Radio România Internațional

Tag: incendiu, Matei Bals

  • Retrospectiva săptămânii 07.03- 13.03.2021

    Retrospectiva săptămânii 07.03- 13.03.2021

    Evoluţia SARS CoV-2 în România


    Guvernul de la București a decis prelungirea
    stării de alertă, în vigoare în România din 14 martie, cu încă 30 de zile, în
    contextul creşterii numărului de îmbolnăviri de Covid-19. Potrivit premierului
    Florin Cîţu, se vor păstra toate restricţiile impuse până acum. În plus,
    deplasarea pe timp de noapte va fi interzisă între orele 22:00 şi 5:00, cu o
    oră mai devreme decât în prezent.O
    altă decizie adoptată stabilește limitarea gradului de ocupare a spațiilor de
    cazare din cadrul structurilor de primire turistică la cel mult 70% din
    capacitatea maximă a acestora. Este vorba despre spațiile de cazare dispuse în
    localitățile și zonele în care se practică schiul sau alte sporturi de iarnă.

    Pe de altă
    parte,pentru accelerarea campaniei de vaccinare şi limitarea efectelor
    pandemiei, joi s-a deschis etapa a treia pentru persoanele din localităţile cu
    rată de incidenţă cumulată a infectăruilor de peste 4,5 la 1.000 de locuitori.
    De luni, va începe la nivel national această etapă, în care oricine doreşte se
    poate vaccina împotriva COVID-19. De la debutul campaniei
    de vaccinare în România, pe 27 decembrie, au fost imunizate peste 1,3 milioane de persoane, iar peste
    jumătate au făcut şi rapelul. Joi, autorităţile de la
    Bucureşti au decis să suspende temporar utilizarea dozelor dintr-un lot de
    vacin Astrazeneca până la finalizarea evaluării Agentiei Europene a
    Medicamentului. Decizia survine după înregistrarea în alte țări europene a unor
    reacții severe sau chiar decese la persoane cărora le fusese administrat
    vaccinul dintr-un anumit lot.



    Concluzii investigaţie
    incendiu Matei Balş


    Guvernul român va sesiza Direcţia Naţională
    Anticorupţie în baza concluziilor Corpului de control în legătură cu incendiul
    de la Institutul Matei Balş din București. Inspectorii care au mers
    în control după tragedia din 29 ianuarie au ajuns la concluzia că incendiul a
    fost favorizat, printre altele, de infrastructura veche, de instalaţia
    electrică subdimensionată sau de supravegherea deficitară a bolnavilor. Amintim
    că, în urma incendiului dintr-un pavilion al Institutului au murit 20 de
    persoane, iar peste 100 de bolnavi de Covid-19 au fost relocaţi.



    Bugetul de stat pe 2021 promulgat


    Preşedintele Romaniei Klaus
    Iohannis a promulgat, în această săptămână, legea bugetului de stat și legea
    bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Potrivit unui comunicat al
    Administraţiei Prezidenţiale, investițiile, reformele
    și creșterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul României
    pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile
    responsabilității fiscal-bugetare și sustenabilității finanțelor publice. Ținta
    de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare
    bugetară, care nu împovărează cetățeanul prin noi taxe și impozite, se mai
    arată în comunicat. Sunt alocate sume semnificative pentru investiții în infrastructura
    de transport, spitale și școli, dar și pentru continuarea eforturilor de
    gestionare a campaniei de vaccinare, precum și a riscurilor asociate crizei
    sanitare și economice provocate de pandemia de COVID-19. Investițiile majore
    asigură susținerea mediului de afaceri, noi oportunități de dezvoltare și
    crearea de locuri de muncă mai bine plătite, potrivit documentului.
    Parlamentul a adoptat, săptămâna trecută, legea bugetului de stat şi legea
    bugetului asigurărilor sociale de stat în forma Guvernului, nefiind acceptat
    niciun amendament. Bugetul pe
    acest an este configurat pe o crestere economica de 4,31%.



    România – creştere economică
    record în trimestrul IV din 2020


    România a avut cea mai mare creştere a Produsului Intern Brut
    înregistrată de o ţară membră a Uniunii Europene în trimestrul patru al anului
    trecut față de trimestrul anterior. Potrivit datelor publicate, marți, de
    Eurostat, economia României a înregistrat un avans de 4,8% în ultimul trimestru
    al anului 2020 comparativ cu trimestrul trei. Anterior, Institutul Naţional de
    Statistică a revizuit în scădere, de la 5,3% la 4,8% datele privind creşterea
    PIB în ultimul trimestru al anului trecut, fără a modifica, însă, estimarea
    pentru 2020, potrivit căreia economia României s-a contractat cu 3,9% în
    termeni reali. La scăderea PIB au contribuit industria, comerţul, agricultura şi activităţile de spectacole,
    culturale şi recreative.



