Radio România Internațional

Tag: incredere

  • De ce se tem românii?

    Majoritatea românilor consideră că lucrurile în
    România se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, arată rezultatele
    unui sondaj realizat de Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS,
    publicate duminică. Potrivit cercetării, proporţia celor care au această
    convingere este de 69%, în vreme ce 22% apreciază că lucrurile se îndreaptă mai
    degrabă într-o direcţie bună, iar 9% nu ştiu sau nu au răspuns. De asemenea,
    41% dintre cei chestionaţi sunt de părere că peste un an situaţia lor va fi mai
    rea, 38% că va fi la fel, iar 18% că va fi mai bună. Conform
    sondajului, principalele probleme cu care se confruntă românii sunt inflaţia -
    19%, veniturile mici şi implicit nivelul de trai – 17% şi corupţia şi hoţia -
    16%. Probleme transfrontaliere precum migraţia şi războiul din Ucraina îi
    preocupă pe doar 3% dintre respondenţi, la egalitate cu cei care au identificat
    clasa politică şi infrastructura României drept probleme majore. În ceea ce
    priveşte încrederea în instituţiile naţionale, pe primul loc se situează
    pompierii cu 73%, urmaţi de armată cu 68% şi biserică – 63%. Organizația
    Tratatului Atlanticului de Nord beneficiază de încrederea a 42% dintre români,
    în vreme ce 52% au puţină şi foarte puţină încredere în NATO. De asemenea, doar
    35% dintre participanţii la sondaj au multă şi foarte multă încredere în
    Uniunea Europeană, procentul celor care au puţină şi foarte puţină încredere în
    UE fiind de 59%.

    Clasa politică şi conducerea statului se află la coada
    clasamentului încrederii acordate de români. 13% au încredere în Preşedinţie şi
    în Parlamentul de la Bucureşti şi doar 10% în partidele politice. Obstacolele
    pe care România le întâmpină în aderarea la Spaţiul Schengen au ştirbit
    optimismul cetăţenilor săi. Astfel, 60% dintre cei chestionaţi cred că ţara nu
    va fi admisă anul acesta în spaţiul european de liberă circulaţie şi doar 27%
    cred România va fi primită în acest club în 2023. Austria este văzută de 41%
    dintre români drept responsabilă pentru neaderarea României la Schengen, în
    vreme ce 21% învinovăţesc Guvernul României şi 12 procente Consiliul Uniunii
    Europene. Sondajul mai relevă faptul că, dacă duminica viitoare ar avea loc
    alegeri parlamentare, jumătate dintre români ar vota cele două partide care
    alcătuiesc în prezent coaliţia de guvernare – Partidul Social Democrat şi
    Partidul Naţional Liberal. Astfel, 31% dintre cei chestionaţi ar acorda
    încrederea PSD, 19% PNL, în vreme ce partidele din opoziţie – Alianţa pentru
    Unirea Românilor şi Uniunea Salvaţi România ar aduna 18 şi, respectiv 11% din
    sufragii, iar Uniunea Democrată Maghiară din România ar obţine 5 procente.
    Sondajul CURS a fost realizat prin metoda faţă-în-faţă, în perioada
    12-22 septembrie, pe un eşantion reprezentativ naţional de 1.008 respondenţi şi
    are o marja maximă de eroare de plus-minus 3,1%


  • Ziua Mondială a Radioului 2022

    Ziua Mondială a Radioului 2022

    UPDATE

    Sărbătorim astăzi Ziua Mondială a Radioului, un mijloc de informare publică deja centenar, apreciat şi urmărit de miliarde de oameni de pe tot globul, a transmis, într-un comunicat de presă, Răzvan-Ioan Dincă, Preşedinte Director General al Societății Române de Radiodifuziune.

    Deviza de anul acesta a zilei mondiale – ‘Radio şi încredere’ – subliniază rolul şi obligaţia radioului de a-şi informa corect şi echilibrat ascultătorii.

    Prestigiul radioului ca sursă de informare (atât în România, cât şi în multe alte ţări din Europa şi din lume) se construieşte pe puterea cuvântului rostit, pe apelul său la discernământul ascultătorului, pe efortul de a transmite în mod prioritar idei.

    Această muncă primeşte admiraţia publicului şi este deseori prezentată, pe bună dreptate, drept abordarea exemplară în materie de jurnalism de informare.

    Felicit cu această ocazie toţi ascultătorii şi toţi oamenii de radio din România, dorind tuturor ca radioul să ne însoţească în continuare ca mijloc de informare serios şi credibil.

    ————————————

    13 februarie a fost declarată de către UNESCO Ziua Mondială a Radioului. Radioul este un mijloc de informare în masă puternic și constituie o platformă pentru discursul democratic. La nivel global, radioul rămâne mediul cel mai consumat. Această capacitate unică de a ajunge la cea mai largă audiență înseamnă că radioul poate reprezenta o arenă pentru ca toate vocile să vorbească, să fie reprezentate și auzite. Posturile de radio ar trebui să servească diverse comunități, oferind o varietate de programe, puncte de vedere și conținut și să reflecte diversitatea audiențelor, afirmă UNESCO.



