Tag: incluziune

  • Spațiul european al educației. Strategii și tehnologii

    Spațiul european al educației. Strategii și tehnologii

    Obiectivul ambițios al UE este de a permite tuturor cetățenilor UE să beneficieze de cea mai bună educație și formare. Deși fiecare stat membru este responsabil pentru propriul său sistem de educație și formare, UE joacă un important rol de sprijin. Aceasta încurajează cooperarea și schimbul de bune practici între statele membre, venind în completarea eforturilor și a reformelor naționale.

    Educația este un element esențial în ceea ce privește apropierea cetățenilor UE, dar și pentru viitorul persoanelor și al UE în ansamblu. Toți europenii ar trebui să poată beneficia de diversitatea patrimoniului cultural și educațional comun. Pilonul european al drepturilor sociale prevede că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții, favorabile incluziunii și de calitate pentru a dobândi și a menține competențe care îi permit să participe deplin în societate și să gestioneze cu succes tranzițiile pe piața forței de muncă.

    Tehnologiile digitale îmbogățesc procesul de învățare în variate moduri și oferă oportunități de învățare care trebuie să fie accesibile tuturor. Îmbunătățirea învățării și a predării în era digitală, precum și actualizarea competențelor și recalificarea persoanelor care învață și a educatorilor prin furnizarea de programe de formare privind competențele digitale, sunt de o importanță reală.

    Pe de altă parte, cunoașterea a două limbi în plus față de limba maternă este foarte importantă. Competențele în materie de multilingvism ar trebui considerate ca fiind un element structural important al unui spațiu european al educației. Acestea favorizează înțelegerea și diversitatea și contribuie la promovarea valorilor europene. UE ar dori să adopte și să îmbunătățească măsurile care vizează promovarea multilingvismului și îmbunătățirea calității și a eficienței învățării și predării limbilor.

    Gina Nimigean, lector de limba română la Universitatea Macedonia din Salonic (Grecia) a oferit mai multe amănunte:

    “Visul lui Alexandru Macedon (Alexandru cel Mare) era să facă o bibliotecă. De aceea a și făcut Biblioteca din Alexandria. Visul era să aibă această bibliotecă universală, în care să cuprindă toată cunoașterea umană. La un moment dat, acum câțiva ani, mi-am dat seama că în această epocă, avem biblioteca din Alexandria care cuprinde toată cunoașterea umană  în internet. Acești copii s-au născut cu acces la universalitate. Am întâlnit studenți care vorbesc normal două-trei limbi, materna și ceea ce au învățat la școală, și apoi, prin internet, au mai prins diverse alte limbi dinspre zonele care i-au atras din diferite puncte de vedere. Multilingvismul este deja o normă, nu este nevoie să fie neapărat instituționalizată, în sens de obligativitate prin lege, dar este foarte important să fie susținută instituțional, la nivel particular de școli, instituții de educație, ministere, de Consiliul Europei, când vorbim despre Europa. Deci este un fenomen global.”

    Educația și formarea sunt cele mai bune investiții în viitorul Europei. Ele au un rol extrem de important în stimularea creșterii economice, a inovării și a creării de locuri de muncă. Sistemele europene de educație și formare trebuie să le ofere cetățenilor cunoștințele, aptitudinile și competențele de care vor avea nevoie în viitor ca să poată inova și prospera. Educația ar trebui să-i ajute pe tineri să dobândească puterea de a se exprima și de a interacționa, de a participa și de a modela viitorul unei Europe caracterizate de democrație, solidaritate și incluziune.

     

     

     

