru şi ştiu că, fără români, Italia nu rămânea o forţă economică în UE!ʹ – spune Valentin Făgărăşian. ʹDin păcate – continuă deputatul – un număr foarte redus de cetăţeni români fie se ascund în Italia ca urmare a deciziilor instanţelor din ţara noastră, fie săvârşesc infracţiuni în Republica Italiană. Aceştia sunt foarte puţini, dar majoritatea românilor poartă un stigmat nemeritat din cauza lor.ʹ De aceea, Valentin Făgărăşian consideră că este esenţială consolidarea cooperării judiciare internaţionale în materie penală şi civilă şi trimiterea unui magistrat român în Italia, pentru a sprijini eforturile autorităţilor de acasă. Termenul limită de depunere a candidaturilor pentru această funcție este 10 iulie.

     

     

    Ministerul de Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să călătorească în Turcia că, în perioada estivală, se vor înregistra temperaturi foarte ridicate în anumite zone ale ţării, existând un risc ridicat de producere a unor incendii de vegetaţie. De aceea, românii sunt sfătuiţi să verifice condiţiile meteorologice şi eventualele atenţionări emise anterior deplasării, să manifeste precauţie în zonele afectate, iar în cazul în care primesc alerte telefonice cu privire la izbucnirea unor incendii în zona în care se află, să urmeze instrucţiunile autorităţilor locale şi ale reprezentanţilor unităţilor hoteliere, să monitorizeze îndeaproape mass-media locale şi să îşi anunţe prezenţa la nivelul misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României din Turcia. Totodată, românii sunt sfătuiţi să se asigure că deţin suficiente resurse de combustibil, apă şi alimente şi să menţină în stare de funcţionare mijloacele mobile de comunicare. MAE reaminteşte că este în vigoare o atenţionare de călătorie şi pentru Grecia, unde, de asemenea, există risc extrem de ridicat de producere a incendiilor.

     

     

    Ambasada României la Cairo a organizat, vineri, o seară de celebrare a iei românești. Au luat parte inclusiv președintele Agenției Române pentru Investiții şi Comerț Exterior, Rareş Burlacu, și reprezentanți a 10 companii româneşti participante la Conferința pentru Investiții UE-Egipt. Dar, mai ales, au răspuns invitației prieteni ai României, români şi egipteni, care au îmbrăcat cămaşa cu altiță, pentru a o cinsti cum se cuvine. Seara s-a încheiat cu proiecția filmului “Maria, inima României” închinat Reginei care a adus omagiul iei româneşti prin toată existența sa. Un tort-surpriză oferit Ambasadei a fost deliciul final al participanților de toate vârstele.

     

     

    Peste 8.500 de persoane au vizitat expoziţia ‘Cămașa. Eleganța veșmântului’, care a reunit, la Muzeul de Artă şi Tradiţii Populare al Universităţii Autonome din Madrid, 138 de bunuri excepţionale din patrimoniul Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, din care 130 clasate în categoriile Tezaur şi Fond. Expoziţia a avut loc în perioada 11 martie- 24 iunie. Veniţi din toate colţurile Spaniei, vizitatorii au admirat cămăşi şi costume de sărbătoare, mostre de broderie şi ţesături de o valoare inestimabilă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, până în secolul al XX-lea, care demonstrează bogăţia şi unicitatea patrimoniului cultural din România aparţinând spaţiului multietnic transilvănean. La finalul expoziției a fost lansat un catalog realizat în condiţii grafice deosebite, în trei limbi (română – engleză- spaniolă), o veritabilă carte de vizită a proiectului și a fost prezentat documentarul ‘Nopţi de Sânziene’ de Nicoară Mihali, cu subtitrare în spaniolă.

     

     

    100 de copii din comunităţile româneşti din Leonidio vor fi beneficiari ai primei ediţii a proiectului ‘Interferenţe cultural-artistice româno-greceşti în Peloponez’. Proiectul, finanţat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, se va desfăşura în perioada 3-7 iulie prin participarea celor 100 de copii la demonstraţii, ateliere meşteşugăreşti și spectacole de folclor. Mai precis, evenimentele se vor desfăşura pe 5 iulie la Leonidio şi pe 6 iulie în Sparta. Totodată, vor fi consolidate parteneriatele între Polovragi și Kynouria de Sud și vor fi încheiate parteneriate noi cu Primăria oraşului Sparta şi Asociaţia socio-culturală ‘Românii uniţi’ din Peloponez de Sud. De altfel, comunităţile Polovragi şi Leonidio explorează posibilitatea înfrăţirii.

