Radio România Internațional

Tag: indemnizatii

  • Jurnal românesc – 1.08.2016

    Jurnal românesc – 1.08.2016

    De la 1 august, intră în plată noile indemnizaţii neplafonate pentru creşterea copilului. Limita minimă este de 1.063 de lei, iar cea maximă a fost eliminată de la 1 iulie. Pot beneficia de această indemnizaţie părinţii care stau acasă cu bebeluşul, dacă au avut venituri impozabile de minimum 12 luni în ultimii doi ani. Aceştia vor primi 85% din media veniturilor nete realizate în aceste 12 luni. Tot de la 1 august, peste 600 de foşti parlamentari primesc pensii speciale. Acestea se adaugă pensiei de stat şi se calculează în funcţie de numărul de mandate pe care le-au avut. Astfel, un politician care şi-a dus un mandat întreg până la final va primi aproximativ 1.500 de lei, iar pentru trei mandate, suma poate ajunge la 6.000 de lei. Deputaţii şi senatorii au încercat să instituie pensii speciale şi pentru aleşii locali, însă proiectul a fost contestat de două ori la Curtea Constituţională, care a decis că iniţiativa este neconformă cu legea fundamentală.



    Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, aflaţi în tranzit înspre şi dinspre România, vor primi la punctele de trecere a frontierei, atât cele terestre, cât şi cele din aeroporturile internaţionale, pliantul MAE Alegeri parlamentare – Cum puteţi vota în străinătate şi un formular de înscriere în registrul electoral pentru votul în străinătate la alegerile parlamentare, informează, luni, Ministerul de Externe de la Bucureşti. Potrivit MAE, acţiunea are loc cu sprijinul Ministerului de Interne şi prin intermediul Poliţiei de Frontieră. Acţiunea face parte din ampla campanie de informare derulată de MAE în vederea aducerii la cunoştinţa cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate asupra noilor modalităţi de exercitare a votului în străinătate: votul prin corespondenţă şi votul la secţiile înfiinţate la cererea alegătorilor în localităţile de domiciliu/ reşedinţă. Ambele modalităţi presupun înscrierea în Registrul electoral şi reprezintă alternative la varianta exercitării votului la secţiile organizate pe lângă sediile ambasadelor şi consulatelor.



    Federaţia Asociaţiilor de Români din Diaspora (FADERE), împreună cu alte organizaţii neguvernamentale care reprezintă românii de peste hotare, i-au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi solicită şefului statului să intervină pentru “a asigura suficiente secţii de vot” la alegerile parlamentare, anunţă Hotnews. Românii din străinătate îi reamintesc lui Iohannis de batjocura de care au avut parte la alegerile prezidenţiale din 2014, când au aşteptat ore în şir la coadă ca să poată vota, din cauza secţiilor insuficiente de vot. Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP) la 1 august, 4.616 români din străinătate au cerut înscrierea în Registrul Electoral pentru alegerile parlamentare din toamnă. Dintre acestea, 3.703 menţionează opţiunea pentru votul prin corespondenta, iar 913 pentru votul în secţiile de votare.



    Ambasadorul britanic Paul Brummell a adresat un apel la calm cetăţenilor români care lucrează în Marea Britanie, după Brexit, explicând că negocierile de ieşire din Uniunea Europeană reprezintă un proces îndelungat. şi până la finalizarea lui nimic nu se va schimba. Totodată, Brummell a mai spus că nu vor interveni schimbări nici în ceea ce priveşte situaţia studenţilor români din Marea Britanie, până la finalizarea acestor negocieri. Diplomatul britanic a subliniat că relaţiile bilaterale vor fi ghidate, în continuare, de parteneriatul strategic, bazat pe doi piloni, securitate şi prosperitate.



    Autoritatea Română pentru Turism redeschide în august o reprezentanţă în Israel, la Tel Aviv. Coordonatoarea biroului de turism, Alina Giurgiu, a declarat corespondentului RRA la Ierusalim că vor fi organizate o serie de seminarii şi conferinţe, în care să fie prezentată România nu doar ca destinaţie turistică. De asemenea va fi creată o pagina web cu informaţii în limba ebraică, în limba română şi în limba engleză care să fie accesibilă tuturor celor care caută informaţii despre România. În ultimii trei ani, a crescut semnificativ numărul de turişti israelieni tineri care preferă România ca destinaţie de weekend.


