Premierul Sorin Grindeanu a declarat, marţi, că a discutat, la Viena,
cu cancelarul Christian Kern despre alocaţiile pentru copiii imigranţilor
acordate în Austria, precizând că orice fel de schimbări legislative la nivel
naţional trebuie să fie în concordanţă cu legislaţia europeană. Reacţia sa vine
în contextul discuţiilor din ultima vreme din Austria referitoare la o posibilă
prioritizare la angajare a cetăţenilor austrieci în defavoarea imigranţilor,
printre care şi cei români, şi despre posibila reducere a beneficiilor sociale
pentru copiii imigranţilor, dacă aceştia nu locuiesc în Austria.
Ziua Românilor de Pretutindeni va fi sărbătorită pe 28 mai. Evenimentul
va fi dedicat educaţiei şi se va concentra pe limba română ca element esenţial
în păstrarea şi afirmarea identităţii etnice şi lingvistice a românilor din
afara graniţelor. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti
doreşte să realizeze un maraton media al limbii române prin difuzarea
unor materiale cu această tematică, în acest sens urmând să pună la dispoziţia
presei o bază de date cu şcolile duminicale coordonate de asociaţiile sau
bisericile româneşti, cursurile susţinute de asociaţiile reprezentative şi cele
organizate cu susţinerea Institutului Limbii Române.
În România, împrumuturile la bănci pe cap de locuitor sunt în valoare
medie de 5.144 de lei. Diferenţele dintre judeţele bogate şi cele sărace sunt,
însă, foarte mari. Potrivit jurnalul.ro, bucureştenii şi ilfovenii, de pildă,
au credite de aproape trei ori mai mari decât media naţională şi de 6-7 ori mai
mari decât locuitorii din Harghita, Giurgiu, Teleorman sau Vaslui. Una peste
alta, bucureştenii, clujenii, timişorenii, constănţenii şi braşovenii au luat
aproape 54% din totalul creditelor acordate de instituţiile bancare în România,
iar bucureştenii şi ilfovenii au atras peste un sfert, respectiv 30,2 de
miliarde de lei. Dacă împărţim acestă valoare la numărul de cetăţeni care
trăiesc în aceste zone rezultă că, aici, creditul mediu pe cap de locuitor este
de 12.081 de lei.
Angajatorii care au salariaţi cu program parţial de lucru (de regulă
două sau patru ore pe zi) vor plăti pentru ei, de la 1 iulie, contribuţii
salariale cât ar plăti pentru un angajat cu normă întreagă. Măsura este
valabilă numai pentru acest an şi se va aplica angajaţilor care nu au un alt
contract de muncă cu normă întreagă. Datele de la Inspectoratul Teritorial de
Muncă arată că în România există circa 360.000 de contracte part-time ca unică
sursă de venit – scrie adevarul.ro.
Ministrul Muncii ia în calcul plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea
copiilor la un nivel maxim cuprins între 5.000 şi 10.000 de lei. Olguţa Vasilescu a
declarat că este nevoie de un sistem corect şi echitabil, potrivit oficialului,
ajungându-se în situaţia în care unii părinţi încaseazăşi 35.000 de
euro pe lunăîn timpul concediului. În prezent, indemnizaţia pentru creşterea
copilului este de 85 la sută din media veniturilor nete realizate în ultimele
12 luni anterioare datei naşterii copilului.