Radio România Internațional

Tag: indemnizatie

  • COVID-19: Indemnizație diminuată

    COVID-19: Indemnizație diminuată

    Persoanele care se deplasează în zone cu risc epidemiologic cunoscut vor beneficia, , la revenirea în România şi intrarea în carantină, de indemnizaţie pentru o perioadă de doar cinci zile, nu de 14 zile, aşa cum este prevăzut în prezent, informează președintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Adrian Gheorghe. ‘Un element de noutate al ordonanţei se referă la persoanele care se deplasează în interes personal în zone în care există risc epidemiologic sau biologic cu un agent înalt patogen, persoane care cunosc aceste condiţii la momentul iniţierii deplasării şi care, la întoarcerea pe teritoriul României, pentru a nu deveni factori de risc pentru persoanele cu care vin în contact pe teritoriul României, intră în concediu de carantină. Vor beneficia de indemnizaţie suportată din fond pentru o perioadă de cinci zile, faţă de 14 zile, cât este prevăzut în prezent’,

    Măsura este menită să genereze responsabilitate: ‘Practic, în acest moment, statul român plăteşte din banii contribuabililor 14 zile oricui se întoarce dintr-o zonă de carantină, fără să facă discriminare privind circumstanţele în care s-a produs această deplasare. Acum, ordonanţa prevede foarte clar că pentru deplasări în interes personal, în care existau toate premisele cunoaşterii faptului că persoana asigurată se expune unui risc, la întoarcere se apreciază că e nevoie de o responsabilizare mai mare şi cuantumul scade, tocmai pentru a descuraja un comportament de călătorie care nu ţine cont de responsabilităţile de sănătate publică ale fiecăruia dintre noi’, a precizat preşedintele CNAS.

    Adrian Gheorghe a subliniat că prevederile ordonanţei se aplică doar persoanelor care efectuează călătorii în interes personal. ‘Dacă este o călătorie în interes de serviciu şi acest lucru poate fi demonstrat, prevederea respectivă nu se aplică’.

  • CCR şi pensiile speciale

    CCR şi pensiile speciale


    Aşa cum o arată şi numele, pensiile speciale sunt stabilite prin legi speciale. Iniţial, ele au fost acordate angajaţilor din magistratură şi structurile de forţă. Ulterior, legiuitorii au decis că există şi alţi salariaţi eligibili pentru a primi astfel de indemnizaţii, iar beneficiari au devenit parlamentarii înşişi, diplomaţii sau personalul aeronautic.



    Spre deosebire de majoritatea pensiilor, cele speciale nu se bazează pe principiul contributivităţii. Sau nu doar pe acest principiu. Banii pentru plata lor provin şi din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetul de stat. Acest detaliu, precum şi cuantumul adesea exagerat, la nivelul a mii de euro, al unora dintre ele, fac din pensiile speciale, mai exact din beneficiarii lor, ţinta criticilor oamenilor obişnuiţi, ale căror pensii se calculează exclusiv pe baza contribuţiei din perioada activă şi sunt relativ mici, în medie 300 de euro.



    Politicienii au ascultat vocea societăţii şi, în vara acestui an electoral, au promovat o lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale care depăşesc suma de 7.000 de lei (1400 de euro), inclusiv ale magistraţilor, militarilor şi poliţiştilor. Practic, prin această lege, pensiile speciale nu erau desfiinţate, ci doar amendate cantitativ.



    Curtea Constituţională a dat, însă, lovitura de graţie acestei legi şi a decis că ea este neconstituţională în ansamblu. Actul normativ adoptat de Parlament în luna iunie fusese contestat de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit cărora legea ar încălca, prin noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, principiul echităţii fiscale. Înalta Curte şi Avocatul Poporului consideră că pensiile stabilite prin legi speciale şi care sunt vizate de actul normativ reclamat sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi al aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale. De asemenea, ar mai fi încălcate independenţa magistraţilor şi principiul clarităţii şi predictibilităţii legii.