  • „Ochi și urechi”, un proiect lansat de Animest

    „Ochi și urechi”, un proiect lansat de Animest

    “Ochi și urechi”, noul proiect pus la cale de Festivalul Internațional de Film de Animație Animest le va oferi spectatorilor o experiență de vizionare adaptată nevoilor lor, accesibilă atât în sala de cinema, cât și în sălile de clasă sau în fața ecranelor de acasă. Prin acest demers, organizatorii celui mai mare festival de film de animație din estul Europei își propun să contribuie la dezvoltarea unor noi instrumente de educație alternativă pentru copiii cu deficiențe de auz. Cu ajutorul elevilor de la școlile speciale din București și cu consultarea permanentă a cadrelor didactice, 10 filme de animație pentru copiii de toate vârstele vor primi interpretare în limbaj mimico-gestual românesc și subtitrare accesibilizată pentru copiii cu deficiențe de auz. Producțiile vor putea fi urmărite în orice instituție de învățământ din România, ca instrumente de învățare alternativă prin intermediul filmului. Componenta educațională a proiectului va deveni o extensie a programului Academia Minimest, prin care Animest oferă gratuit filme de animație pe teme educative și fișe de lucru pentru elevi și profesori din școlile din România. Proiectul se înscrie în demersul Asociației Animest de a transforma sălile de cinema în spații primitoare pentru toți spectatorii, fără obstacole. Ligia Soare, coordonatoarea proiectului.

    “Eu sunt traducător audiovizual, cu activitate în domeniu de 20 de ani. Dar înainte nu știam cum se poate accesibiliza un film pentru un spectator care nu aude. Sunt foarte multe lucruri care trebuie învățate și am început să le învăț în urmă cu câțiva ani. Așa am început să studiem și noi ce înseamnă dizabilitate și produs cultural pentru astfel de persoane. Din aceste preocupări s-a născut proiectul pe care l-am inițiat. Bineînțeles, am făcut și documentare, am studiat mult în acest sens și am hotărât că e momentul să demarăm acest proiect. Din păcate, în acest moment există extrem de puține evenimente culturale accesibilizate pentru persoanele cu diferite dizabilități. Și, tot din păcate, în general nu suntem pregătiți pentru a comunica cu astfel de persoane sau comunități, nu știm să ajungem la ei, iar ei au o reținere în a ajunge la noi. Și atunci am decis că trebuie să umplem golurile acestea. E o datorie a noastră, ca festival deschis tuturor categoriilor de public.”

    Inițiativa face parte dintr-un proiect mai larg de promovare a incluziunii prin accesibilizarea produselor cinematografice pentru spectatori cât mai diverși, spune Ligia Soare, coordonatoarea proiectului inițiat de Festivalul Internațional de Film de Animație Animest

    “Ne-am propus ca în aceste 14 luni de proiect – în parteneriat cu Fundația Orange – să ne focalizăm pe accesibilizarea filmelor pentru persoane cu dizabilități auditive, avându-i în vedere mai ales pe copii. Pentru că noi, în cadrul Festivalului Animest, avem o secțiune intitulată Minimest, dedicată celor mai tineri spectatori ai festivalului. Avem, de asemenea, și Academia Minimest, un proiect educativ care integrează filmul de animație în școală și care le facilitează profesorilor accesul la multe materiale educative pe care le pot folosi la clasă. Aceasta este propunerea noastră, de a învăța împreună cu copiii, cu psihopedagogi și cu profesorii copiilor hipoacuzi cum am putea să facem ca filmele respective să ajungă și la ei. Este deocamdată un pas. Sperăm ca la următoarea ediție a Festivalului Animest vom accesibiliza filmele pentru persoane cu deficiențe de auz. Pe urmă, sperăm să învățăm să accesibilizăm produse culturale și pentru persoane care au poate alte nevoi. Vor fi proiecte viitoare, aceasta este o primă etapă din demersul pe care îl avem în vedere. Dar vom continua cu proiecte viitoare în anii următori pentru a-i învăța și pe alții să organizeze astfel de evenimente.”

    Pentru a promova conceptul de cinema incluziv în comunitatea creativă autohtonă și pentru a încuraja producătorii, distribuitorii, organizatorii de evenimente de cinema și spațiile de proiecție să facă un pas către adoptarea unor formule accesibile de prezentare a filmelor în România, Asociația Animest le propune profesioniștilor sesiuni de formare și informare.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Soluții
    proactive, în domenii cheie, în vederea facilitării incluziunii în societatea
    românească a persoanelor strămutate din Ucraina, prevăzute in Planul naţional
    de Măsuri de Integrare a refugiaților, adoptat de curand de guvern.

    Declaraţie
    Mădălina Turza, consilier de Stat la Cancelaria Prim-Ministrului.