  • Măsuri financiare pentru creşterea copiilor

    Măsuri financiare pentru creşterea copiilor

    Guvernul de
    la Bucureşti a luat măsuri pentru cei care vor să devină sau au devenit, de
    curând, părinţi. Astfel, executivul a simplificat procedurile de acordare a
    indemnizaţiei şi concediului pentru creşterea copilului. Noile reglementări
    introduse, recent, în lege de către Parlament vor fi aplicate unitar şi într-o
    manieră simplificată începând cu 1 iulie.

    Pentru circa 140.000 de părinţi,
    recalculările indemnizaţiilor se vor face din oficiu. Asadar, aceştia nu vor fi
    puşi în situaţia de a se prezenta la ghişeu cu acte suplimentare. Mai mult, cei
    care au optat pentru concediu de doar un an îşi vor putea prelungi cu încă 12
    luni perioada în care pot sta în concediul pentru creşterea copilului.

    Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru: În acest moment, avem un
    formular care poate fi completat în acelaşi timp şi pentru indemnizaţie, şi
    pentru alocaţie de copii, iar dacă ştim până când vrem să stăm acasă, şi pentru
    reinserţie. Putem, în acest moment, pentru depunerea documentelor să mergem
    atât la sediul teritorial al Agenţiei Naţionale pentru Inspecţie Socială şi
    Plăţi, putem, în acelaşi timp, să folosim poşta, prin plic închis pe adresa
    Agenţiei, putem să transmitem în format electronic, la adresele de e-mail care
    vor fi comunicate.


    Ministerul Muncii va elabora un ghid destinat celor care
    doresc să obţină indemnizaţia pentru creşterea copilului. Documentul va fi
    postat pe site-ul Ministerului Muncii şi pe paginile de internet ale Agenţiei
    Naţionale pentru Inspecţie Socială şi Plăţi şi ale agenţiilor judeţene de
    resort.

    Potrivit estimărilor Ministerului Muncii, aplicarea noilor reglementari
    anul acesta presupune un efort bugetar suplimentar de aproximativ 226 milioane
    lei (50 de milioane de euro), în plus faţă de bugetul alocat în 2016. Conform
    aceloraşi estimări, aproximativ 78.000 de persoane aflate, acum, în plata
    indemnizaţiei vor beneficia de indemnizaţia minimă majorată de la 600 lei
    (circa 139 euro) la 1.062 lei (circa 230 euro). Stimulentul de inserţie se va majora
    pentru 39.000 de persoane aflate în plata acestuia, în condiţiile în care
    perioada de acordare se va prelungi pentru aproximativ 2.000 persoane. Din datele Ministerului Muncii reiese
    că numarul persoanelor care au beneficiat de indemnizaţia pentru creşterea
    copilului a scăzut cu 0,9% în primele 9 luni ale anului trecut, în urma
    reducerii natalităţii.

    După Revoluţia anticomunistă din 1989, numărul nou
    născutilor a scăzut de la an la an, iar statisticile clasează România pe
    ultimele locuri la nivel mondial la capitolul natalitate. Dacă în urmă cu 25 de
    ani se năşteau peste 300.000 de copii anual, în ultimii ani numărul nou
    născuţilor aproape că s-a înjumătăţit, arată datele Institutului Naţional de
    Statistică. Sociologii pun acest fenomen pe seama faptului că a crescut vârsta
    la care românii aleg să se căsătorească, iar a avea un copil nu mai reprezintă
    o prioritate.

  • Noul ministru şi problemele Muncii

    Noul ministru şi problemele Muncii

    Noul ministru român al muncii, Dragoş Pâslaru, un economist în vârstă de 40 de ani, şi-a început mandatul, marţi, la o zi după ce a depus jurământul de învestitură, în prezenţa şefului statului, Klaus Iohannis. Preşedintele a remarcat că acesta preia portofoliul într-o perioadă complicată şi i-a urat să fie inspirat. Iohannis i-a recomandat noului ministru să facă din salarizarea bugetarilor o prioritate a activităţii sale.