    Curtea Constituţională, care a amânat în câteva rânduri luarea unei decizii, nu şi-a motivat-o deocamdată. Destule verdicte ale CCR au alimentat speculaţiile potrivit cărora, în actuala configuraţie, aceasta decide politic, în general în favoarea Stângii. În cazul pensiilor speciale, apare o problemă etică în plus pentru CCR, sesizată de toată lumea: judecătorii Curţii sunt ei înşişi beneficiari ai unor astfel de indemnizaţii.



    Povestea legii mai conţine un episod relevant. În ultima şedinţă de plen a Camerei Deputaţilor din această legislatură, parlamentarii USR au demisionat în bloc, pentru a nu mai beneficia de pensie specială. La fel au procedat şase reprezentanţi ai PSD, între care preşedintele partidului, Marcel Ciolacu. Dacă gestul USR este credibil, pentru că formaţiunea a militat constant în favoarea renunţării la pensiile speciale, cel al social-democraţilor, campioni ai actelor normative favorabile parlamentarilor, a fost catalogat de adversari ca unul populist, motivat electoral.


  • Măsuri sociale în România

    Măsuri sociale în România

    Peste 650 de mii de bugetari din România au, de la 1 august, salarii mai mari cu 10%, în baza ordonanţei aprobate de Guvern la începutul lunii iunie. Ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru, declara, atunci, că Ordonanţa elimină inechităţile din sistemul salarizării bugetarilor, prevederile acesteia aplicându-se în două etape, astfel încât o parte intră în vigoare la 1 august 2016, iar întreaga grilă de salarizare va fi aplicată din decembrie 2017.



    De la 1 august, în sistemul sanitar, creşterile sunt cuprinse între 300 şi 900 de lei. De creşterile din sistemul sanitar vor beneficia 163 de mii de persoane. Şi în educaţie s-a stabilit o grilă de salarizare în vederea eliminării inechităţilor existente. Astfel, pentru un profesor cu studii superioare de lungă durată, cu o vechime între unu şi şase ani, salariul de bază va fi ajunge până la 2.300 de lei, iar pentru un profesor debutant, până la 2.100 lei. Pentru un profesor universitar cu vechime în învăţământ între şase şi zece ani salariul de bază va fi între 3.000 de lei şi 3.500 de lei şi va creşte gradual, ajugând în cazul persoanelor cu peste 40 de ani vechime la 7.000 de lei.



    Potrivit Ministerului Muncii, şi în cazul învăţământului, intră în vigoare 50% din beneficiile prevăzute de noua grilă de salarizare, urmând ca restul să se aplice anul viitor. Tot de luni, guvernul a introdus un sistem de premiere în sănătate, prin care debutanţii vor primi un bonus de două procente. Cuantumul salariilor diferă, la fel ca şi în educaţie, în funcţie de specializare, grad şi vechime şi este completat de diferite sporuri.



    Salariul de încadrare al unui medic din unităţi clinice va fi între 2.400 de lei şi 3.000 de lei, în funcţie de vechime, iar a unui asistent medical între 1.900 şi 2.400 de lei. Salariul unui medic primar din serviciul de ambulanţă sau primiri urgenţe va ajunge până la 5.400 de lei.



    Tot de la 1 august mai intră în plată noile indemnizaţii neplafonate pentru creşterea copilului. Limita minimă este de 1.000 de lei, iar cea maximă a fost eliminată, de la 1 iulie. Pot beneficia de această indemnizaţie părinţii care stau acasă cu bebeluşul, cu condiţia să fi avut venituri impozabile de minimum 12 luni în ultimii doi ani.



    Ei vor primi 85% din media veniturilor nete realizate în aceste luni. Şi tot de luna aceasta, TVA scade la 9% pentru mai multe produse şi servicii din agricultură, precum livrarea de pesticide, seminţe şi îngrăşăminte. Potrivit statisticilor, mai mult de 3 milioane de salariaţi, reprezentând 65% din totalul de 4,7 milioane, au, în prezent, salarii nete de sub 2.000 de lei pe lună (circa 440 euro), ceea ce înseamnă că sunt plătiţi sub nivelul actual al salariului mediu pe economie.