  • Planul de acțiune UE pentru combaterea rasismului

    Planul de acțiune UE pentru combaterea rasismului

    Pentru unii
    cetățeni ai Uniunii Europene, discriminarea rasială și etnică este realitate de
    zi cu zi. Aceasta poate lua mai multe forme: de la încălcarea dreptului la
    tratament egal, până la ura etnică. Rasismul dăunează societății în multe
    moduri. În modul cel mai direct, acest lucru se traduce în faptul că unele
    persoane care trăiesc în Uniunea Europeană se confruntă cu discriminarea, ceea ce le afectează
    demnitatea umană, oportunitățile pe care le au în viață, prosperitatea, starea
    de bine și, adesea, inclusiv siguranța personală. Pentru a combate acest
    fenomen complex, Comisia Europeană a lansat în 2020 un plan de acțiune. În
    2021, au început să se vadă efectele acestei strategii. Pentru prima oară în
    istoria sa, Comisia Europeană a numit prima coordonatoare antirasism: Michaela
    Moua.

    Christian Wigand, purtător de cuvânt: Rasismul sau orice
    formă de discriminare nu pot exista în Uniunea Europeană, această discriminare
    fiind pe baza rasei, a originilor etnice sau a religiei. Președinta Comisiei
    Europene, Ursula von der Leyen, a exprimat foarte clar acest lucru și a spus în
    mod repetat că trebuie să vorbim despre rasism și în Uniunea Europeană. Desigur,
    nu începem de la zero și avem un cadru legal puternic și funcțional, însă
    există inegalități în Uniunea Europeană și trebuie să facem eforturi mai mari
    pentru a le rezolva. Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune ambițios
    pentru combaterea rasismului, care propune un număr de măsuri de implementat la
    nivelul Uniunii, dar și la nivel național. Printre primii pași în direcția
    aceasta, la nivelul Uniunii Europene, am putea menționa primul summit pentru
    combaterea rasismului, pe care l-am organizat în luna martie, iar, mai aproape
    de prezent, în luna mai, am numit primul coordonator antirasism, a cărui
    activitate se va concentra pe aceste probleme. Desigur, continuăm să lucrăm și
    la cadrul legal, să adoptăm decizii pentru combaterea rasismului și xenofobia
    și monitorizăm îndeaproape dacă statele membre țin cont de aceste legi. De
    asemenea, la nivel național am lansat un număr de proceduri de constatare a
    încălcării obligațiilor. În acest sens, sunt șapte state în care vrem să fie
    respectată legislația.


    În acest context,
    Comisia Europeană își reformează strategia de resurse umane. Christian Wigand,
    purtător de cuvânt:

    Vrem să fim un exemplu ca instituție. În
    acest moment pregătim totul, avem o nouă strategie a resurselor umane, iar unul
    dintre elementele cheie ale acesteia va fi o diversitate și o incluziune mai
    mare. Un exemplu mai concret ar fi că încercăm să atragem candidați mai diverși
    la testele de selecție. De asemenea, în luna noiembrie, Comisia Europeană a
    hotărât să creeze un birou special pentru diversitate și incluziune, care
    lucrează îndeaproape cu Comisarul pentru Egalitate, Helena Dalli. Astfel,
    Comisia va atrage talente cât mai diverse și va fi inclusivă și în interesul
    instituției.


  • Măsuri în sprijinul romilor

    Măsuri în sprijinul romilor

    Vicepreședinta Comisiei
    Europene, Věra Jourová, a declarat că în ultimii zece ani nu au fost făcut
    suficiente eforturi pentru a sprijini populația romă din UE.

    Această situație
    este inadmisibilă. Mulți romi sunt încă ținta discriminării și a rasismului. Nu
    putem accepta această situație. Astăzi ne intensificăm eforturile de corectare
    a acestei situații, cu obiective clare și un angajament reînnoit de a schimba
    în mod real această situație în următorul deceniu,
    a mai spus Věra Jourová.

    Deși scopul urmărit este egalitatea deplină, Comisia a propus obiective minime
    pentru 2030, pe baza progreselor înregistrate în cadrul anterior. Despre aceste
    propuneri ale Comisiei Europeană am vorbit cu Ștefan Turcu, șef al
    Departamentului Media și Comunicare Reprezentanța Comisiei Europene în România.