    Klaus Iohannis: ”Există, evident, o mare aşteptare pentru eliminarea inechităţilor din domeniul salarizării bugetarilor. Vă doresc, domnule ministru, ca împreună cu toţi actorii implicaţi să găsiţi o soluţie acceptată care realmente îmbunătăţeşte situaţia în acest domeniu”. Dragoş Pâslaru, fost consilier de stat pe probleme economice la Cancelaria primului-ministru Dacian Cioloş, a fost propus chiar de şeful guvernului pentru a o înlocui în funcţie pe Ana Costea. Aceasta şi-a dat demisia săptămâna trecută, în urma nemulţumirilor exprimate de sindicate cu privire la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind salarizarea bugetarilor.



    Între timp, premierul Cioloş a anunţat că executivul continuă discuţiile cu partenerii sociali pe tema salarizarii angajaţilor din sectorul public, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de vedere bugetar şi legal. O alta provocare pentru noul ministru al muncii este aplicarea noilor prevederi ale Legii privind concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor, care tocmai a fost promulgată de şeful statului. La ceremonia de învestitură, preşedintele Iohannis a subliniat că este o lege foarte importantă pentru evoluţia demografică a României şi a cerut să se găsească soluţii pentru aplicarea ei.



    Klaus Iohannis: “Consider că această lege este una bună, aşteptată şi binevenită. Este o lege pro-activă din zona politicilor demografice care cu siguranţă este foarte importantă pentru România”. Noua lege elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, care până acum era de 3.400 lei( 760 de euro). Indemnizaţiile acordate mamelor vor reprezenta 85% din venituri şi se acordă pe o perioadă de doi ani.



    Părinţii care se întorc mai devreme la serviciu au dreptul la un stimulent de 50% din indemnizaţia minim garantată. Persoanele care timp de doi ani au realizat minim 12 luni venituri supuse impozitului beneficiază de concediu pentru creşterea copilului timp de doi ani, respectiv de trei ani, pentru copilul cu handicap. Prevederile vor intra în vigoare la 1 iulie, însă ministrul de finanţe a declarat recent că până la rectificarea bugetară nu sunt fonduri pentru aplicarea legii. PNL a salutat promulgarea legi şi a solicitat noului ministru al muncii să identifice resursele financiare necesare acordării indemnizaţiei pentru creşterea copiilor.

  • Jurnal românesc – 12.02.2015

    Jurnal românesc – 12.02.2015

    Ministrul delegat pentru relaţia cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a participat, miercuri, la lucrările Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, ca răspuns la o invitaţie făcută de conducerea acesteia. El şi-a prezentat activitatea desfăşurată de la preluarea mandatului şi a trecut în revistă priorităţile Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe. Printre reuşitele Departamentului au fost amintite restaurarea Casei Memoriale “Aron Pumnul” din Cernăuţi, dotarea Centrului de Informare al României la Universitatea din Comrat şi continuarea proiectului Taberelor “ARC”, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului. S-a discutat, de asemenea, despre organizarea Congresului Românilor de pretutindeni şi despre propunerile legislative privind procesul de votare în diaspora.




    Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat că a identificat alte trei persoane suspectate de crime şi abuzuri în perioada comunistă. Potrivit Institutului, care a depus, deja, sesizări penale pe numele acestora, este vorba de Neculai Tilici, comandant de penitenciar, Refic Fizula, ofiţer politic al unui penitenciar, şi Teodor Sârbu, subofiţer de Securitate. IICCMER susţine că cei trei se fac vinovaţi de zeci de decese. De asemenea, Institutul a precizat că, din lipsă de probe, a suspendat investigaţiile în cazul a 12 persoane din lista sa cu 35 de torţionari comunişti. Până acum, în şase cazuri s-au făcut sesizări penale, iar alţi patru torţionari au decedat în cursul investigaţiilor sau anterior începerii acestora.




    Indemnizaţiile pentru revoluţionari vor fi acordate numai celor care, în decembrie 1989, au luptat la Bucureşti, Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu-Mureş şi Cluj–Napoca. Decizia, adoptată săptămâna aceasta de Guvern, se regăseşte între normele de aplicare a Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Măsura a fost argumentată prin faptul că, în perioada 16 – 22 decembrie 1989, doar în aceste localităţi s-au înregistrat decese.




    O sută de ţări, între care şi România, îşi prezintă, de joi, ofertele în cadrul Bursei Internaţionale de Turism, deschisă, pentru trei zile, la Milano. Potrivit reprezentantei Biroului de Turism al României la Roma, Ioana Ciutre Podosu, pe 13 februarie, la standul României va avea loc o degustare de produse gastronomice şi oenologice specifice româneşti. Bursa Internaţională de Turism, cea mai importantă manifestare de profil de pe piaţa italiană, are loc cu două luni înainte de deschiderea oficială a Expoziţiei Universale de la Milano.