  • Jurnal românesc – 23.06.2016

    Jurnal românesc – 23.06.2016

    Constructorul care efectuează lucrări de reparaţii pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse a solicitat prelungirea restricţiilor de circulaţie până pe 17 iulie. Pe Podul Giurgiu-Ruse, la cel mai tranzitat punct de trecere a frontierei dintre România şi Bulgaria, traficul este dirijat la paletă, iar la jumătatea podului mai sunt lucrări de asfaltare pe câteva zeci de metri.

    De la 1
    iulie se simplifică procedurile de acordare a indemnizaţiei şi concediului
    pentru creşterea copilului. Executivul a adoptat normele metodologice de
    aplicare a noilor reglementări în domeniu, iar, potrivit acestora, se vor face
    din oficiu recalculările indemnizaţiilor pentru aproximativ 140.000 de părinţi.
    În plus, părinţii care au optat pentru concediu de doar un an îşi vor putea
    prelungi cu încă 12 luni perioada în care pot sta în concediul pentru creşterea
    copilului. Inclusiv procedurile necesare acordării indemnizaţiei pentru
    creşterea copilului au fost simplificate – a precizat ministrul muncii, Dragoş
    Pîslaru. Ministerul Muncii va elabora şi un ghid destinat celor care doresc să
    obţină indemnizaţia pentru creşterea copilului. Documentul urmează să fie
    postat pe site-ul Ministerului Muncii şi pe paginile de internet ale Agenţiei
    Naţionale pentru Inspecţie Socială şi Plăţi şi ale agenţiilor judeţene de
    resort.




    Preşedintele Klaus Iohannis i-a conferit
    istoricului Mihnea Berindei, post-mortem, Ordinul Naţional Serviciul
    Credincios în grad de Cavaler. Potrivit unui comunicat al Administraţiei
    Prezidenţiale, distincţia a fost acordată în semn de înaltă apreciere şi
    recunoaştere pentru contribuţia personală semnificativă în demascarea şi
    condamnarea regimului comunist, pentru actele de curaj şi devotament
    manifestate în susţinerea disidenţei anticomuniste, precum şi pentru sprijinul
    acordat societăţii civile româneşti. Mihnea Berindei s-a născut în martie 1948
    la Bucureşti şi a urmat cursurile Facultăţii de Istorie a Universităţii
    Bucureşti, specializându-se în istoria Imperiului Otoman, şi a emigrat apoi în
    Franţa. După prăbuşirea regimului comunist, Mihnea Berindei s-a implicat în
    crearea Grupului pentru Dialog Social, iar în anii 2000 a participat la
    restituirea pentru istorici a arhivelor Partidului Comunist din România. A
    făcut parte din Comisia prezidenţială pentru investigarea dictaturii comuniste
    din România.




    Adunarea
    Românilor din Bucovina s-a adresat preşedintelui Petro Poroşenko cu solicitarea
    ca teritoriul Regiunii Cernăuţi, în care locuieşte şi minoritatea română, să
    primească autonomie teritorială – a declarat pentru publicaţia Ukrainski
    novosti coordonatorul consiliului adunării, Dorina Chirtoacă. Potrivit
    coordonatorului, drepturile românilor şi ale altor minorităţi din Ucraina sunt
    încălcate permanent, iar autonomia va permite edificarea unor mecanisme de
    apărare. Într-un apel către diaspora română se marchează faptul că promisiunea
    preşedintelui de acordare a autonomiei teritoriale tătarilor crimeeni a creat
    un precedent de drept şi politic, în cadrul căruia toate
    comunităţile care locuiesc compact în Ucraina pot să pretindă un statut analog.
    Adunarea Românilor din Bucovina a precizat că activiştii mişcării româneşti
    sunt urmăriţi şi nu li se permite să desfăşoare activităţi şi nici forumuri.
    Din această cauză, organizaţia a luat decizia să se adreseze UE şi Adunării
    Parlamentare a Consiliului Europei, pentru atragerea atenţiei faţă de problema
    apărării minorităţilor naţionale din Ucraina.