     

     

     

  • Consecinţele climatice globale ale războiului declanşat de Rusia în Ucraina

    Consecinţele climatice globale ale războiului declanşat de Rusia în Ucraina

    Războiul pornit de Rusia în Ucraina a dus la consumul a miliarde de litri de combustibil folosiți de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri și păduri incendiate, sute de elemente de infrastructură petrolieră și de gaz aruncate în aer și cantități uriașe de oțel și ciment folosite pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front. Emisiile generate în cei doi ani de invazie se ridică la aproximativ 175 de milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit celui mai cuprinzător studiu de acest tip realizat până în prezent. Emisiile reprezintă echivalentul utilizării anuale a 90 de milioane de mașini.

    Per total, acest conflict reprezintă un prejudiciu net pentru climă, deoarece reducerea emisiilor datorate unei economii ucrainene slăbite a fost mai mult decât compensată de emisiile cauzate de conflict, de oamenii și producția strămutate în alte țări și de creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial, spun autorii raportului IGGAW (Inițiativa privind contabilizarea gazelor cu efect de seră în timpul războiului). Studiul este sintetizat, pe siteul romanesc Infoclima, de cercetatorul Vlad Zamfira, care explica:

    “Incendii, atacul asupra infrastructurii energetice, mii de kilometri aviatici ocoliți, toate vin cu un cost climatic. Miliarde de litri de combustibil ars, nevoia în prezent și în viitor de munți de oțel și beton proaspăt pentru fortificații de ambele părți ale frontului, dar și eventuala reconstrucție a Ucrainei, sutele de lovituri asupra sistemelor energetice – toate conturează un tablou climatic sumbru în urma căruia Rusia ar putea fi făcută responsabilă pentru despăgubiri în valoare de miliarde de euro.

    Dincolo de impactul devastator la nivelul infrastructurii sociale, economice și pierderile de vieți rezultate, războaiele și militarizarea excesivă sunt o sursă majoră de poluare.

    De la distrugerea intenționată sau neintenționată a resurselor naturale – păduri, bazine acvatice – mașinăria militară globală este printre cei mai mari poluatori la nivel mondial. Care sunt principalele surse de emisii provenite din războiul din Ucraina? Imaginile din satelit arată că aproximativ 27 de mii de incendii au pârjolit aproape un milion de hectare de teren. Aproape trei sferturi dintre acestea se află în apropierea liniilor de front, unde infrastructura de gestionare a incendiilor a fost aproape abandonată, iar condițiile de intervenție sunt aproape imposibile. Dar incendii de o intensitate mai mare au fost observate în întreaga țară, deoarece silvicultorii, echipele de pompieri și echipamentele au fost mobilizate sau relocate în orașe, încetinind astfel timpii de răspuns.

    Infrastructura energetică a devenit o țintă cu consecințe grave pentru climă. În primele săptămâni ale războiului, Rusia a efectuat lovituri dramatice asupra depozitelor de combustibil fosil din Ucraina, dar costul climatic al acestor lovituri este eclipsat de distrugerea conductelor Nord Stream, care a dus la o erupție submarină de metan care a durat o săptămână și a avut un impact climatic devastator. Se crede că un incendiu necontrolat de luni de zile pe o platformă de foraj din Marea Neagră a ars peste 150 de milioane metri cubi de gaz natural”.

    Un impact neobișnuit a venit din partea celui mai puternic gaz cu efect de seră, hexafluorura de sulf (SF6), care a scăpat în cantități neobișnuit de mari în timpul conflictului. Folosit pentru izolarea comutatoarelor electrice, acesta are un potențial de încălzire de aproape 23 de mii de ori mai mare decât dioxidul de carbon. Se crede că aproximativ 40 de tone de SF6, echivalentul a aproximativ un milion de tone de CO2, ar fi scăpat in atmosfera, după ce peste o mie de lovituri rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile rețelei de înaltă tensiune din Ucraina.

    Pe de altă parte, restricțiile sau prudența au eliberat în mare parte cerul deasupra a 18 milioane de kilometri patrati din Ucraina și Rusia, adăugând ore la călătoriile între Europa și Asia, care consumă combustibil suplimentar. Dincolo de Ucraina, invazia a declanșat o creștere bruscă a cheltuielilor militare, în special în Europa, ceea ce a ridicat cererea de explozibili, oțel și alte materiale cu conținut ridicat de carbon. Cheltuielile militare totale la nivel mondial au ajuns la 2.400 de miliarde de dolari în 2023, în creștere cu 6,8% în termeni reali fata de 2022, cea mai abruptă creștere anuală din 2009 încoace. Pe lângă producție, livrările de armament greu pe distanțe lungi contribuie la emisiile generate, mai scrie Infoclima.