    Cei 24 de ofiţeri şi subofiţeri jandarmi care au participat, în perioada iulie 2014 – februarie 2015, la misiunea NATO-ISAF de instruire a forţelor de securitate din Afganistan au fost decoraţi de vicepremierul si ministrul de Interne, Gabriel Oprea. Cu această ocazie, vicepremierul a declarat ca apărarea securităţii cetăţenilor în plan naţional şi internaţional sunt priorităţi asumate de România, care rămâne ferm angajată pe acest drum.

  • Jurnal românesc – 19.12.2014

    Jurnal românesc – 19.12.2014

    Proiectele bugetului şi al asigurărilor sociale de stat pentru 2015 se află în dezbaterea plenului reunit al Parlamentului de la Bucureşti, urmând ca duminică să aibă loc votul final. Documentele au fost aprobate în comisiile de specialitate şi au suferit unele modificări, cele mai multe impuse de restructurarea recentă a Executivului condus de social-democratul Victor Ponta. Sunt schimbări în domeniul alocării de fonduri pentru ministere şi a fost aprobat un mecanism de susţinere a primăriilor fruntaşe la atragerea de bani europeni. Nu au fost modificate însă ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană. În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor sociale, va avea loc o majorare a pensiilor anul viitor cu 5%, dar şi creşterea pensiei minime garantate de la 350 la 400 de lei (cca.90 euro). Noua construcţie bugetară se bazează pe un deficit de 1,8% din PIB, o inflaţie de 2,2% şi o creştere economică de 2,5%.




    Piaţa auto din România a înregistrat, în primele 11 luni ale anului, în premieră, o creştere faţă de perioada similară a anului trecut. Cu toate acestea, producţia naţională de profil a scăzut cu aproape trei procente şi jumătate, potrivit datelor prezentate de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile. 2014 este primul an de creştere al pieţei auto după şase ani consecutivi de scăderi puternice. După primele 11 luni din acest an, volumul total al vânzărilor de autovehicule a crescut cu 24%. În funcţie de tipul de combustibil, preferate au fost maşinile cu motoarele diesel. Marca autohotnă Dacia se află în continuare pe primul loc, urmată de Volkswagen, Skoda, Renault, Ford şi Opel. Pe de altă parte, în raport se remarcă şi o evoluţie pe plan european în această privinţă, în principal pentru Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie




    Patriarhia Română a solicitat Consiliului Consultativ al Cultelor o întrunire extraordinară pentru stabilirea unor măsuri şi acţiuni comune în vederea susţinerii statutului actual al orei de religie în învăţământul de stat. Totodată Sfântul Sinod a hotărât informarea de către centrele eparhiale a profesorilor de religie şi a părinţilor că, până la adoptarea de către Parlamentul României a unei noi forme a Legii educaţiei naţionale, statutul consacrat al orei de Religie rămâne nemodificat. Potrivit Patriarhiei, parohiile şi şcolile vor încheia parteneriate pentru dezvoltarea cooperării cu scopul ajutorării elevilor din familii sărace sau cu risc de abandon şcolar şi pentru susţinerea şi îmbunătăţirea predării orei de religie. Curtea Constituţională a decis că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională. O astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina.




    Indemnizaţiile la care au dreptul românii deportaţi sau închişi de regimurile instaurate între 1940-1945, în cuantum lunar cuprins între 200-250 lei, şi care urmau să fie acordate începând cu anul viitor, au fost amânate la plată de către Guvern cu doi ani, până în ianuarie 2017. Legea în vigoare stabilea că cetăţenii români care, în această perioadă au avut de suferit persecuţii din motive etnice, fiind deportaţi în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate sau privaţi de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, au dreptul la o indemnizaţie lunară de 250 lei pentru fiecare an de deportare ori de detenţie sau de 200 lei pentru fiecare an de strămutare, de muncă forţară sau de evacuare din propria locuinţă. În plus, indemnizaţiile reparatorii la care au dreptul revoluţionarii care, în decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri de oameni, construind şi menţinând baricade împotriva forţelor regimului comunist, şi copiii eroilor-martiri, au fost amânate la plată de Guvern pentru următorii doi ani, până în 2017.