  • Jurnal românesc – 31.03.2016

    Jurnal românesc – 31.03.2016

    Fostul comandant al
    coloniei de muncă de la Periprava, Ion Ficior, a fost condamnat la 20 de ani de
    închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Totodată, instanţa a mai dispus
    degradarea militară a acestuia şi obligarea lui la plata, în solidar cu statul
    român, a sumei totale de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din
    dosar. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată. Ion Ficior a fost trimis
    în judecată în 2014, fiind acuzat că în cei cinci ani în care a condus colonia
    de muncă de la Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie
    represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, care a
    dus la moartea a peste 100 de persoane. Potrivit anchetatorilor, între 1958 şi
    1963, aceşti deţinuţi nu beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente, erau
    lipsiţi de hrană şi încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind
    torturaţi fizic şi psihic. Într-un caz similar, fostul comandant al
    Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv,
    luna trecută, de Instanţa Supremă, la 20 de ani de închisoare pentru
    infracţiuni împotriva umanităţii pentru abuzurile exercitate asupra deţinuţilor
    politici.




    În România, spaţiul în care este
    permis fumatul ar putea fi redefinit, după ce, miercuri, senatorii jurişti au avizat favorabil
    modificarea mai multor articole din Legea antifumat, în vigoare din 16 martie.
    Astfel, potrivit propunerii, prin spaţiu public închis se înţelege orice loc cu
    acoperiş sau tavan, încadrat de pereţi de jur împrejur, spre deosebire de forma
    actuală care prevede un tavan şi cel puţin doi pereţi. De asemenea, spaţiul
    închis de la locul de muncă este redefinit ca fiind orice loc cu plafon şi
    încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora. Totodată,
    fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi care pot amenaja spaţii
    speciale dedicate exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului.
    Iniţiativa legislativă va intra în dezbaterea Senatului, care este prima Cameră
    sesizată.






    Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege prin
    care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea
    copilului. Astfel, indemnizaţia va fi de 85% din media veniturilor nete
    realizate pe ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului. Indemnizaţia
    minimă nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut garantat
    (1050 lei de la 1 iulie), iar plafonul maxim, de 3.400 de lei, pentru
    indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost eliminat. Totodată, mamele pot
    sta acasă până când copilul împlineşte doi ani. Persoanele care se întorc la
    muncă înainte de perioada la care au dreptul la concediu pentru creşterea
    copilului beneficiază, în afară de salariu, şi de un ‘stimulent de inserţie’,
    în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă garantată. Dacă va fi promovată de preşedintele
    Klaus Iohannis, legea intră în vigoare pe 1 iulie.






    Rata şomajului
    a crescut uşor în România, în trimestrul
    patru de anul trecut, la 6,6%, faţă de 6,5% în trimestrul anterior, cel mai
    ridicat nivel fiind în rândul tinerilor cu vârste de 15-24 de ani, potrivit
    Institutului Naţional de Statistică. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a
    fost de 1,3 puncte procentuale (7,2% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei),
    iar pe medii rezidenţiale, de 0,3 puncte procentuale (6,5% pentru mediul urban,
    faţă de 6,8% pentru mediul rural). Gradul de ocupare era mai mare pentru
    bărbaţi (69,7%, faţă de 52,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente din
    mediul urban (62,2% faţă de 60,4% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor
    (15-24 ani) a fost de 23,5%. Pe segmentul 20-64 de ani, rata de ocupare a fost
    de 66,1% în ultimul trimestru din 2015, populaţia activă totalizând 9,08 milioane
    persoane, din care 8,48 milioane erau ocupate şi 602.000 de şomeri.

  • Ritm înalt al creşterii economice în România

    Ritm înalt al creşterii economice în România

    Institutul Naţional de Statistică a anunţat că România a avut, anul
    trecut, o creştere economică de 3,7% comparativ cu anul anterior, Produsul
    Intern Brut estimat fiind de peste 710 miliarde de lei, adică 158 miliarde de
    euro. La crestere au contribuit toate ramurile economiei, cu exceptia
    agriculturii, silviculturii si pescuitului. Potrivit Oficiului European de
    Statistică, Eurostat, România a înregistrat a treia cea mai mare creştere
    economică din UE în ultimul trimestru al anului trecut.