    Radioul continuă să fie unul dintre cele mai de încredere și utilizate mass-media din lume, potrivit diferitelor rapoarte internaționale, tema ediției din 2022 a Zilei Mondiale a Radioului fiind chiar Radio și încredere. Conform unui studiu EBU din septembrie 2021, radioul este cel mai de încredere mijloc de comunicare în masă din Europa, situându-se pe locul I în 65% dintre ţările în care s-a făcut cercetarea. 58% din populaţie Europei are încredere în radio, radioul fiind mass-media la care diferenţa dintre cei care au şi cei care nu au încredere (indicele net de încredere) este de +23. Spre comparaţie, indicele este +9 pentru presa scrisă, +6 pentru televiziuni, dar -19 pentru Internet şi -49 pentru reţelele sociale.



    Audrey Azoulay, directorul general UNESCO, a declarat de Ziua Mondială a Radioului, că sărbătorim independența și fiabilitatea radioului. Apelăm la radio, mai mult decât la orice alt mediu, atunci când trebuie să fim informați, radioul fiind singurul care poate ajunge peste tot, în special în cele mai îndepărtate zone. În timpul unei pandemii, radioul rămâne astfel una dintre cele mai sigure modalități de a ști ce să faci, fără controverse care să confuzeze. Radioul este adesea mijlocul prin care învățarea continuă atunci când școlile sunt închise, a spus Azoulay, care a conchis: Un mediu vechi de peste 100 de ani, radioul este astăzi mai relevant ca niciodată. Fie ca acesta să trăiască încă mulți ani de acum încolo!

  • Românii în ultimul Eurobarometru

    Românii în ultimul Eurobarometru

    Pesimism, scepticism sau cel puţin prudenţă, aceasta e starea de spirit dominantă, deopotrivă în România şi pe restul continentului, într-un moment în care pandemia de COVID-19 pare să se resoarbă. Mai bine de trei sferturi dintre români, adică 76%, consideră că pandemia a avut sau va avea un impact asupra situaţiei lor financiare personale, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 57 de procente – relevă datele celui mai recent Eurobarometru, comandat de Legislativul comunitar şi prezentat joi.



    Aproape 27 de mii de persoane au fost chestionate în cele 27 de state membre pentru acest Eurobarometru. Sondajul de opinie, realizat în perioada martie-aprilie, arată, potrivit analiştilor, impactul din ce în ce mai puternic al pandemiei de asupra vieţii personale şi a situaţiei financiare a cetăţenilor europeni. Conform Eurobarometrului, in ciuda impactului financiar al pandemiei, majoritatea respondenţilor (58% în întreaga Uniune, respectiv 45% în România) consideră că beneficiile pentru sănătate ale restricţiilor impuse în ţările lor sunt mai mari decât efectele economice negative pe care le-ar fi putut genera.



    Opinia este dominantă în majoritatea ţărilor şi sugerează o schimbare de atitudine faţă de a doua jumătate a anului 2020, când majoritatea cetăţenilor au considerat efectele economice ca fiind mai importante. Aproape jumătate dintre cetăţeni (48% în ansamblul Uniunii, 41% în România) cunosc măsurile adoptate de Bruxelles pentru combaterea pandemiei, însă doar 48% dintre europeni, respectiv 52% dintre români afirmă că sunt mulţumiţi de acestea.



    Din sondaj mai reiese şi un consens larg în jurul opiniei că este cel mai bine ca provocările globale, cum ar fi pandemia de COVID-19, să fie abordate în comun la nivelul Uniunii. Luna trecută, de altfel, un alt sondaj releva că Uniunea Europeană le inspiră cetăţenilor din blocul comunitar mai multă încredere decât guvernele lor naţionale.



    Realizată de Eurofound, o agenţie cu misiune socială a Uniunii, cercetarea sociologică constată că, dincolo de excepţia notabilă a Danemarcei, în 26 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii oamenii au acum mai puţină încredere în guvern decât în momentul instituirii carantinei antiepidemice. Încrederea s-a erodat vizibil în Bulgaria, Croaţia, Cehia, Cipru, Grecia şi Polonia. Respondenţii din Franţa, Ungaria, Malta, Portugalia, România şi Spania spun că au încredere mai mare în Uniunea Europeană acum decât la declanşarea pandemiei, în urmă cu 14 luni. În Germania, în schimb, notează autorii cercetării, tendinţa e inversă.



    Autorii studiului avertizează că accentuarea inechităţilor economice şi sociale riscă să creeze frustrare politică şi solicită măsuri suplimentare de sprijin pentru cetăţenii comunitari.





  • Românii şi Eurobarometrul de opinie

    Românii şi Eurobarometrul de opinie

    Atentatele teroriste care le-au ocolit ţara, dar au lovit state occidentale precum Franţa şi Belgia, migraţia din afara continentului sau iminenta ieşire a Regatului Unit din blocul comunitar nu au fost în măsură să zdruncine încrederea românilor în Uniunea Europeană. Aceasta continuă să fie peste media continentală (52% faţă de 36%), chiar dacă a scăzut semnificativ faţă de momentul aderării — 1 ianuarie 2007 — când se afla la cota de 65%. Românii îşi păstrează, în acelaşi timp, viziunea mult mai optimistă decât media asupra viitorului Europei, chiar dacă şi la acest capitol eurobarometrul înregistrează un uşor recul.