    Autorităţile de la Bucureşti vor să elimine cumulul pensiei şi salariului
    pentru angajaţii la stat


    În România a fost lansat în dezbatere publică un proiect de lege
    care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul de stat. Ministrul
    muncii, Raluca Turcan, a anunţat că aproximativ 35.000 de bugetari primesc şi
    pensie şi salariu. Vor fi însă şi excepţii, printre acestea – cadrele
    didactice, membrii Academiei Române şi aleşii statului. Actul normativ mai
    prevede posibilitatea continuarii activităţii până la 70 de ani pentru cei
    ajunşi la vârsta pensionării şi se aplică atât bugetarilor, cât şi salariaţilor
    din mediul privat. A fost lansat în dezbatere publică şi un proiect de ordonanţă
    de urgenţă care prevede că părinţii care se întorc mai repede la muncă din
    concediul pentru creşterea copilului vor primi un stimulant de reinserție mai
    mare.



    În România a fost lansată
    campania Vinerea Verde


    Ministerul Mediului din România a
    lansat, pe 12 martie, Vinerea Verde, o campanie prin care vrea să încurajeze
    utilizarea transportului alternativ pentru deplasarea la și de la serviciu,
    în scopul reducerii poluării, mai ales în orasele mari.
    Campania propune ca în fiecare zi de vineri oamenii să renunţe la autoturismul
    personal şi să meargă cu bicicleta, trotineta, mijloacele de transport în comun
    sau pe jos. Campania se bazează pe
    voluntariat, primii chemaţi să dea un exemplu în acest sens fiind angajaţii din
    instituţiile publice. Ministrul mediului Tánczos Barna a mai anunţat că va
    lansa o invitaţie către companiile private, astfel încât la această iniţiativă
    să participe tot mai multă lume, în timp ce primăriilor li se va propune să
    ofere gratuitate pe mijloacele de transport în zilele de vineri.

  • Moţiune împotriva ministrului Sănătăţii

    Moţiune împotriva ministrului Sănătăţii

    Parlamentul României a fost, luni, tribuna de la care reprezentanții puterii și opoziției și-au adresat reciproc acuze grave cu privire la situația din sistemul sanitar. La inițiativa principalului partid de opoziție, PSD, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a fost chemat să răspundă la întrebări legate de recenta tragedie de la Spitalul Matei Balș – cel mai mare de boli infecțioase din România – unde un incendiu a făcut numeroase victime în rândul pacienților COVID intubați. Acuzat că nu a luat nicio măsură pentru siguranța pacienților, Vlad Voiculescu se confruntă acum cu prima moţiune simplă din această legislatură depusă de social-democrați.


    PSD consideră, în același timp, că ministrul nu s-a implicat suficient în imunizarea şi testarea populaţiei și că a avut mesaje contradictorii faţă de coordonatorii campaniei de vaccinare la nivel naţional şi descurajante pentru medicii implicaţi în acest proces. Nu a prezentat soluţii concrete pentru sistemul sanitar, spune deputatul PSD Alexandru Rafila:

    Să nu ne spună lucruri de genul: ministerul evaluează, monitorizează şi lucruri de genul ăsta care nu au niciun fel de impact fără o măsură concretă luată pentru creşterea siguranţei în spitale, pentru îmbunătăţirea testării, pentru îmbunătăţirea supravegherii epidemiologice, în momentul în care avem această urgenţă de sănătate publică. Lipsa de asumare ucide.


    În replică, ministrul Vlad Voiculescu a precizat că în cele două luni scurse de la preluarea mandatului s-au alocat 50 de milioane de lei (circa 10 milioane de euro) pentru investiţii în spitalele COVID. Au fost redeschise şcolile, a crescut accesul la testare, iar medicii sunt plătiţi pentru programarea populaţiei pentru vaccin – a mai spus ministrul Vlad Voiculescu, care consideră că responsabilitatea pentru situaţia din sistemul sanitar aparţine Partidului Social Democrat:

    Vorbesc despre asumare oamenii partidului care, de la Revoluţie încoace, a avut 12 miniştri ai Sănătăţii. Vorbesc despre asumare colegii de partid ai ultimilor trei miniştri ai Sănătăţii, toţi trei anchetaţi de Direcția Națională Anticorupție. Vorbesc de asumare oamenii care au condus Ministerul Sănătăţii 18 din ultimii 30 de ani, timp în care şi-au creat adevărate reţele mafiote, cu filialele lor de partid, cu consiliile lor judeţene, conectate până chiar şi aici în Parlament.