    Într-un interviu pentru
    Radio România, analistul economic Constantin Rudniţchi a declarat că evoluţia a fost condiţionată de consum,
    şi el cu 15% mai mare în 2015, datorită majorărilor salariale şi scăderilor de
    taxe, în special de TVA. Specialistul a apreciat plasarea României pe un loc
    fruntaş drept justificată şi aşteptată, dar a avertizat că o astfel de creştere
    economică nu este pe deplin sănătoasă, dacă persistă. Constantin Rudniţchi: Economia românească a reuşit să crească, propulsată, în primul rând, de
    consum. Sigur, investiţiile nu au avut efecte importante în această perioadă.
    Nu este neapărat cel mai sănătos mod de creştere, problema este că acest tip de
    creştere nu trebuie să se întindă pe o perioadă foarte mare de timp şi să nu
    aibă o amplitudine prea mare. Trebuie atenţie mare vizavi de felul în care sunt
    tratate companiile. Dacă avem investitori care contează în economie ar fi bine,
    nu să le dăm un tratament privilegiat ci să avem grijă ca ei să poată funcţiona
    într-o economie europeană extrem de competitivă.

    Investiţiile totale în
    economia României au crescut, anul trecut, cu peste 8 procente faţă de 2014 şi
    au ajuns la aproximativ 16 miliarde de euro. Peste 40% din investiţii au fost
    în comerţ şi servicii, iar cele în agricultură, industrie şi construcţii au
    scăzut uşor.

    Pe de altă parte, la Bucureşti, deputaţii din comisia pentru muncă
    au adoptat un proiect de lege care prevede că indemnizaţia pentru creşterea
    copiilor ar putea fi acordată integral până la doi ani, iar plafonul maxim de
    3400 de lei (circa 750 euro) pe lună ar putea fi eliminat. Deputaţii susţin că
    este nevoie de această lege pentru creşterea natalităţii. Ministrul muncii, Ana
    Costea, a precizat că guvernul va elabora normele de aplicare ale viitoarei
    legi, dar ar fi dorit un pachet de măsuri stabilit împreună cu Comisia.

    Ana
    Costea: Nu avem alte propuneri, atât doar că noi limităm puţin din perspectiva
    realizării unui echilibru şi din perspectiva evitării fraudelor şi a
    majorărilor de salarii care au existat. Asta a fost raţiunea pentru care s-au
    pus nişte plafoane. Deci, să nu existe discriminări    .

    Proiectul de lege
    merge în plenul Camerei Deputaţilor pentru votul final, urmând să intre în
    vigoare la 1 iulie.

  • Reglementări privind adopţiile

    Reglementări privind adopţiile

    Imediat după Revoluţia anticomunistă din
    1989, imaginile cu copii abandonaţi în orfelinate au ţinut capul de afiş al
    presei interne, dar şi internaţionale. Într-un gest de solidaritate de o
    anvergură fără precedent, numeroase familii din străinătate au sosit în România
    pentru a-i înfia, oferindu-le un trai incomparabil mai bun peste hotare. Nu au
    lipsit, însă, abuzurile, vehement criticate de baroneasa Emma Nicholson, o
    perioadă raportor în Parlamentul European pentru România, pe vremea când ţara
    se pregătea să intre în Uniunea Europeană. Astfel, pe fondul scandalurilor
    legate de traficarea unor copii, în 2001, Bucureştiul a interzis adopţiile
    internaţionale, în ciuda lobby-ului făcut de mai multe state.

    Zece ani mai
    târziu, autorităţile au dat din nou undă verde străinilor să înfieze copii
    români, însă cu anumite condiţii. În paralel, au continuat să amelioreze
    legislaţia naţională din domeniu, în condiţiile în care în România există aproape
    60 de mii de orfani.