    La finalul anului 2016, 55% din români s-au declarat în favoarea monedei unice euro, ca simbol al Uniunii Economice şi Monetare Europene, iar 62% dintre conaţionali apreciază piaţa unică digitală şi importanţa economică a acesteia. Pe de altă parte, 58% din români sunt mai mulţumiţi de felul în care democraţia funcţionează în UE decât cetăţenii celorlalte state membre, în condiţiile în care doar unul din trei este satisfăcut de calitatea acesteia în România.



    Eurobarometrul mai relevă că susţinerea priorităţilor UE rămâne ridicată în rândul românilor, cu valori între 55% în ceea ce priveşte Uniunea Economică şi Monetară şi 77% pentru libera circulaţie a persoanelor, respectiv dreptul de a locui, munci sau studia în oricare stat membru. Doi din trei români consideră că vocea Uniunii Europene contează pe plan mondial şi se declară în favoarea unei politici externe comune. Valorile care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană sunt, în viziunea lor, drepturile omului, democraţia şi pacea. Românii cred că geografia este cel mai bun liant pentru sentimentul de comunitate dintre cetăţenii europeni, urmată de respectarea statului de drept şi solidaritatea cu regiunile mai sărace.



    Cifrele Eurobarometrului indică faptul că românii se numără, în continuare, printre suporterii proiectului european, cu bunele şi relele sale, cu crizele tot mai frecvente şi provocările serioase cărora Uniunea trebuie să le răspundă. România e ferită, deocamdată, de virulenţa curentelor populiste, eurosceptice sau eurofobe. Lucrurile s-ar putea schimba, însă, dacă ţara se va trezi victima unor scenarii cu finalitate incertă precum cel al unei Europe cu mai multe viteze, dezavuat categoric la Bucureşti.



    Brexitul şi tendinţele centrifuge manifestate în state importante justifică urgenţa dezbaterii pe tema viitorului Uniunii. Însă, eventuale decizii luate în pripă care ar conduce la marginalizarea unora dintre statele membre riscă să crească semnificativ neîncrederea în proiectul comunitar la nivelul cetăţenilor acestora, inclusiv al românilor.

  • Jurnal românesc – 31.05.2016

    Jurnal românesc – 31.05.2016

    Medicii şi spitalele private din România se află în topul încrederii pacienţilor în componentele sistemului medical românesc, în timp ce spitalele de stat se află pe ultimul loc în acest clasament, potrivit unui sondaj realizat de IMAS împreună cu Centrul pentru inovaţie în medicină. Studiul arată că 66% din repondenţi manifestă destul de multă şi foarte multă încredere în medicii din România, în timp ce atunci când este vorba despre spitalele private cota este de 65%. Pe ultimul loc în clasament se plasează spitalele de stat, cu nivelul de încredere de 35%, după companiile farmaceutice din România, Colegiul Medicilor, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii. Analiza mai relevă că principalele probleme cu care se confruntă sistemul medical din România sunt, în opinia celor intervievaţi, corupţia, lipsa echipamentelor şi salariile mici.



    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, l-a primit, luni, la Bucureşti, pe moştenitorul Coroanei Britanice, prinţul Charles de Wales. Principala temă de discuţie a fost misiunea şi rolul Fundaţiei The Prince of Wales, lansata anul trecut în România, care vizează conservarea patrimoniului, Roşia Montană, agricultura şi dezvoltarea durabilă. In cadrul intrevederii, seful statului a reiterat dorinţa şi disponibilitatea de a susţine iniţiativele menite să păstreze şi să îmbunătăţească moştenirea naturală şi culturală a României. Tot luni, prinţul Charles s-a intalnit si cu premierul Dacian Ciolos. Fiul Reginei Elisabeta a II-a a fost de mai multe ori în ultimii ani în Transilvania, unde a cumpărat şi renovat mai multe proprietăţi si unde isi petrece o parte din vacanţe. El e pasionat de arhitectura medievală saxonă din centrul ţării — cetăţi, biserici fortificate şi case construite de coloniştii germani stabiliţi în aceasta zona în Evul Mediu.



    România a intrat în ultima săptămână a campaniei pentru alegerile locale de duminică. Peste 250.000 de candidaţi sunt înscrişi în competiţia pentru funcţiile de primar, consilier local, judeţean sau de sector, precum si pentru Consiliul general al Municipiului Bucureşti. În premieră în România postcomunistă, votul pentru alegerea edililor se va desfăşura într-un singur tur de scrutin, o idee vehement contestata de societatea civila şi presă, care afirmă că, din cauza unui numar insignifiant de sufragii, aceştia vor fi lipsiţi de legitimitate. Comentatorii amintesc că acest scrutin poate, totuşi, schimba administraţia locală grav discreditată, în ultimii ani, de nenumarate scandaluri de corupţie.