    Țintim prin acest plan șapte domenii
    principale de interes: egalitatea, incluziunea, participarea, educația,
    ocuparea forței de muncă, sănătatea și locuințele. Pentru toate acestea,
    Comisia a prezentat obiective și a făcut o serie de recomandări. Este vorba de
    recomandări prin care să ajungem să îmbunătățim situația romilor. Trebuie să
    fim conștienți că deși UE continuă să înregistreze progrese în ceea ce privește
    furnizarea sprijinului de care mulți romi au nevoie, încă există la fel de mulți
    romi care au nevoie de sprijinul nostru. Pentru că mulți dintre ei sunt încă
    ținta discriminării și a rasismului, situație inacceptabilă, de aceea am trasat
    niște obiective clare și cumva ne-am reînnoit angajamentul față de ei.

    Aș spune
    că am stabilit niște obiective minime pe care încercăm să le atingem până în
    2030, obiective cât se poate de clare. Ne dorim să reducem la jumătate numărul
    de romi care sunt victimele discriminării, să reducem cel puțin la jumătate
    decalajul în ceea ce privește participarea copiilor la educația preșcolară, să
    reducem numărul de copii romi care frecventează școli primare segregate în cel
    puțin jumătate din statele membre, vrem să ne asigurăm că cel puțin 95% dintre
    romi au acces la apă de la robinet pentru consum, să reducem cu cel puțin o
    treime decalajul în ceea ce privește condițiile precare de locuit și să reducem
    cel puțin la jumătate decalajul în ceea ce privește speranța de viață. Asta
    înseamnă că este foarte important, chiar esențial, ca statele membre să pună în
    aplicare politici clare și adecvate, tocmai de aceea Comisia Europeană oferă
    statelor membre orientări și o listă de măsuri pe care ele ar trebui să le
    accelereze în vederea egalității și a incluziunii.

    De exemplu, orientările și
    măsurile noastre vizează campanii de sensibilizare în școli, sprijinirea
    educației financiare, promovarea angajării romilor în instituții publice,
    îmbunătățirea accesului la controale medicale de calitate, planificare
    familială. De aceea noi am și invitat fiecare stat membru să prezinte la rândul
    lui o strategie națională până în septembrie 2021 și să avem rapoarte din doi
    în doi ani pentru a vedea cum evoluează aceste obiective.


  • Incluziune şi diversitate la nivel european

    Incluziune şi diversitate la nivel european

    Se vorbeşte tot mai frecvent de impactul Generaţiei Erasmus. Această generaţie Erasmus a ajuns în prim-plan pentru că beneficiarii programului au început să acceadă în sistemele administrative şi politice.

    Programul Erasmus+ este un program de schimburi educaționale finanțat de Comisia Europeană, menit să ajute studenţii, elevii şi chiar cadrele didactice să beneficieze educaţional, lingvistic şi cultural de o experienţă de studiu și de plasament sau practică în alte ţări europene; să promoveze cooperarea între instituţii; să contribuie la formarea unor tineri calificaţi, cu deschidere şi cu experienţă internaţională, ca viitori specialişti; să simplifice transferul de credite şi recunoaşterea perioadelor de mobilitate petrecute în străinătate, cu ajutorul sistemului ECTS sau a unui alt sistem de credite compatibil.



    La Grădiniţa cu Program prelungit nr. 4 din Caransebeş a fost lansat, zilele trecute, proiectul Incluziune şi diversitate la nivel european. Proiectul a obţinut un punctaj foarte bun şi a clasat unitatea de învăţământ printre primele 10 din ţară, după cum spune profesorul Codruţa Peia, directorul grădinitei.

    Inspectorul şcolar Ana Damian a ţinut să felicite colectivul de proiect şi a subliniat faptul că de rezultatele acestuia vor beneficia copiii, cadrele didactice, dar şi părinţii.

    Mobilitățile desfășurate în cadrul Programului Erasmus+ sunt de 4 tipuri, în funcție de grupul cărora le sunt adresate: de studiu și de plasament sau practică pentru elevi şi studenţi și de predare, respectiv de formare pentru cadrele didactice și personal administrativ.