    Procesul de adopţie foarte sinuos, personalul insuficient,
    lipsa de interes, prejudecăţile, lipsa tribunalelor pentru minori – toate
    acestea figurează printre motivele pentru care majoritatea copiilor rămân în
    sistem până ajung adulţi, fără ca măcar să aibă şansa de a fi declaraţi
    adoptabili, deşi toţi, indiferent de vârstă, de starea de sănătate sau de etnie
    au, teoretic, dreptul de a avea o familie. Or, pentru încurajarea adopţiilor,
    marţi, comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor a
    adoptat un proiect de lege care scurtează termenele şi simplifică procedurile,
    astfel încât un copil să poată fi declarat mai repede adoptabil. Pentru a facilita o relaţie
    bună între copil şi noua familie, Comisia a majorat de la 3 la 12 luni
    concediul de acomodare care poate fi acordat părinţilor. Amendamentul a fost
    susţinut de deputatul PNL Cristina Pocora: Cu atât mai mult
    dacă este mai mare atunci când este adoptat acel copil are mari lipsuri şi mari
    probleme emoţionale, în primul rând, dacă a stat într-un centru sau a stat la o
    familie în plasament.

    Concediul este echivalent celui de creştere a
    copilului şi se acordă la cerere, împreună cu o indemnizaţie de 1.700 de lei pe
    lună (circa 400 de euro).

    Social-democratul Adrian Solomon a explicat: Pentru copii până în 2 ani se aplică legislaţia legată de indemnizaţia
    pentru creşterea copilului. Pentru cei mai mari de 2 ani – să se aplice această
    prevedere cu concediul de acomodare.

    Tot
    pentru părinţii care urmează să adopte se extinde perioada de valabilitate a
    atestatului, astfel încât dacă pe parcursul unui an nu au reuşit să adopte un
    copil vor mai avea la dispoziţie încă un an. Argumentul principal al acestor
    modificări a fost numărul redus de adopţii în rândul copiilor cu vârstă mai
    mare de 2 ani. Din cele 1.700 de cereri existente, majoritatea privesc copii până
    în 2 ani, or numărul acestora este de doar 200 din totalul celor 3.800 de copii
    declaraţi adoptabili.

  • Pensii speciale pentru primari şi parlamentari

    Pensii speciale pentru primari şi parlamentari

    Şi aleşii locali, nu doar parlamentarii, vor avea pensii speciale! Senatul, în calitate de for decizional, a adoptat luni legea potrivit căreia primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii Consiliilor Judeţene care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat. Legea privind pensiile aleşilor locali a primit 86 de voturi “pentru” şi doar un vot “împotrivă”.



    Potrivit noului act normativ adoptat, cea mai mică indemnizaţie specială pentru un mandat complet este de 891 de lei (circa 190 de euro), care se adaugă la pensia normală. Cel mai mare bonus la pensie îl va primi persoana care a îndeplinit mandatul de Primar al Capitalei, respectiv 2.130 de lei (circa 480 de euro), pentru cei patru ani la şefia Capitalei. Sumele cresc proportional cu numărul de mandate, dar nu mai mult de trei.



    Singura veste proastă este că cei care benficiază şi de alte pensii speciale, precum cea de parlamentar, de exemplu, trebuie să opteze pentru una dintre acestea. De această prevedere a legii nu pot beneficia persoanele care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie. Dacă PSD anunţase, deja, că susţine iniţiativa, care de altfel le aparţine şi lor, liberalii au contestat legea şi au spus că nu sunt de acord cu pensii speciale pentru aleşii locali, în schimb au susţinut nevoia adoptării unui sistem salarial unitar pentru bugetari, inclusiv pentru aleşii locali. Ei au ieşit din sală înaintea votului.



    Amintim că, în luna noiembrie, proiectul de lege fusese adoptat tacit de Camera Deputaţilor, iar comisiile de specialitate din Senat au acordat un raport favorabil. Discutarea legii, luni, în Senat vine la mai puţin de o săptămână de când Parlamentul a adoptat şi proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor şi în contextul în care, pensiile românilor vor creşte cu 5% de la 1 ianuarie, iar majorarea salariului minim pe economie este condiţionată de emiterea unei Hotărâri de Guvern până la sfârşitul anului.