    O nouă rundă de negocieri între reprezentanţii Guvernului tehnocat de la Bucureşti şi cei ai sindicatelor din educaţie a eşuat după ce parţile nu s-au pus de acord asupra majorarilor salariale solicitate de sindicalişti. Aceştia au anunţat că, pe 1 iunie, de Ziua Internationala a Copilului, vor organiza un marş de protest în capitala României. Executivul propusese o creştere a salariilor, în medie, cu 5% de la 1 ianuarie 2017, dar liderii sindicali s-au declarat nemultumiti de oferta, pe care o considera insuficientă.



    România a fost premiată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi a obţinut două din cele patru premii acordate regiunii europene pentru eforturile şi rezultatele obţinute în adoptarea legislaţiei de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise. Prezent la ceremonia de premiere a fost şi ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu, care a atras atenţia că fumatul pasiv ucide de trei ori mai mulţi oameni decât toate accidentele de circulaţie. Potrivit statisticilor, anual, peste 40 de mii de români mor din cauza fumatului, iar 5 mii dintre ei sunt fumatori pasivi.

  • Bilanţ anticorupţie

    Bilanţ anticorupţie

    Despre campania declanşată împotriva corupţiei la
    vârf din România s-a spus că eclipsează, deja, celebra operaţiune Mâini curate, prin care, în anii 90,
    procurorii italieni au curăţat o parte a putregaiului din clasa politică de la
    Roma. Graţie DNA, vârful de lance al acestei campanii, 2015 a fost un an al premierelor
    în Justiţia românească. Anchetarea şi ulterior trimiterea în judecată a unui
    prim-ministru în exerciţiu, social-democratul Victor Ponta, precum şi reţinerea
    unui judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, şi a primarului
    independent al Bucureştiului, Sorin Oprescu, sunt cele mai răsunătoare acţiuni
    ale Direcţiei.

    Tot anul trecut, s-a cerut încuviinţarea pentru reţinerea şi
    arestarea preventivă a unui ministru în funcţie, Darius Vâlcov de la Finanţe,
    au fost reţinuţi trei din cei şase primari de sector din Capitală, au fost
    trimişi în judecată 20 de actuali sau foşti membri ai Parlamentului, 14 primari
    de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect.

    De dreapta
    sau de stânga, de la putere sau din opoziţie, din Bucureşti ori din provincie,
    protagoniştii cazurilor de corupţie acoperă întregul spectru politic şi toată
    harta ţării. Potrivit unui comunicat al Direcţiei, rata de condamnare a celor
    trimişi în judecată se menţine la nivelul de 90%, ceea ce arată calitatea
    probaţiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum şi profesionalismul
    procurorilor anticorupţie.

    Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a mai anunţat, că în
    urma hotărârilor definitive de anul trecut ale instanţelor, statul are de
    recuperat aproape 200 de milioane de euro. Ea a insistat, din nou, asupra
    importanţei executării sentinţelor, inclusiv prin recuperarea prejudiciilor.

    Laura Codruţa Kovesi: Justiţia
    depune un efort uriaş pentru investigarea şi soluţionarea cauzelor de corupţie
    folosind resursele financiare ale societăţii. Apoi, unii condamnaţi nu execută
    integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii
    sunt eliberaţi condiţionat, fără se a recupera prejudiciul sau folosind
    tertipuri administrative. Astfel de situaţii duc treptat la pierderea
    autorităţii statului şi la o lipsă gravă de încredere în instituţii.

    Prezent la şedinţa de
    bilanţ a DNA, preşedintele Klaus Iohannis a spus că lupta anticorupţie trebuie
    să continue cu motoarele turate la maximum. El a criticat atitudinea
    Parlamentului faţă de aleşii cu probleme penale şi a avertizat că imunitatea
    acestora nu trebuie să fie o piedică în calea Justiţiei.

    Şi premierul Dacian
    Cioloş a apreciat că, pentru redarea încrederii cetăţenilor în instituţiile
    statului, e nevoie de un angajament comun parlament-guvern-sistem judiciar.

    Foarte prezent, imediat după acreditare, în dezbaterile publice, noul ambasador
    al Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm, a felicitat România pentru
    reuşitele în lupta împotriva corupţiei, despre care a spus că e o otravă pentru
    orice democraţie.

  • Jurnal românesc – 18.12.2015

    Jurnal românesc – 18.12.2015

    Preşedintele Klaus
    Iohannis conduce în topul încrederii în personalităţile publice, fiind urmat de
    guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, şi de premierul
    Dacian Cioloş, relevă un sondaj INSCOP. Potrivit barometrului, aproape 60%
    dintre români afirmă că au încredere multă şi foarte multă în preşedinte,
    iar guvernatorul BNR este cotat cu puţin peste 40 de procente. Premierul Dacian
    Cioloş, măsurat pentru prima dată în analizele sociologice INSCOP, se situează
    pe poziţia a treia cu circa 32%. Românii le acordă ambasadorului României în
    SUA, George Maior, 30% încredere, şi directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu,
    22 de procente încredere. Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, se
    bucură de încredere multă şi foarte multă din partea a 21% dintre subiecţii
    sondajului, iar fostul premier Victor Ponta se află pe poziţia a şaptea cu 20
    de procente. Barometrul a fost realizat în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie.




