Criză politică la Bucureşti
Scena politică românească traversează o nouă criză, a cărei magnitudine
este fără precedent în aproape trei decenii de democraţie post-comunistă.
Evenimentele, în ordinea lor cronologică, se prezintă astfel: ambele formaţiuni din coaliţia la guvernare -
PSD şi ALDE – au decis, miercuri, să retragă sprijinul politic pentru Guvernul
condus de Sorin Grindeanu, iar miniştrii şi-au prezentat demisiile. Liderul
social-democrat, Liviu Dragnea, s-a declarat nemulţumit de activitatea unora
dintre membrii Cabinetului, spunând că 60% din măsurile prevăzute în programul
de guvernare au fost neîndeplinite. Liviu Dragnea: PSD este pregătit, împreună cu colegii de la ALDE, să formeze un nou
guvern, care va avea o foaie de parcurs mult mai bine structurată care va
cuprinde acţiunile şi măsurile necesare pentru a se recupera întârzierea.
Continuarea guvernării în actuala stare, cu Sorin Grindeanu sau nu
prim-ministru, risca ca în România, în trei luni de zile, programul de
guvernare să devină un document aproape imposibil de pus în practică.
Lovitura de teatru a venit din partea premierului: Nu-mi dau demisia! Şi vă spun şi de ce! Am obligaţia să mă comport
responsabil faţă de România şi faţă de partidul din care fac parte! Cred că
toţi trebuie să ne simţim responsabili de acest lucru! Şi eu mă simt!
Sorin Grindeanu a precizat că va demisiona numai odată cu Liviu Dragnea, pe
care îl consideră vinovat de actuala criză politică, şi numai după ce
preşedintele ţării, Klaus Iohannis, în urma viitoarelor consultări cu partidele
politice, va numi un premier tot din partea PSD, câştigător detaşat al
legislativelor din luna decembrie. Ca urmare, PSD a anunţat că îl exclude pe
Sorin Grindeanu din partid şi că, împreună cu ALDE, va depune luni o moţiune de
cenzură la adresa propriului Guvern – singura soluţie posibilă, în lipsa
demisiei, de a-l da jos.
În acest timp, prin purtătoarea sa
de cuvânt, Mădălina Dobrovolschi, preşedintele Klaus Iohannis le-a cerut celor
două partide ale coaliţiei de guvernare să rezolve criza internă care a dus la
retragerea susţinerii pentru Guvernul Grindeanu: Preşedintele
solicită soluţionarea urgentă a crizei din interiorul coaliţiei de guvernare,
pentru a se evita instabilitatea politică. Rezolvarea crizei interne a coaliţiei este strict responsabilitatea
partidelor din care este alcătuită. Aflaţi în opoziţie, liberalii au afirmat că vor decide ce reacţie vor
adopta, după ce se va găsi o soluţie constituţională la criza politică din
coaliţia guvernamentală, USR a cerut alegeri anticipate,iar
Partidul Mişcarea Populară a fost de părere că social-democraţii trebuie să îşi
asume eşecul guvernării.
Dosarul Mineriadei din iunie 1990
În parte eclipsat de
criza politică în derulare, dosarul aşa-numitei Mineriade a reapărut în
atenţia opiniei publice din România chiar pe 13 iunie, când s-au comemorat 27 ani de la înăbuşirea unei
ample manifestaţii împotriva puterii de stânga instalate după căderea,în
decembrie 1989, a dictaturii comuniste. 14 persoane, între care primul preşedinte din istoria
post-comunistă a României, Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi
ex-directorul SRI, Virgil Măgureanu, au fost trimişi, marţi, în judecată,
pentru crime împotriva umanităţii. Pe fondul unor incidente violente din
Bucureşti pe care armata reuşise, deja, să le înăbuşe, pe 13-15 iunie 1990, preşedintele Ion Iliescu a invocat o
tentativă de puci de extremă-dreapta şi a cerut populaţiei să apere instituţiile democratice. A
urmat descinderea minerilor din Valea Jiului (centru-vest) în Capitală, unde au
atacat Universitatea, sediile partidelor de opoziţie şi redacţiile unor ziare
independente. Bilanţul violenţelor din 13-15 iunie: patru decese înregistrate
oficial, sute de răniţi şi peste o mie de persoane arestate abuziv. Imaginea
externă a României a fost, şi ea, grav afectată de acele violenţe. În
rechizitoriul procurorilor militari care au anchetat cele petrecute la
Mineriadă se arată că în evenimentele din 13-15 iunie au fost implicate,
ilegal, forţe ale Ministerului Apărării şi de Interne, ale Serviciului Român de
Informaţii, peste zece mii de mineri şi alţi muncitori. Între altele, Ion
Iliescu ar fi ordonat dotarea militarilor cu armament şi muniţie de război
împotriva civililor.
Noi creşteri salariale
În aşteptarea legii salarizării bugetarilor, aflată la promulgare, mai multe categorii de personal
plătite din banii Statului care nu beneficiaseră, de mult timp, de majorări
salariale vor primi, în curând, bani mai mulţi. Potrivit unui proiect de lege
adoptat, marţi, în Camera Deputaţilor de
la Bucureşti, îşi vor vedea veniturile suplimentate personalul din bibiotecile
naţionale, salariaţii din ministerele Agriculturii şi Culturii şi o parte a
personalului medical, cadrele militare în activitate şi personalul civil din
Ministerul Apărării. Statisticile arată că salariile angajaţilor români au
crescut, în medie, cu 13,4% în ultimul an, ajungând la 2.366 de lei net în luna
aprilie, echivalentul a 520 de euro.
Festivalul internaţional de teatru
de la Sibiu, spre final
Duminică se coboară cortina peste Festivalul Internaţional de Teatru de
la Sibiu, din centrul României. Timp de zece zile, mii de spectatori au fost
invitaţi să urmărească cele peste 500 de reprezentaţii şi evenimente pregătite
pentru ei. Tot oraşul, dar şi o parte din judeţ s-au transformat în spaţii de joc în care
au evoluat circa 3 mii de artişti. Unul dintre invitaţii speciali ai ediţiei de
anul acesta a fost celebrul dansator de origine rusă Mikhail Baryshnikov, care
s-a declarat
impresionat de Festivalul sibian.