    Ministerul Muncii trebuie să analizeze toate propunerile, prognozele şi datele primite din partea sindicatelor şi patronatelor, pentru excluderea riscului de destabilizare a unor sectoare economice crescând salariul minim. Pentru legea pensiilor speciale, deja adoptată, nu există încă o estimare a impactului bugetar. Legea pensiilor pentru aleşii locali va fi trimisă spre pomulgare preşedintelui Klaus Iohannis, care poate cere reexaminarea actului normativ.



    De altfel, şeful statului solicitase Legislativului şi reexaminarea legii privind pensiile deputaţilor şi senatorilor, însă aceştia au acceptat doar unele observaţii. După votul de săptămâna trecută din plenul Parlamentului, preşedintele este nevoit să promulge actul normativ prin care sunt introduse pensiile speciale pentru parlamentari.

  • Jurnal românesc – 15.01.2015

    Jurnal românesc – 15.01.2015

    Românii care nu şi-au primit cardurile de sănătate vor beneficia de servicii medicale, timp de trei luni, şi după 1 februarie – data intrării în vigoare a sistemului, susţine Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Instituţia spune că, în perioada următoare, va comunica locul de unde pot fi luate cardurile care nu au ajuns încă la asiguraţi şi anunţă că, în prezent, au loc discuţii în acest sens cu reprezentanţii medicilor de familie. Aproape un milion de carduri de sănătate nu au fost distribuite la nivel naţional. Cardul de sănătate este un proiect care are ca principal scop transparentizarea şi eficientizarea utilizării fondurilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta trebuia introdus în 2007, însă a fost amânat până în prezent.



    Guvernul de la Bucureşti a modificat legea privind acordarea tichetelor de masă, permitând astfel angajatorilor să opteze pentru acordarea acestora şi sub forma unui portofel electronic”, un suport asemănător cardului bancar. Angajatorii vor stabili împreună cu reprezentanţii sindicatelor sau ai salariaţilor modul în care vor fi distribuite, respectiv suport electronic şi/sau hârtie. În cazul acordării în format electronic, angajatorii vor alimenta portofelul electronic” cu valoarea nominală aferentă tichetelor de masă, care va fi folosită exclusiv pentru achiziţionarea de produse alimentare, fără a permite retragerea de numerar.



    În Romania, revoluţionarii răniţi fără grad de invaliditate sau care au fost arestaţi în timpul evenimentelor din decembrie 1989, precum şi participanţii la revolta muncitorească de la Braşov, din noiembrie 1987, vor primi, din nou, indemnizaţii de la stat, începând cu această lună. Potrivit unei ordonanţe a guvernului, aceste persoane vor beneficia, lunar, de o sumă reparatorie de aproximativ 2.000 de lei (445 euro). Aceeaşi sumă, va reveni, de anul acesta, şi copiilor eroilor martiri, indiferent de vârstă, dacă nu realizează alte venituri din motive neimputabile lor, precum şi luptătorii cu rol determinant în revoluta anticomunista de acum 25 de ani.




    20 de poliţişti români participă la o nouă misiune de tip suport operativ în Paris, până pe 31 ianuarie. Ei îşi vor însoţi colegii francezi în activităţi de patrulare, misiuni de siguranţă publică şi vor acorda sprijin şi asistenţă directă în instrumentarea cauzelor de natură judiciară în care sunt implicate persoane de cetăţenie română. Poliţiştii români au parcurs un proces de selecţie ce a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii ţării în care îşi desfăşoară misiunea, dar şi a îndeplinirii la standarde europene a activităţilor specifice muncii lor.




    Executivul român a suplimentat cu 2,5 miliarde de lei (jumătate de miliard de euro) garanţiile guvernamentale pentru achiziţionarea unei locuinţe prin programul “Prima casă”. Totodată, este prevăzută posibilitatea utilizării în 2015 a diferenţei nealocate din plafonul prevăzut pentru anul trecut. În plus, autorităţile au anunţat că programul “Prima casă” ar putea fi extins şi pentru persoanele care au achiziţionat deja o garsonieră sau un apartament cu două camere, dar care doresc să cumpere o locuinţă mai mare, dacă vând proprietatea pe care o deţin.