    Românii care au domiciliul în ţară, dar obţin venituri în
    străinătate, nu trebuie să plătească, în 2016, contribuţii la sănătate dacă
    deţin o asigurare pentru boală şi maternitate în alt stat membru al Uniunii
    Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene. Potrivit
    Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ei trebuie să facă dovada acestei
    asigurări. În cazul în care activitatea se desfăşoară într-un alt stat, cu care
    România are un acord sau o convenţie în domeniul securităţii sociale, se vor
    aplica prevederile acestora, mai precizează ANAF.




    Rata locurilor de
    muncă vacante în Uniunea Europeană a fost de 1,7% în trimestrul trei al acestui
    an, în creştere raportat la perioada similară a anului trecut, când s-a situat
    la 1,6%, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică
    (Eurostat). În zona euro, rata locurilor de muncă vacante s-a situat la 1,6% în
    aceeaşi perioadă, stabilă comparativ cu perioada similară a anului trecut. În
    rândul statelor membre ale UE, cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă
    vacante în perioada iulie – septembrie s-au înregistrat în Belgia, Germania,
    Marea Britanie şi Cehia, iar cele mai scăzute în Letonia, Polonia şi
    Portugalia. În România, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,2% în
    trimestrul trei, în creştere faţă de 1,1% în precedentele trei luni şi 0,9%
    în perioada similară a anului trecut.




    Românii se
    reorientează pentru Crăciun şi Revelion către destinaţii interne. Staţiunile balneoclimaterice, îndeosebi
    unităţile hoteliere cu facilităţi spa & wellness (Băile Felix, Sovata,
    Băile Govora, Călimăneşti-Căciulata), pensiunile din zona Branului, precum şi
    staţiunile montane Sinaia, Predeal, Poiana Braşov sunt cele mai cumpărate
    destinaţii interne pentru petrecerea Sărbătorilor de iarnă în acest an.
    Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), se observă o
    tendinţă a turiştilor de a alege mai mult decât în alţi ani destinaţii în
    România, tendinţă care se va menţine, datorită conjuncturii politice
    internaţionale şi a siguranţei pe care o oferă ţara ca destinaţie de vacanţă.

  • Fotografie sociologică de vară

    Fotografie sociologică de vară

    Încadrat de scrutinul prezidenţial din toamna trecută şi de alegerile locale şi legislative din 2016, anul acesta nu e unul electoral în România. De aceea, sondajele privind încrederea în politicienii de top sau intenţiile de vot pentru partide nu sunt, neapărat, elocvente pentru ceea ce, finalmente, va fi verdictul urnelor. Dar cifrele pot indica tendinţe relevante în starea de spirit a alegătorilor.



    Astfel, după circa opt luni de mandat, preşedintele Klaus Iohannis continuă să fie personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere – 59%. Pentru el, aceasta e vestea bună. Vestea proastă e că, faţă de decembrie 2014, când şi-a inaugurat mandatul şi când beneficia de o rată de încredere de 78%, şeful staului a pierdut 19 procente, mai bine de jumătate dintre acestea doar peste vară. Pentru sociologi, erodarea popularităţii sale e una galopantă, iar pentru analiştii politici aceasta reflectă dezamăgirea alegătorilor.



    După cei zece ani în care spiritul hiperactiv şi conflictual al fostului preşedinte Traian Băsescu i-a obosit şi plictisit pe mulţi, românii “au vrut un preşedinte echilibrat”, notează ziarele, dar nu unul care nu coboară la lucrurile pământeşti”. Iohannis nu a dat dovada de dorinţa de a conduce ţara încredinţată domniei sale şi, aparent, este mulţumit cu interviurile comode organizate în prealabil de oamenii lui şi de vizitele efectuate lunar în capitalele europene — mai afirmă presa de la Bucureşti.



    În topul încrederii, preşedintele e urmat, cu 40%, de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Fost social-democrat, ales, însă, ca independent şi aflat, deja, pe finalul celui de al doilea mandat la cârma Bucureştiului, acesta culege dividendele unei administraţii graţie căreia oraşul arată tot mai bine. Altminteri, însă, comentatorii refuză să parieze pe longevitatea lui politică, din cauza vrafului de dosare de corupţie întocmite de procurori la Primăria Generală. De la şefi de regii la consilieri personali ai edilului, sunt tot mai numeroşi colaboratorii lui Oprescu ajunşi după gratii.



    Un anturaj cu probleme penale — colegi de Guvern şi de partid, ba şi propriul său cumnat — are şi premierul social-democrat Victor Ponta. Mai mult, el însuşi acuzat de DNA de fapte de corupţie, şeful Executivului mai suscită încrederea a doar 35% dintre români. Pe de altă parte, 47% dintre respondenţi consideră că în guvernarea Ponta situaţia economică s-a îmbunătăţit, 31% cred că economia a rămas la acelaşi nivel, iar 20% spun că situaţia s-a înrăutăţit în timpul actualei guvernări.



    Dacă duminica viitoare ar fi chemaţi la urne, 41% dintre români ar vota principala formaţiune de opoziţie, PNL, iar 37 de procente ar opta pentru PSD. UDMR (în opoziţie) şi Partidul M10, extraparlamentar, al eurodeputatei Monica Macovei ar fi votate de 5% dintre români. Partenerii-juniori ai social-democraţilor în Guvernul de coaliţie, ALDE, cu trei procente, şi UNPR, cu numai două, sunt cotate sub pragul electoral de 5%.