    Ministrul a fost susţinut de parlamentarii USR PLUS – alianță politică din care face parte – și de partenerii de la guvernare, PNL şi UDMR, care au subliniat că nu vor vota moţiunea simplă. Reprezentanţii AUR au spus, însă, că susţin demersul social-democraţilor. Votul asupra documentului este programat miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor.

  • Stare gravă a spitalelor

    Stare gravă a spitalelor

    Aproape patru mii de încălcări ale legislaţiei privind apărarea împotriva incendiilor au fost constatate în urma controalelor de prevenire desfăşurate anul trecut la aproximativ cinci sute de unităţi sanitare cu paturi din România. Datele sunt conținute într-un raport al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din decembrie 2020, adresat ministrului Sănătăţii de la vremea respectivă. Un număr similar de nereguli se semnalaseră și cu un an înainte, în 2019, potrivit unui alt raport.



    Între deficiențele importante sunt enumerate: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special în ceea ce privește evacuarea utilizatorilor; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri, din cauza lipsei personalului medical, în special în turele de noapte.



    130 de secţii de terapie intensivă nu au autorizaţie de securitate de la pompieri, iar numeroase spitale funcţionează fără hidranţi sau stingătoare, detaliază documentul. În plus, sunt exploatate instalaţii electrice cu defecţiuni, improvizaţii sau în condiţii de suprasolicitare, din cauza racordării unor consumatori care depăşesc puterea circuitelor. Au fost aplicate sute de amenzi, s-au dat mii de avertismente și au fost executate exerciţii de alarmare/evacuare şi primă intervenţie.



    Rapoartele au fost date publicităţii de Ministerul Sănătăţii, duminică, în urma incendiului de săptămâna trecută de la Institutul Matei Balș din București și care vine după unul similar produs în luna noiembrie la Spitalul Judeţean din Piatra Neamţ. Ambele s-au soldat cu morți și răniți în rândul pacienților tratați de Covid 19 la terapie intensivă.



    Ministrul actual al sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că infrastructura sanitară din România s-a deteriorat constant în ultimii ani şi că ar fi trebuit demult să se construiască spitale noi. El a menţionat că în continuare secţiile care îngrijesc pacienţi cu COVID sunt pline, prin urmare instalaţiile electrice sau de gaze nu pot fi schimbate deocamdată, chiar dacă prezența oxigenului medical reprezintă un factor de risc.



    Ministrul a promis că în următorii trei ani vor exista fundaţiile spitalelor regionale de la Craiova, Iaşi şi Cluj, dar că este necesară construcţia unor spitale noi şi în Bucureşti și alte orașe. Voiculescu a anunţat înfiinţarea unui Fond național pentru problemele din infrastructura sanitară. Acesta vizează siguranţa pacienţilor, va fi finanţat din bani europeni şi de la buget şi va permite spitalelor să facă urgent investiţii pentru securitatea la incendiu, la cutremur şi prevenirea infecţiilor nosocomiale.

  • Retrospectiva săptămânii 24.01 – 30.01.2021

    Retrospectiva săptămânii 24.01 – 30.01.2021

    Obstacole în campania de vaccinare


    Autoritățile sanitare din România speră ca, până la finalul lunii martie, să primească cele trei milioane de doze de vaccin anti-Covid contractate pentru această perioadă și ca, până în septembrie, zece milioane de români să fie imunizați prin vaccinare. Până atunci, însă, au hotărât ca peste 35 de mii de persoane din domenii considerate esențiale, programate zilele acestea la administrarea primei doze de vaccin, să fie reprogramate cu zece zile întârziere. Acest lucru se întâmplă după ce, săptămâna trecută, România a primit doar jumătate din dozele de vaccin programate pentru a fi livrate, iar prioritate în această a doua etapă a imunizării trebuie să aibă vârstnicii și bolnavii cronici.



    În altă ordine de idei, Ministerul Sănătăţii consideră că sunt necesare schimbări în privinţa indicilor din raportările infectărilor cu noul coronavirus şi în cea referitoare la volumul de teste realizate zilnic. Secretarul de stat Andreea Moldovan spune că, în prezent, datele oficiale nu reflectă situaţia actuală din România, întrucât se testează mai puţin decât ar fi cazul, iar multe teste pozitive nu sunt raportate. Medicul a mai spus că, în condiţiile în care în toate ţările europene, și nu numai, numărul cazurilor de COVID-19 crește alarmant, iar acestea adoptă restricții suplimentare, și autoritățile din România sunt obligate să fie cu garda sus şi să ştie exact ce au de făcut. Potrivit ultimelor statistici, România este între primele țări în ceea ce privește rata de vaccinare anti-Covid, atât în Europa, cât și în lume.



