Secretarul de stat pentru afaceri
bilaterale și strategice în spațiul euroatlantic, George Ciamba, a avut,
miercuri, o convorbire telefonică cu secretarul de stat în Departamentul
federal pentru afaceri externe al Confederaţiei Elveţiene, Pascale Baerswyl, în
cadrul căreia a fost comunicată decizia Consiliului federal elveţian de a
activa clauza de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari,
prevăzută în Protocolul II al Acordului UE-Elveţia privind Libera Circulație a
Persoanelor. Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat la
31 mai 2016, data de la care Elveția a liberalizat circulația lucrătorilor
români și bulgari. Conform Protocolului, în cazul în care fluxul de lucrători
români şi bulgari depășește cu 10% media ultimilor trei ani, la data de 1 iunie
2017 sau pentru ultima dată, la 1 iunie 2018, guvernul elvețian poate activa o
clauză de salvgardare prin care să limiteze eliberarea de noi permise. Măsura
poate fi aplicabilă pe durata unui an și vizează exclusiv eliberarea de noi
permise de ședere de tip B (durată de ședere între 1 și 5 ani),
nerestricționând eliberarea de permise de tip L (durată de ședere sub un an)
sau de tip C (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată
prin Acordul menționat) și nici prelungirea permiselor de tip B deja
eliberate. Potrivit datelor comunicate de către
autoritățile elvețiene, în perioada iunie 2016-mai 2017 au fost acordate
aproximativ 3900 permise de ședere de tip B pentru cetățenii români și
bulgari, cifră care depășește pragul mediu al ultimilor 3 ani, de 1024 de
permise.
Numărul
total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 10
mai 2017 este de 18.863.690, cu 2.780 mai puțini față de ultima informare
publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă, în data
de 10 aprilie, când erau înregistrați 18.866.470 de alegători români. Diferențele
apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de către primari în Registrul
electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia. Din
totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de
18.250.836 au domiciliul sau reședința în țară, iar 612.854 au domiciliul în
străinătate.
Premierul
Sorin Grindeanu a declarat, marţi, că a discutat, la Viena, cu cancelarul
Christian Kern despre alocaţiile pentru copiii imigranţilor acordate în
Austria, precizând că orice fel de schimbări legislative la nivel naţional
trebuie să fie în concordanţă cu legislaţia europeană. Reacţia sa vine în
contextul discuţiilor din ultima vreme din Austria referitoare la o posibilă
prioritizare la angajare a cetăţenilor austrieci în defavoarea imigranţilor,
printre care şi cei români, şi despre posibila reducere a beneficiilor sociale
pentru copiii imigranţilor, dacă aceştia nu locuiesc în Austria.
Angajatorii
care au salariaţi cu program parţial de lucru (de regulă două sau patru ore pe
zi) vor plăti pentru ei, de la 1 iulie, contribuţii salariale cât ar plăti
pentru un angajat cu normă întreagă. Măsura este valabilă numai pentru acest an
şi se va aplica angajaţilor care nu au un alt contract de muncă cu normă
întreagă. Datele de la Inspectoratul Teritorial de Muncă arată că în România
există circa 360.000 de contracte part-time ca unică sursă de venit – scrie adevarul.ro.
Ministrul
Muncii ia în calcul plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copiilor la un
nivel maxim cuprins între 5.000 şi 10.000 de lei. Olguţa Vasilescu a declarat
că
este nevoie de un sistem corect şi echitabil, potrivit oficialului, ajungându-se
în
situaţia în care unii părinţi încaseazăşi 35.000 de euro pe lunăîn timpul concediului. În prezent, indemnizaţia
pentru creşterea copilului este de 85 la sută din media veniturilor nete
realizate în ultimele 12 luni anterioare datei naşterii copilului.