  • Jurnal românesc – 28.07.2015

    Jurnal românesc – 28.07.2015

    Parlamentul de la Bucureşti va fi convocat, la sfârşitul lunii august, în sesiune extraordinară, pentru a reexamina Codul Fiscal, a decis coaliţia de guvernare. Principalele partide parlamentare au însă opinii diferite despre forma documentului. Social democraţii consideră că nu sunt motive pentru a se modifica actul normativ. Preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, promite că Ministerul de Finanţe va face, însă, o nouă prognoză pentru următorii ani, din care să reiasă mult mai bine sustenabilitatea şi justeţea măsurilor prevăzute în Codul Fiscal. La rândul său, opoziţia liberală a anunţat că doreşte o dezbatere tehnică a Codului înainte de votul în Legislativ. Reamintim că, pe 17 iulie, şeful statului, Klaus Iohannis, a respins acest document şi l-a retrimis Legislativului pe motiv că aplicarea acestuia poate produce grave dezechilibre bugetare.



    Traficul de persoane este o problemă care afectează în continuare România, dar se fac eforturi pentru înăsprirea legislaţiei, relevă raportul anual realizat de Departamentul de Stat al SUA. Conform documentului, România este o ţară sursă, de tranzit şi de destinaţie pentru persoanele victime ale traficului de forţă de muncă, precum şi pentru femeile şi copiii victime ale traficului sexual. Victimele din România sunt traficate în vestul Europei, în special în Marea Britanie, Italia, Spania şi Franţa, dar şi în Europa Centrală, mai ales în Cehia, Ungaria şi Grecia. Recomandările pentru autorităţile române privesc alocarea de fonduri publice pentru ONG-uri şi pentru noi centre de adăpostire a victimelor traficului de persoane, îmbunătăţirea accesului la servicii medicale, creşterea calităţii consilierii psihologice, anchetarea şi condamnarea traficanţilor dar şi a oficialilor care sunt complici cu aceştia. Raportul mai arată că, în România, anul trecut, a crescut numărul traficanţilor de persoane condamnaţi la închisoare, fata de 2013.



    Românii au cea mai multă încredere în Armată (75%), iar Alianţa Nord Atlantică este instituţia internaţională pe primul loc în topul încrederii, potrivit unui sondaj INSCOP. Încrederea în jandarmerie şi DNA depaşeşte 60%, în timp ce în presă au încredere mai puţin de o treime dintre români. De un nivel de încredere în jurul a 50 de procente se bucură SRI, Poliţia, Serviciul de Informaţii Externe şi Banca Naţională a României. La capitolul instituţii sociale, în Biserică au încredere 63% dintre cei intervievaţi, în sindicate 18 procente, iar în patronate 17%. Topul încrederii în instituţiile politice este condus de Preşedinţie (50%), Curtea Constituţională (38%), Guvern (25%) şi Parlament (11%). Cel mai mic nivel de încredere îl au partidele politice, cu 7 procente.



    Lotul României a obţinut două medalii de argint la Olimpiada Internaţională de Lingvistică din Blagoevgrad (Bulgaria), care a avut loc în perioada 20 – 24 iulie, a anuntat, luni, Ministerul Educatiei. Medaliat cu aur la ediţia precedentă, dar şi la recent încheiata Olimpiadă Internaţională de Biologie, Dan Mircea Mirea (Colegiul Naţional Fraţii Buzeşti din Craiova) a obţinut în acest an medalia de argint şi premiul pentru cea mai bună soluţie găsită în rezolvarea unui subiect. O distincţie similară – medalie de argint – a cucerit şi Teodora-Elena Solovan( Colegiul Naţional Petru Rareş din Suceava). Olimpiada Internaţională de Lingvistică, una din cele douăsprezece olimpiade de ştiinţe, este un concurs organizat pe două niveluri: o probă individuală şi o probă pe echipe. La actuala ediţie au participat echipe din 29 de ţări.

  • Cum va arăta viitorul economic al Europei?

    Încrederea în economia zonei euro şi Uniunii în general a scăzut în septembrie la cel mai redus nivel de după noiembrie 2013, iar estimările inflaţioniste în rândul gospodăriilor şi producătorilor au continuat să scadă. Datele publicate de Comisia Europeană relevă că indicele sentimentului economic, care măsoară nivelul de optimism al populaţiei faţă de evoluţia pieţelor, a scăzut pentru zona euro până la 99,9 puncte în septembrie, de la nivelul de 100,6 puncte în luna august, singurele sectoare unde sentimentul economic s-a îmbunătăţit uşor fiind serviciile şi construcţiile.



    Şi prognoza mediului de afaceri în privinţa României semnalează o uşoară stagnare, iar specialiştii spun că această situaţie va duce la o corecţie a perspectivelor optimiste pentru trimestrul trei al acestui an. Patru sunt indicatorii analizaţi — industria prelucrătoare, serviciile, comerţul cu amănuntul şi construcţiile.