  • Jurnal românesc – 16.09.2014

    Jurnal românesc – 16.09.2014

    Bucureştenii îşi pot consulta online situaţia fiscală, după ce Ministerul Finanţelor Publice a lansat aplicaţia Spaţiul privat virtual. Proiectul pilot este destinat persoanelor fizice care îşi vor putea consulta online, 24 de ore din 24, situaţia fiscală personală, urmând ca din 2015 să fie extins în restul ţării, cât şi pentru persoanele juridice, a declarat ministrul de resort, Ioana Petrescu. Ulterior, sistemul va fi extins şi cu alte informaţii, vor putea fi depuse online declaraţii fiscale şi vor putea fi consultate şi informaţii despre somaţii de plată şi titluri executorii. Acest proiect a fost realizat cu buget zero, doar prin munca angajaţilor Ministerului de Finanţe şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, a mai spus Ioana Petrescu.



    Românii care îşi pierd locul de muncă în afara graniţelor ţării pot primi indemnizaţia de şomaj în România. Astfel, un român care a lucrat legal în Spania şi a avut asigurările de şomaj plătite, în momentul în care rămâne fără job poate solicita indemnizaţie în baza unor formulare europene depuse la instituţia de ocupare din ţara unde a avut ultimul loc de muncă. În multe ţări europene cuantumul indemnizaţiei de şomaj poate varia atât în funcţie de salariul avut, cât şi în funcţie de veniturile familiale. Aproape 4.000 de români au cerut anul trecut agenţiilor judeţene de ocupare eliberarea unor documente pentru a putea primi indemnizaţie de şomaj în UE. Cele mai multe au fost eliberate pentru Spania şi Italia.



    Costurile ascunse din învăţământul românesc şi subfinanţarea acestuia produc în timp efecte nefaste asupra societăţii, generând abandon şcolar şi chiar analfabetism. Dintre cei peste 2,5 milioane de copii care au început luni şcoala, aproximativ 67.000 vor abandona cursurile până la sfârşitul anului şcolar 2014 – 2015, relevă un studiu realizat de organizaţia “Salvaţi copiii”, îngroşând astfel rândurile celor peste 260.000 de copii de vârstă şcolară care n-au frecventat niciodată vreo formă de învăţământ. Cercetarea efectuată în rândul părinţilor şi profesorilor arată că suma anuală necesară pentru susţinerea unui copil la şcoală era, la nivelul anului 2010, de 350 de euro.


    Pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de educaţia unui copil, exceptând plata personalului din învăţământ, părinţii sunt nevoiţi să aloce încă o dată şi jumătate suma alocată de statul român acelui copil. Astfel, deşi în teorie învăţământul este gratuit, costurile generate de aspecte indirecte, precum achiziţia de rechizite, manuale sau uniforme sau achitarea fondului clasei, a taxelor de înscriere la concursuri şcolare şi la diverse evenimente şcolare, se pot dovedi, pentru părinţii din mediile defavorizate, o povară prea mare.



    În ultimii zece ani, apetitul românilor pentru vacanţe în străinătate a crescut, suma cheltuită pe sejururi în afara ţării ridicându-se la 1,5 miliarde de euro anul trecut, faţă de 468 mil. euro în 2003, arată datele prezentate recent de Banca Naţională a României. Gusturile românilor s-au rafinat odată cu diversificarea ofertelor agenţiilor de turism şi intrarea de noi companii aeriene pe piaţa locală. Pe lângă plajele din Grecia şi Turcia, ei le-au descoperit şi pe cele din Republica Dominicană, Maldive sau chiar Zanzibar. Cu toate acestea, în topul destinaţiilor externe în care îşi petrec cei mai mulţi români vacanţele rămân Bulgaria, Grecia, Turcia şi Austria. În vacanţa de vară, cu pachete cu zbor charter inclus, pleacă aproape 150.000 de români, care au bugete de peste 500 de euro de persoană. Potrivit BNR, în primele şase luni românii au cheltuit pe vacanţe în străinătate 702 milioane de euro, faţă de 690 de milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.