    Raportul estimează că, dacă am avea acum negocieri de pace, Federatia Rusă ar fi obligată să plătească o factură de 32 de miliarde de dolari pentru reparații climatice, din primele 24 de luni de război, conform unei metodologii pentru a stabili un cost pentru fiecare tonă de carbon emisă.

    “Rusia răneste Ucraina, dar și clima noastră. Acest conflict este considerabil și se va resimți la nivel global datorita emisiilor de carbon. Federația Rusă ar trebui să fie obligată să plătească pentru acest lucru, o datorie pe care o are față de Ucraina și față de țările din sudul global, care vor suferi cel mai mult din cauza daunelor climatice”, spune Lennard de Klerk, autor principal la IGGAW. Totalul emisiilor ar putea fi redus drastic dacă războiul s-ar încheia rapid.

  • Raportul anual privind starea climei în Europa

    Raportul anual privind starea climei în Europa

    Raportul anual privind starea climei în Europa este unul îngrijorător. Bazându-se pe date și analize științifice, raportul prezintă tendința alarmantă continuă de creștere a temperaturilor și de accentuare a impactului schimbărilor climatice în întreaga Europă.

    2023 a fost anul cel mai cald din istoria Europei. Locuitorii au fost afectați de creșterea bruscă a numărului de zile cu stres termic extrem și a valurilor de căldură. Temperaturile ridicate au produs fenomene meteorologice extreme, precum inundații și incendii forestiere.

    De asemenea, temperatura oceanelor din jurul Europei a atins şi ea un nivel record. Temperatura medie la suprafața mării în Europa a fost cea mai ridicată din istorie.

    Un alt semnal de alarmă este faptul că gheţarii din Alpi au pierdut în ultimii doi ani 10% din volum.

    Valurile de căldură au afectat 41% din jumătatea sudică a continentului, iar mortalitatea din cauza căldurii a crescut cu 30% în ultimii 20 de ani şi cu 94% în zonele critice monitorizate.

    În 2023, în Europa s-au înregistrat precipitaţii cu 7% mai abundente decât mediile anuale. Însă aceste precipitaţii nu au redus seceta, pentru că s-au manifestat sub formă de căderi masive, dar rare de apă, iar umiditatea nu a fost absorbită de sol îndeajuns.

    Raportul subliniază, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra Europei și a societăților noastre în 2023.

    Potrivit informaţiilor din baza internaţională de date privind dezastrele, inundaţiile au afectat 1,6 milioane de oameni şi au provocat 81% din pierderile economice generate de efectele schimbării climei.

    În total, pierderile economice au fost estimate la aproape 13,5 miliarde de euro.

    Aceste date îngrijorătoare subliniază încă o dată necesitatea ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic și să accelereze tranziția noastră către o energie curată, precum și adoptarea de măsuri cu privire la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică.

     

  • Grecia – – Risc ridicat de incendii forestiere

    Grecia – – Risc ridicat de incendii forestiere

    Ministerul elen al Crizelor Climatice și al Protecției Civile a decis ridicarea nivelului de alertă la 4 – risc foarte mare de incendiu, informează Ministerul de Externe de la Bucureşti (MAE).

    În zilele de 7, 8 și 9 aprilie se așteaptă intensificări semnificative ale vântului în diferite zone ale Republicii Elene (Egeea de Nord, Attica, de care aparține capitala Atena, Evia, Insulele Ciclade, Insula Creta și sudul Peninsulei Peloponez).

    Echipe mixte de pompieri și reprezentanți ai forțelor armate sunt în alertă în aceste zone și pregătite de intervenție, inclusiv prin blocarea drumurilor, în cazul în care vor izbucni incendii.

    Sâmbătă, 6 aprilie 2024, în mai puțin de 12 ore s-au înregistrat peste 70 de focare de incendii de vegetație.Nu s-au înregistrat victime. Unele sate din Insula Creta au fost evacuate.

    Românii pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena (+302106714035) și Consulatului General al României de la Salonic (+302310340088). În cazuri urgente, poate fi folosit telefonul Ambasadei României la Atena (+306978996222) și al Consulatului General al României de la Salonic (+306946049076).

    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet www.mae.ro (Sfaturi, alerte de călătorie), https://atena.mae.ro și http://salonic.mae.ro.