    Analistul economic Aurelian Dochia spune că managerii societăţilor comerciale şi-au schimbat percepţia privind situaţia din acest an, după ce o serie de ţări ale UE au înregistrat o evoluţie mai neconvingătoare decât se anticipa la începutul lui 2014: “În multe ţări, aceşti indicatori sunt folosiţi pentru corectarea prognozelor de creştere pentru perioada următoare. În general, în Europa, deşi la începutul anului lucrurile erau privite cu mai mult optimism, pe parcursul anului, acest optimism s-a mai temperat şi chiar şi în ţări precum Germania, care s-a descurcat relativ bine pe perioada crizei, aceşti indici care provin de la conducerile întreprinderilor au început să arate o stagnare sau chiar o diminuare, ceea ce evident că pune sub semnul întrebării creşterea pentru întreaga zonă euro şi pentru UE în ansamblu. Şi în România există o anumită corelaţie între ceea ce se întâmplă în Europa şi indicatorii naţionali pentru că evident că multe dintre întreprinderile româneşti care activează pentru export sunt influenţate de ceea ce se întâmplă în Europa.”



    Dochia mai spune că cel mai probabil până la sfârşitul anului România nu mai poate aştepta un salt pozitiv în sensul performanţei de creştere a economiei. Potrivit acestuia, după primele două trimestre de scădere, de aşa-numită recesiune tehnică, vom vedea un al treilea trimestru care probabil va fi mai degrabă stagnant, în niciun caz nu va aduce o creştere foarte mare, astfel că cel mai probabil pe întreg anul 2014 creşterea economică va fi undeva în jur de 2 %, poate chiar sub 2 %.



    Estimările FMI sunt ceva mai optimiste, dar şi ele în scădere – instituţia financiară internaţională a redus estimarea privind avansul PIB al României în acest an la 2,4%, de la 2,8 cât se anticipa în iunie. În prognoza de toamnă a Fondului, publicată în această săptămână, creşterea economică pentru 2015 se menţine la 2,5% din PIB.



    În Raportul World Economic Outlook sunt menţinute în scădere estimările privind economia mondială atât pentru acest an, cât şi pentru 2015, fiind evocat riscul de stagnare în ţările bogate, precum şi accentuarea tensiunilor geopolitice în Ucraina şi Orientul Mijlociu. FMI a redus şi prognozele de creştere economică a zonei euro, din cauza îngrijorărilor legate de pericolul deflaţiei şi de nivelul ridicat al şomajului.



    Evoluţia economiei mondiale este sub ritmul estimat, a avertizat directorul general al FMI, Christine Lagarde, cauzele acestei evoluţii mediocre fiind problemele din economiile zonei euro şi a Japoniei. Situaţia diferă de la ţară la ţară, însă economiile lumii ar putea fi afectate negativ de materializarea riscurilor geopolitice, a mai spus Christine Lagarde. Orice înrăutăţire a crizei din Ucraina va avea efecte negative în vecinătatea apropiată, însă ar putea afecta şi preţurile materiilor prime sau comerţul internaţional. Alte riscuri importante ţin de situaţia din Orientul Apropiat şi de epidemia de Ebola. Dacă răspândirea virusului nu va fi oprită, toţi cei care vorbesc acum de epidemie, dar nu fac ceva pentru oprirea ei, s-ar putea trezi într-o situaţie extrem de gravă”, a avertizat oficialul FMI. Pe fondul inflaţiei reduse şi a şomajului ridicat, scăderea consumului şi a investiţiilor va accentua încetinirea creşterii economice, a mai avertizat oficialul FMI.



    În ceea ce priveşte România aceasta nu este în pericol de deflaţie, dar nici nu are certitudinea că inflaţia va rămâne pe acest trend de scădere pe o perioadă mai îndelungată de timp, spune, la Bucureşti, guvernatorul BNR. Mugur Isărescu a mai spus că embargoul impus de Rusia asupra produselor alimentare a determinat scăderea preţurilor volatile cauzate nu doar de intrări din alimente ieftine din UE ci şi din Republica Moldova. În plus, contextul european aşa de complicat pare să determine o inflaţie mai scăzută.



    Prezent la o conferinţă despre piaţa financiară din România, Mugur Isărescu a subliniat că stabilitatea preţurilor, în speţă controlul inflaţiei, reprezintă o condiţie necesară dar nu şi suficientă pentru asigurarea unei stabilităţi financiare.



    Pe de alta parte, Asociaţia Generală a Economiştilor din România consideră că Bucureştiul trece printr-o perioadă favorabilă relansării economice şi ar trebui să-şi păstreze tendinţa de scădere a dependenţei de resursele externe de finanţare.

  • Jurnal românesc – 21.08.2014

    Jurnal românesc – 21.08.2014

    În România, rata şomajului a fost 5,09% în luna iulie, în creştere cu 0,22% faţă de iunie. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a precizat ca numărul total al şomerilor înregistraţi a ajuns la aproape 461 de mii. Judeţele cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă sunt Vaslui, Teleorman, Mehedinţi şi Galaţi. Ca nivel de instruire, cei fără studii şi cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi. Cele mai multe persoane fără un loc de munca au intre 40 si 49 de ani.