    Pe de altă parte, în această săptămână, Bucureştiul a scăpat, de o serie de restricţii, după ce mai multe zile la rând a înregistrat o rată de incidenţă de sub 3 la mia de locuitori. S-au redeschis, în anumite condiţii, restaurantele, barurile, cinematografele, teatrele şi sălile de jocuri și vor rămâne deschise atât timp cât rata se va menține în acest interval. Cât privește redeschiderea școlilor începând cu cel de-al doilea semestru al anului școlar, pe 8 februarie, autoritățile au anunțat că vor lua o decizie săptămâna viitoare, în funcție de situația epidemiologică. Din nefericire, săptămâna se încheie cu un alt incediu într-un spital din România, după cel din noiembrie de la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț, unde au murit 10 oameni. Vineri, patru saloane ale Institutului Matei Balș din București, care tratează bolnavi de COVID, au luat foc. S-au înregistrat victime, iar peste o sută de pacienți au fost evacuați, fiind transferați în alte pavilioane ale unității medicale și la alte spitale din Capitală.



    Executivul român păstrează ținta de deficit bugetar la 7 la sută din PIB


    Proiectul bugetului de stat pe acest an va fi însoţit de un pachet amplu de reforme în trei domenii – salarizarea bugetarilor, sistemul de pensii şi administrare fiscală. Sunt proiecte care ar trebui finalizate în următoarele două săptămâni şi pe care se va fundamenta bugetul statului nu numai anul acesta, ci şi în viitor, a explicat premierul liberal Florin Cîţu: “Trebuie să ajungem în Parlament cu tot pachetul, nu doar cu bugetul. Este vorba şi despre pachetul de reforme pe care se aşează acest buget şi care va avea un impact pentru economia României pe termen mediu şi lung, dar impact care se va vedea mai mult în 2022.



    Şeful Executivului a reamintit că ţintele bugetare se păstrează: un deficit în jurul valorii de 7% din PIB şi susţinerea relansării economice. Anul trecut, deficitul bugetar s-a apropiat de zece procente, ceea ce înseamnă aproape dublu faţă de sfârşitul lui 2019. Social-democraţii, aflați în opoziție, au elaborat propriul proiect de buget de stat care, potrivit lor, are ca obiective Sănătatea, Educaţia, relansarea economiei şi creşterea nivelului de trai al cetăţenilor. Preşedintele social-democrat Marcel Ciolacu: “Este pentru prima oară în cei 30 de ani când partidul de opoziţie vine cu o propunere de buget alternativ. Noi considerăm că cetăţenii trebuie să ştie care este alternativa la austeritatea propusă de această guvernare. Iar noi punem astăzi în dezbatere publică soluţiile concrete pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor. Social-democraţii pregătesc amendamente la proiectul de buget al Guvernului.



    O nouă săptămână de proteste în România


    Atât în capitală, cât și în alte orașe din România au avut loc, în această săptămână, proteste. Membrii Federatiei Solidaritatea Sanitară au organizat pichetări și mitinguri în fața mai multor ministere, nemultumiţi că Guvernul nu majorează salariile tuturor angajaţilor din domeniu, după un an în care Sănătatea a fost în prima linie a luptei împotriva Covid-19. Şi sindicaliștii din Cartel Alfa au continuat acţiunile sindicale începute încă din 14 ianuarie, nemulţumiţi de salariile şi pensiile mici. Ei anunță proteste și luna viitoare.



    Poliţiştii au ieşit, de asemenea, în stradă în mai multe oraşe, criticând hotărârea Guvernului de îngheţare a salariilor și ameninţă cu blocarea activităţii, dacă cerinţele lor nu vor fi soluţionate. Se adaugă la tabloul general acţiunile de protest ale pensionarilor, care se consideră umiliţi de indexarea de 3% a pensiilor. De partea cealaltă, ministerul Muncii a dat startul unui nou proces de recalculare a pensiilor, un proces care ar urma să se încheie cu înlăturarea inechităţilor din sistem. Pentru început, se va face o evaluare a tuturor celor aproape 5 milioane de dosare de pensii, evaluare în baza căreia va începe ulterior procesul efectiv de recalculare, a anunţat ministrul de resort, Raluca Turcan. Ultima recalculare a pensiilor în România a avut loc în perioada 2005-2010.