    Muncitorii sezonieri care vin din UE în Marea Britanie vor plăti un impozit de 20% din venituri, conform unui proiect de lege care urmează să intre în vigoare. Marea Britanie speră să reducă astfel afluxul de forţă de muncă străină în Insulă. Circa 400.000 de cetăţeni din statele UE, în principal români, bulgari sau polonezi, vor fi afectaţi de noul sistem de impozitare. Până acum, cei care câştigau sub 10.000 de lire anual nu erau supuşi taxării. Principalii vizaţi de schimbarea sistemului de taxare sunt lucrătorii sezonieri din agricultură sau din alimentaţia publică. Pe de altă parte, va fi redusă la jumătate perioada în care nou-veniţii sunt susţinuţi pentru a-şi căuta loc de muncă, de la şase la trei luni. În plus, cei care solicită ajutor de şomaj nu vor mai putea primi ajutor de locuinţă, a stabilit guvernul britanic.



    Guvernul român a aprobat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că măsura se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistem până la data intrării în vigoare a legii. În schimb, cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit. Cele două proiecte de lege urmează să fie trimise spre dezbatere şi avizare Parlamentului.



    Încrederea românilor a urcat în intervalul aprilie-iunie pentru al treilea trimestru consecutiv şi se apropie de valoarea medie europeană, România ocupând locul 18 din 32 de ţări după acest indicator, care măsoară aşteptările în legătură cu piaţa muncii, situaţia financiară şi posibilitatea de a cheltui. Potrivit unui studiu recent, încrederea consumatorilor români se situează după ţări precum Cehia, Letonia şi Estonia şi înaintea Slovaciei, Poloniei şi Bulgariei. În ceea ce priveşte cea mai mare parte a banilor rămaşi dupa acoperirea cheltuielilor de subzistenţă, aceasta este folosită pentru plata împrumuturilor şi a creditelor, în timp ce, la polul opus, înregistrând cele mai mici valori, se află activităţi precum investirea în fonduri mutuale sau pensii. Sănătatea şi siguranţa locului de muncă sunt, în continuare, principalele îngrijorări ale consumatorilor români din mediul urban, mai notează raportul. Potrivit studiului, cei mai optimişti consumatori se regăsesc în Danemarca, Elveţia şi Germania. La polul opus, cei mai pesimişti sunt în Portugalia, precedată de Slovenia şi Croaţia.

  • Românii, printre cei mai optimişti europeni

    Românii, printre cei mai optimişti europeni

    Membră a Uniunii Europene din 2007, România rămâne printre cele mai optimiste ţări în ceea ce priveşte viitorul blocului comunitar.



    Un Eurobarometru dat publicităţii la începutul acestei săptămâni arată că 62% dintre români au opinii optimiste, acest procent plasându-i pe a şasea poziţie, după danezi, estonieni, lituanieni, maltezi si polonezi. De cealaltă parte, cei mai mulţi pesimişti sunt, fără nicio surpriză, în statele care au beneficiat de planuri internaţionale de susţinere — Grecia, Cipru şi Portugalia — planuri care au venit însoţite de măsuri de austeritate.



    Publicat cu zece luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, eurobarometrul relevă că România este pe locul patru în UE din punctul de vedere al creşterii gradului de informare privind modul în care sunt aleşi eurodeputaţii, proporţia celor care ştiu acest lucru crescând cu 5%. De asemenea, uniunea economică şi monetară este mai populară în România decât în state din zona euro ca Spania, Portugalia şi Cipru, şi este privită mult mai bine decât în ţările nemembre.



    Sondajul mai arată că peste doua treimi dintre europeni cred că vocea lor nu contează în Uniunea Europeană, acesta fiind cel mai ridicat nivel din toamna lui 2004, când a fost pusă întrebarea pentru prima dată. Această tendinţă de creştere se remarcă începând din primăvara lui 2009, iar opinia este larg răspândită în Grecia (89%) şi Cipru (89%). Procente foarte mari regăsim şi în Portugalia, Italia şi Spania. Dar şi în România, unde procentul celor care cred că vocea lor nu este ascultată în Uniune se ridică la 71%. Potrivit Eurobarometrului, procentul de euroscepticism este în creştere – 60% dintre cetăţenii europeni tinzând să nu mai aibă încredere. În acelaşi timp, peste jumătate dintre români declară că se simt cetăţeni ai Uniunii Europene, dar situaţia este diametral opusă în Bulgaria, Cipru sau Grecia. Deţinerea unei monede unice întăreşte, într-o oarecare măsură, acest sentiment al apartenenţei – 64% dintre persoanele interogate din zona euro se simt cetăţeni comunitari, faţă de doar 57% în afara zonei euro.



    Percepţia situaţiei economice naţionale rămâne stabilă, răspunsurile pozitive situându-se, însă, la un nivel foarte redus. Cele mai importante probleme cărora românii spun că trebuie să le facă faţă în prezent sunt situaţia economică (44%), creşterea preţurilor (35%) şi şomajul (33%).



    Pe de altă parte, majoritatea europenilor consideră, că drepturi, precum cel la libera circulaţie, reprezintă principalele avantaje ale construcţiei europene. Şase cetăţeni din zece doresc să afle mai multe despre drepturilor lor, dar mai puţin de jumătate ştiu în ce constau aceste drepturi.